13,465 matches
-
Muncan și Drago Mi-rianici/ Drago Mirjanic. Milenovici este un autor cu opera bogată, aceasta cuprinzând peste douăzeci de volume publicate începând cu 1970 (Culegătorii înălțimilor, versuri și proza): 9 cărți de poezie (dintre care una publicată în Șerbia - Pasărea de pe creangă ruptă, Novi Sad, 1996 și una tradusă în românește de Carmen Blaga și Lucian Alexiu, intitulată 7 incantații pentru femeie, piatra și vânt, Timișoara, 1992), 6 române (Castelul fără acoperiș, 1977, Violete, 1982, Vremea înălțării zmeilor, 1997, Îngeri în ceață
Slavomir Gvozdenovici () [Corola-website/Science/305301_a_306630]
-
și cel documentar, cu unele recidive în lumea desenului animat, în anul 1927 (vezi filmografia de mai jos). În anul 1947, Aurel Petrescu s-a străduit să obțină sprijin oficial pentru realizarea unor filme de animație după basmele lui Ion Creangă: ""Punguța cu doi bani"" și ""Capra cu trei iezi"". Din ultimul film s-au păstrat doar fragmente ale încercărilor sale (capra și iezii pe prispa casei, joaca iezilor).
Păcală și compania () [Corola-website/Science/303429_a_304758]
-
Construcția Halelor centrale Obor a început în octombrie 1936 după proiectul arhitecților Octav Doicescu, Ion Fonescu și Dan Iovănescu, execuția aparținând antreprizei ing. S. Neicu și uzinelor Reșita. După demisia lui Octav Doicescu, lucrarea a fost preluată de arh. Horia Creangă. Proiectul final al clădirii ce adăpostea Halele Obor aparține arhitecților români Horia Creangă și Haralamb Georgescu, încadrându-se stilistic în modernism. Demararea construcției a avut loc în anul 1936, aplicându-se o soluție constructivă tehnică originală: structura era din oțel
Obor () [Corola-website/Science/303446_a_304775]
-
Doicescu, Ion Fonescu și Dan Iovănescu, execuția aparținând antreprizei ing. S. Neicu și uzinelor Reșita. După demisia lui Octav Doicescu, lucrarea a fost preluată de arh. Horia Creangă. Proiectul final al clădirii ce adăpostea Halele Obor aparține arhitecților români Horia Creangă și Haralamb Georgescu, încadrându-se stilistic în modernism. Demararea construcției a avut loc în anul 1936, aplicându-se o soluție constructivă tehnică originală: structura era din oțel sudat învelit cu beton poros, fundațiile erau din beton iar scheletul de oțel
Obor () [Corola-website/Science/303446_a_304775]
-
anul 1936, aplicându-se o soluție constructivă tehnică originală: structura era din oțel sudat învelit cu beton poros, fundațiile erau din beton iar scheletul de oțel. Lângă șantierul Halelor Centrale Obor a fost deschisă în 1938 Piața agroalimentară Obor. Horia Creangă a proiectat hala cu un volum unic 280x150m și înălțimea de 16,4 m. În septembrie 1941, după montarea scheletului metalic, lucrările au fost sistate din lipsă de fonduri, dar au fost reluate în anul 1942 cu câteva modificări față de
Obor () [Corola-website/Science/303446_a_304775]
-
tematizată homosexualitatea, cu variante culturale și de gen. În acest cadru, scriitorii și operele ce pot constitui perimetrul zero al literaturii române de factură gay/queer, fără a ține seama de dimensiunea explorării temei în fiecare dintre contexte, sunt: Ion Creangă, "Povestea poveștilor" (1878), Mateiu Caragiale, "Remember" (1921) și "Craii de Curtea-Veche" (1929), Ionel Teodoreanu, "La Medeleni" (1925-1927), Panait Istrati (Stavru, din "Povestirile lui Adrian Zografi", 1923), Max Blecher, "Întâmplări în irealitatea imediată" (1936), Eugen Barbu, "Princepele" (1969), Mircea Cărtărescu, "Travesti
Drepturi LGBT în România () [Corola-website/Science/303420_a_304749]
-
