14,243 matches
-
jud. Olt* 141 21 iunie 2006 Dacă ai credință ai de toate... Sebastian Ciprian Terniceru 10 ani, Piatra Neamț * 3 august 2006 Loc binecuvântat, loc plin de har și spiritualitate creștină; aceasta este Mănăstirea Secu. Dumnezeu să îndemne cât mai mulți credincioși să se adape de la acest izvor de credință străbună. Mihai Găină 9 august 2007 Am rămas profund impresionați de ceea ce am văzut la Mănăstirea Secu. Un loc minunat, de liniște și tihnă sufletească unde putem să ne reîncărcăm „bateriile” cu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
spurcat - spurcăciune -țios, -cios spurcăcios închinăcios plecăcios rugăcios stricat - stricăcios - stricăciune spurcăcios -io, -ionis flămând - flămîngiune rotund - rotungiune putred - putregiune veșted - vestegiune încurcat - încurcăcios [încurcă]ciune încărcat - încărcăcios - încărcăciune bolnav - bolnăvicios scârnav - scîrnăvicios gubav - gubăvicios trândav - trîndăvicios -ință/-enția [credință] - credincios [putință] - putincios [neputință] - neputincios [biruință] - biruincios [stăruință] - stăruincios 103 {EminescuOpXV 104} netrebnicie [trebuință] - trebuincios [netrebuință] - netrebuincios negru - negricios - negriciune alb - albicios - [albiciune] galben - gălbenicios în-gălben-i galben gălbenare gălbează gălbegit gălbeniciune gălbenicios gălbeor gălbenaș credință III ființă silință umilință voință dorință
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
teamă, fără însă a-i paraliza pe oameni. “Piesa” esențială a sistemului religios nu a fost paradisul, ci infernul. Biserica promovează mai mult frica de iad decât dorința de a ajunge în rai. Așa se face că, față cu moartea, credincioșii se tem mai puțin de moartea însăși, cât de Iad. Astfel, se instalează “un creștinism al fricii” ( Jean Delumeau). Biserica medievală a întrebuințat lumea cealaltă pentru a pune stăpânire pe creștini și a justifica ordinea lumii asupra căreia veghea. Dar
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
pierderea echilibrului, răsuflarea tăiată. Într-o secundă își aminti: „Așa e un pumnal înfipt în spate: o lovitură, senzația de frig, nici o durere...“, spusese în Syria, cu ani în urmă, tatăl său. Și, într-adevăr, așa era. Împăratul se întoarse; credinciosul Chereas era acolo, cu brațul ridicat și strângând în mână un pumnal, asemenea celui ce lovește fără părere de rău. Chereas era puternic, și Împăratul o știa; tocmai datorită forței sale îl pusese în fruntea cohortelor. Chereas își lăsă brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ta. Toate celelalte aparțin istoriei. O să ai vreme s-o studiezi. Și astfel puse capăt discuției. Seara sosi o scrisoare de la prietenul său Tatius Sabinus, via Brundusium: plin de indignare, acesta îl informa pe Germanicus că Tiberius îl numise pe credinciosul său Calpurnius Piso praefectus al provinciei Syria. „Trebuie să te păzești, scria Sabinus. Pe lângă misiunea ta în aparență triumfală, printr-o tactică mârșavă, s-a poruncit supravegherea unui dușman de nestăpânit.“ Lui Gajus îi veni în minte imaginea senatorului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
În senina Antiohia apărură din nou, asemenea unor șerpi iviți de sub pietre, toate temerile care îi asaltaseră în castrum. Dar despre lunga întrevedere pe care o avu în spatele ușilor închise cu Calpurnius Piso Germanicus nu spuse nimic. Singurul martor fusese credinciosul Creticus - iar când ieșiseră, acesta era palid. Abia mai târziu aflară că Piso adusese de la Roma, printre altele, un ordin al lui Tiberius: Creticus era eliberat din funcție și rechemat imediat la Roma. Germanicus era singur. Călătoria în Aegyptus În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de ceea ce se întâmpla în viața lui, distrugând totul. — L-am pierdut. În acele ultime ore, fiecare medic sugeră disperat câte un nou leac. Și pe când Germanicus, în pofida celor mai ciudate antidoturi, agoniza atât de dureros, cei care-i erau credincioși fură cuprinși de mânie. Încercară zadarnic s-o prindă pe vrăjitoarea siriană, care dispăruse, cercetară fiecare ungher al palatului din Epidafne, iar imaginația lor găsi pretutindeni semne ale otrăvii și ale vrăjilor, amulete îngropate și urme uleioase, fetide pe fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pe cont propriu. — Roma n-a făcut nimic, zise Agrippina. În schimb, zeci de orașe mici ridică în cinstea lui monumente după cum le dictează inima. Era adevărat. — Tiberius crede că a înăbușit totul, dar se înșală, spuse cu mânie nepotolită credinciosul Creticus. M-a luat de lângă Germanicus când a vrut să-l ucidă. Nu mă va face să tac acum. În frumoasa reședință de pe colina Vaticanus, Agrippina și tovarășii lui Germanicus începură să adune obsesiv mărturii și dovezi cu privire la otrăvire. Dovezile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