Cum pot fi îmbunătățite relațiile de comunicare dintre părinți și copii? - Beneficiile comunicării eficiente din perspectiva alegerii carierei. - Care sunt „blocajele“ comunicării? Varianta pentru părinți - Comunicați cu copiii? - Ce bucurii i-ați făcut copilului? Activitatea nr. 2 - comentariu citat. I. Creangă: „De vorbă cu Nică al Petrei“ Se vor prezenta într-o formă tălmăcită vorbele celebrului scriitor exprimate de el, copil fiind, când mama îl sfătuia ce profesie să îmbrățișeze. El spunea cam așa: „Dacă de vorbă bună nu înțelegeam (ascultam
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
Pann, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb”, ca și cum acesta l-ar fi avut naș pe însuși Pepelea, personajul snoavelor și povestirilor populare românești, înrudit cu Păcală și întruchipând istețimea, umorul și perspicacitatea. Alți cercetători l-au asemănat cu Ion Creangă sau cu Ion Luca Caragiale:
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
facultatea pictură. După absolvirea ei în 1949, devine profesor de desen la Școala Pedagogică din Călărași ca după doi ani să revină la Cernoleuca, unde va preda limba franceză. În 1953, Igor Vieru participă la expoziția republicană cu pânza "Ion Creangă ascultând poveștile lui moș Bodrângă", care îl atestă ca pictor stăpân pe mijloacele de expresie. Datorită acestui tablou, este primit după patru ani în rândurile membrilor Uniunii artiștilor plastici din URSS. Din 1957 Igor Vieru se stabilește la Chișinău, unde
Igor Vieru () [Corola-website/Science/299995_a_301324]
-
întreg guvernul condus de acesta, în refugiu la Iași, în vreme ce Lia și unicul lor copil, Vintilică, în vârstă de numai trei ani, au rămas în București, ca și alți membri ai familiei Brătianu. Întrebat de un prieten, economistul G. D. Creangă, de ce nu își ia soția în Moldova odată cu retragerea temporară a guvernului la Iași, Vintilă Brătianu a dat cunoscuta sa replică: „"Se rupe țara în două, îmi rup și eu sufletul în două."” Aceasta avea să fie atitudinea solidară și
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
de mare ajutor în desfășurarea discuțiilor...” În articol,reporterul,subliniază faptul că artiștii Teatrului de păpuși din Ploiești vor prezenta într-un viitor turneu la Walbrzych, spectacolul „Sakiewka z dwo Groszami” (Punguța cu 2 bani”), adaptare după basmul lui Ion Creangă, de Cristian Mihalache, regizorul spectacolului, cu muzica lui Leonida Vasilescu-Brezeanu și scenografia Marcela Fenato și Irina Borowschi. „...muzică tânărului compozitor LEONIDA BREZEANU, punctează cu hâr și haz apariția„Omului cu umbrela roșie”... CORNELIU ȘERBAN „Din nou printre păpușarii ploieșteni” în
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Marcela Fenato și Irina Borowschi. „...muzică tânărului compozitor LEONIDA BREZEANU, punctează cu hâr și haz apariția„Omului cu umbrela roșie”... CORNELIU ȘERBAN „Din nou printre păpușarii ploieșteni” în ziarul Flamura Prahovei,din 10 noiembrie 1971. „...o nouă dramatizare după Ion Creangă.De dată aceasta este vorba despre un spectacol al carui erou va fi „STAN PĂȚITUL”. Dramatizarea aparține Agripinei Hăulică și Lidiei Ionescu,scenografia baș- mului va fi semnată de Irina Borowschi și Marcela Fenato, iar muzică LEONIDA BREZEANU,regia Cristian
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
1987, conform Programului de sală) Excerpts: from “ Musicians from România” vol I, by PH.D, Viorel Cosma. Ed. Music Publishing House of The Composers and Musicologists Union - Bucharest, 1989, România (pag.214-215) 1.“Pupăza din tei” libretto:Adrian Voica (Ion Creangă), (1961) 2. Papura Vodă libretto Iorgu Caragiale, 8 mai 1987, Ploiești 3. Cu cine am onoarea? libretto Cezar Țipă; 4. Olimpiada veseliei 5. Toamnă se numără bobocii 6. Vulpoiul încălțat Serenada din Valea Prahovei 7. Cu cărțile pe față 8