care îl ajutase să cucerească imperiul, tatăl meu. Amiralul Marcus Vipsanius Agrippa era trecut de patruzeci de ani, fusese căsătorit de mai multe ori și avea copii; în acele zile, la Roma se spunea cu grosolănie: „Augustus le dăruiește celor credincioși lui soții așa cum dăruiești un cal“. Însă acea căsătorie ce urmărea consolidarea puterii s-a transformat, spre surprinderea tuturor, într-o familie fericită. Tatăl nostru a murit repede, în război, după cum știi. Augustus a spus speriat că și-a pierdut brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Mașterei și că, pe când Augustus se odihnea în mica lor grădină, aceasta i-a spus: „În jurul fiicei tale s-a format un cuib de vipere, un complot pentru a-l distruge pe Tiberius, singurul om care-ți este cu adevărat credincios“. Augustus i-a răspuns obosit că nu putea interveni: tot imperiul avea să afle că, în inima Romei și în propria lui familie, se formase un grup de dușmani ai săi. Însă Maștera i-a zis: „Iartă-mă că insist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ale tragicei familii Julia-Claudia, singura mai presus de orice suspiciune în atmosfera neliniștitoare a Romei acelor ani, întreținea cu temutul împărat o corespondență continuă. Ani de zile, îi dezvăluise perfidia și infidelitatea celor despre care el credea că îi erau credincioși. Numai adevăruri private, inatacabile; și se părea că astfel îl salvase în mai multe rânduri. Însă, dintr-o impalpabilă, dar crudă răzbunare femeiască, îl făcuse să fie mai izolat și mai înspăimântat decât victimele sale. — Uită-te, îi spuse lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de optimates era tot mai puternică. „Și Marcus Antonius dăruia bucăți din provinciile imperiale“, zicea batjocoritor Asiaticus. „Dar, cel puțin, era primit în patul unei curtezane faraonice. În locul lui, poate că nici eu n-aș fi rezistat.“ Cortegiul lui de credincioși îl urma râzând, iar el întreba: „Știți să-mi spuneți ce primește în schimb băiatul ăsta? El zice că primește în schimb pacea. Puteți să-mi spuneți ce este pacea? Ați văzut vreodată pacea?“, întreba ironic. „Am construit în cinstea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ceară curând o audiență Împăratului. Callistus zise repede: — Arvilius a comis delapidări uriașe, din cauza lui au izbucnit revolte pe care le-a înăbușit cu o cruzime prostească, încât s-au transformat în adevărate răzmerițe. Luă altă scrisoare și adăugă: — Uite, credinciosul tău Herodes din Judaea confirmă totul. Așteptă răspunsul Împăratului cu o neliniște care-l ardea pe dinăuntru; palid de obicei, acum devenise aproape alb. Împăratul se întrebă ce ascundea Callistus înlăuntrul său, ce trecut necunoscut, ce ură, ce răzbunări făgăduite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și în cazul tău, în înțelegere cu Macro, când te-a căsătorit cu fata lui. Callistus vorbea detașat, observă Împăratul, ca și cum i-ar fi spus povestea altcuiva. Pe tonul acela însă îi vorbea despre viața lui. „Macro nu poate fi credincios nimănui“, se gândi. Neliniștea spori, transformându-se într-o spaimă de moarte. În acele câteva secunde, în mintea sa toate se prăbușiră, ca o surpătură de-a lungul coastei unui munte. Nu era adevărat că vremea spaimelor trecuse, că putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
am văzut cu ochii mei coarnele taurului în mâinile lui, capul care se răsucea și apoi taurul căzând pe pietre, plin de bale. Râse și Împăratul. Astfel se spulberară îndoielile lui Macro, care credea că Sabinus și Chereas îi erau credincioși. A predat imediat însemnele și a renunțat la comandă. Cu gândul la bogăția și puterea pe care avea să pună mâna - o funcție care te făcea asemenea vechilor phar-haoui din Aegyptus, se spunea la Roma -, nu observă privirea glacială a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
germani aleși din auxilia care patrulează pe Rhenus. Germani... Dezrădăcinați din ținuturile lor, unde știu că nu se vor putea întoarce niciodată, germani care să nu înțeleagă o boabă de latină, care să nu cunoască pe nimeni în întreaga Romă. Credincioși din instinct și din nevoie. Germani Corporis Custodes“. Gărzi de corp germane. Auzi în minte vocea răgușită a Enniei purtată de vântul de la Capri, simți degetele lipsite de gingășie, cu încheieturi grosolane, care-i ciufuleau părul în zilele acelea mizerabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