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
naționalitate rusă. După urmarea studiilor la Școala Secundară nr. 1 din orașul Bender din Transnistria (1965-1975), a lucrat ca muncitor prelucrător de metale la Fabrica de echipamente din același oraș. În anul 1976 a fost admis la Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău, absolvind cursurile acestuia în 1980. După absolvirea facultății, a fost încorporat în Armata Sovietică pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu. În anul 1985 a fost angajat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RSS Moldovenești unde a lucrat pe postul de
Aleksandr Korolev () [Corola-website/Science/313198_a_314527]
-
și unelte din os. La Ohabă Ponor s-au descoperit urme osteologice fosile ale omului. S-au găsit complexe de locuire și adăposturi-paravan, în formă de arc, pentru protecția împotriva vânturilor, de 2 metri înălțime, ridicate din oase lungi și crengi, acoperite cu piei de animale și sprijinite, la baza, cu pietre. În interior au fost descoperite și vetre de foc, ca cele din Molodova și Chetrosu. După dispariția lui homo neanderthalensis, homo sapiens fossilis devine specia predominantă. Culturile aurignaciene sunt
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
cu podea platforma ca cele de la Boian, Vadastra, Cucuteni. Erau locuințe cu etaj, ca cele de la Partă. Podeaua era din lut sau era pământ bătătorit. Ferestrele erau rotunde, acoperite cu bășici de porc. Acoperișurile erau din paie, stuf, papură și crengi. S-au găsit locuințe cu pereți pictați, ca cele din Casciarele, Radovanu, Petru Rareș, Gumelnita. Structura de rezistență era asigurată de triunchiuri masive de copac, în colțuri, pe linia mediană sau centru. Pereții aveau o structura din pari, în care
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
întocmit de părintele Iulian ne spune că parohia greco-catolică Frata avea o biserică de lemn ridicată în 1827 cu prestol de piatră și turn cu două clopote. În altar se mai aflau: patru sfeșnice de aramă galbenă cu câte trei crengi, trei cruci, un potir de sticlă, un disc de argint, o stea suflată cu aur, un antimis din 1839, trei icoane, un sfeșnic pe proscomidiar și o scatulă pentru comunicat. La capitolul veșminte aflăm trei feloane de mătase, din care
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
Teoretic din Tg.Ocna și Onești, jud.Bacău (1962-1966). În perioada 1967-1972 este student al Facultății de Filologie, Secția Română-Italiană, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, terminând ca Șef de Promoție. Obține Doctoratul în literatură română cu teza „Ion Creangă - Măștile Inocenței", în 2000. Este muzeograf la Bojdeuca lui Ion Creangă (1972-1975) și coordonatorul instituției (din 1990 până astăzi). Lucrează la Muzeul Literaturii Române Iași, Casa Memorială „Vasile Pogor” (1975-1984) și devine Șef de Secție a M.L.R. (1984-1989). Realizează tematicile
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
1967-1972 este student al Facultății de Filologie, Secția Română-Italiană, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, terminând ca Șef de Promoție. Obține Doctoratul în literatură română cu teza „Ion Creangă - Măștile Inocenței", în 2000. Este muzeograf la Bojdeuca lui Ion Creangă (1972-1975) și coordonatorul instituției (din 1990 până astăzi). Lucrează la Muzeul Literaturii Române Iași, Casa Memorială „Vasile Pogor” (1975-1984) și devine Șef de Secție a M.L.R. (1984-1989). Realizează tematicile științifice și muzeele: „Viața și opera lui Creangă”, „Bojdeuca din Țicău