trebuia nu doar să reușească, dar și să se desfășoare rapid și să nu trezească bănuieli - era uciderea Împăratului. Își imaginau îngroziți ce avea să li se întâmple dacă Împăratul scăpa sau dacă era salvat la timp de germanii lui credincioși. Riscul e mare, le spuse cu răceală Valerius Asiaticus tovarășilor săi. Nu uitați că, așa cum s-a văzut și în cazul lui Betilenus, o așteptare prea lungă face ca taina să fie dată în vileag. Hotărâră să se grăbească, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
iubit - păsări rare din provinciile Asiei, închise în colivii mici din ramuri de răchită împletite cu zăbrele subțiri de aur; apoi oferi sucuri de fructe exotice, sosite de curând pe mare din provincia Africa, aromatizate cu vin. — S-a întors credinciosul Herodes din Judaea, șopti batjocoritor Asiaticus. Parcă regatul lui ar fi la Roma, nu în ținutul său. Herodes se apropia de Împărat ținând cupa de vin în mână; toți crezură că voia să închine în sănătatea lui. El însă îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
populare „fără subiect”. Nevoia de ancorare a nonfigurativului modern („arta fără anecdotă”) într-o tradiție premodernă balcanică - în cazul de față, musulmană - e afirmată în parabola euristică din „Promisiuni“, sub forma unui dialog între Hamlet și Polonius: „Mohamet a interzis credincioșilor reproducerea chipului omenesc și porunca lui s-a extins asupra tuturor aspectelor organizate ale naturii. Arta musulmană a fost împinsă către abstractizare. Alături de natura dată, ar fi creat natura nouă, vis lucid, elan constructiv al minții omului care descompune și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
creștinătatea și propovăduind cu îndrăzneală și cu glas slobod dreapta credință, a fost prins de mai marii cetății Lichiei și dându-l la osândă și la cazne l-au închis in temniță, împreună cu alți creștini. Și de vreme ce marele și bine credinciosul Constantin, din voia lui Dumnezeu, s-a făcut împărat al romanilor, cei ce erau închiși au fost sloboziți din legături și, cu ei împreună, a fost slobozit și marele Nicolae. Și, mergând la Mira, n-a trecut multă vreme și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
etnobotanice, le-au folosit, cei care n-au avut de nici unele, au găsit ei o frânghie și au folosit-o, săritura de la balcon a lui Adrian Sobaru, a folosit doar ca știre de presă pentru o zi, însă majoritatea românilor, credincioși convinși întru Hristos, au petrecut așa cum se cuvine, începând cu pomana porcului și sfârșind mai puțin ortodox, la spital pentru a fi dezintoxicați, de abuz de sarmale, piftie și trăscău. Așa se întâmplă an de an, când se sărbătorește ziua
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
care se plâng și acum, că guvernul Boc i-a lăsat și fără cenușa din vatră. Ca orice păstor, a unui popor care se respectă, I.P.F. Patriarhul Daniel, a ținut și el un mesaj de Crăciun pentru turma sa de credincioși. Pe ce credeți că s-a axat mesajul Înalt Prea Fericitului? Parcă-mi vine să cred că o să ghiciți. Da așa e, ați ghicit, a cerut și el bani. Părăluțe pentru Hardughia Neamului, sau cum naiba so mai fi chemând
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cifre, care muncesc de zor la mărirea tarifelor la înmormântări, botezuri și nunți (și vor cere, ca în continuare să nu fie impozitate aceste câștiguri). S-a trimis o circulară la toate bisericile, ca în semn de respect pentru durerea credincioșilor, popii și călugării vor ține post, trei nopți pe an. Privindu-i chiar și fără prea mare atenție, pe acești reprezentanți ai lui Dumnezeu, de pe meleagurile noastre, ajungi fără să vrei, la concluzia că iubirea de aproape, nu numai că
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
doi, se numesc Mihail și Gavriil și se spune că nu ar fi niște sfinți de duzină, făcuți la apelul de seară al sfinților, ci sunt niște sfinți galonați, care au atribuțiuni specifice în ceea ce privește securitatea raiului. Adică, mai pe înțelesul credincioșilor, ei sunt cei care conduc serviciile secrete și de pază, ale lui Doamne, Doamne. Se pare, că întreaga mea viață mi-a fost hărăzit să aud de această sărbătoare, fiindcă pe când eram în satul meu natal, de Sfinții Mihail și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
care noi nu le dăm importanță. În această “moarte” a mea, mi s-a arătat Dumnezeu care m-a pus în fața unui fapt, să aleg: iadul sau să vin înapoi pe pământ și să mă mântuiesc. Eu nu am fost credincios niciodată și nu credeam în viața de apoi, însă Dumnezeu m-a trimis în iad și am văzut cu ochii mei ce este acolo. I-am promis Lui și mie, că, imediat ce voi ajunge pe pământ Îi voi sluji. Dacă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]