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
Bojdeuca lui Ion Creangă (1972-1975) și coordonatorul instituției (din 1990 până astăzi). Lucrează la Muzeul Literaturii Române Iași, Casa Memorială „Vasile Pogor” (1975-1984) și devine Șef de Secție a M.L.R. (1984-1989). Realizează tematicile științifice și muzeele: „Viața și opera lui Creangă”, „Bojdeuca din Țicău" (1984-1989), „Viața și opera lui Eminescu” și Muzeul „Mihai Eminescu” din parcul Copou, Iași (1984-1989); „Viața și opera lui G.Topârceanu” și Casa memorială G.Topârceanu din str.Ralet, Iași (1984); Casa Pogor - Literatura în perioada 1875-1989
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
organizează Prelecțiunile Junimii de la Casa Pogor, la care conferențiază, printre alții, Alexandru Piru, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Geo Bogza, Eugen Simion, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Constantin Noica, Ioan Alexandru. Din 1984 este organizatorul și coordonatorul, împreună cu Oana Lazăr, a Concursului Național „Ion Creangă” de creație literară - Povești de la Bojdeuca din Țicău, realizând, în colaborare cu Editura Junimea, mai multe antologii cu povești premiate. Din 2003 până în 2009 a făcut parte din catedra de filologie a Facultății de Litere de la Universitatea „Vasile Alecsandri”, Bacău
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
de cultură)|Cronica”, „Convorbiri literare”, „Revista muzeelor”, „Almanahul Convorbirilor literare”, „Almanahul Ateneu”, ziare și reviste din Iași, București, Chișinău, Focșani, Vaslui, Bacău, Bârlad, Cluj, Suceava, Mureș ș.a. Frecventează cenaclurile: „N.Labiș” de la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași (1967-1972); „Ion Creangă” de la Cenaclul de Îndrumare a Creației Populare Iași (1968-1972); „M.Eminescu” de la Casa de Cultură a Studenților Iași (1968-1974). Fondează, împreună cu Daniel Dumitriu, cenaclul „Junimea” al M.L.R. și al revistei „Convorbiri literare” (1975-1986). Înființează și conduce Cenaclul „I.Creangă” al
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
Ion Creangă” de la Cenaclul de Îndrumare a Creației Populare Iași (1968-1972); „M.Eminescu” de la Casa de Cultură a Studenților Iași (1968-1974). Fondează, împreună cu Daniel Dumitriu, cenaclul „Junimea” al M.L.R. și al revistei „Convorbiri literare” (1975-1986). Înființează și conduce Cenaclul „I.Creangă” al M.L.R. la Bojdeuca din Țicău, din anul 1991.
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
și 29.000 Hz. Unele dintre aceste păsări pot memora și reproduce tonurile auzite, sau pot localiza cu o eroare de numai 20° sursa de unde provine sunetul. Simțul de echilibru este localizat în urechea internă, aceasta asigurând păsărilor menținerea pe crengile copacilor. Simțul mirosului și al gustului sunt mai puțin dezvoltate. www.virtual-bird.com Trilul unei păsări cântătoare ș.a.
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
dramatic, cântă la pian și acordeon, editează gazeta școlii. În anul 1952 a absolvit școală pedagogica cu eminenta. Face practică în Cojușna, raionul Strășeni. Este pedagog de limbă și literatura română în aceeași localitate. Este admis la Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău, Facultatea de istorie și Filologie. După absolvirea institutului, scrie și publică primele versuri. Pe când face practică în Cojușna, raionul Strășeni, se întâlnește cu viitoarea lui soție, Veronica Modârcă, cu care învață în continuare la Institutul Pedagogic Ion Creangă
Pavel Boțu () [Corola-website/Science/314365_a_315694]