14,107 matches
-
1825, iar după moartea sa a început un conflict între ortodocși și greco-catolici cu privire la bisericuța de lemn. Parohia ortodoxă „Sfanțul Dumitru” a fost înființată în anul 1826, preotul Vasile Burlinschi fiind numit că paroh. Acesta nu le-a mai permis credincioșilor greco-catolici ruteni să-și țină acolo slujbele religioase. Parohia „Sfanțul Dumitru” a fost desființată în anul 1833, biserica de lemn devenind o simplă biserică de cimitir. Deoarece satul Russnakendorf devenise o mahala a orașului Siret, enoriașii fostei parohii „Sfanțul Dumitru
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
portale și în grinzile de sub bolta navei. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . O biserică de lemn mai veche, acoperită cu șindrilă, a fost menționată în Saca în anii 1724-1725. Aceea a fost donată credincioșilor din Belejeni în anul 1818, unde se mai păstrează și astăzi. Tradiția spune că biserica de lemn actuală a fost adusă din satul Nimăiești, Momentul aducerii ei în Saca poate fi aproximativ stabilit după 1806, când locuitorii din Nimăești cereau
Biserica de lemn din Saca () [Corola-website/Science/317202_a_318531]
-
Sulița). Starețul Firmilian a săvârșit prima Sf. Liturghie la 8 septembrie 1990 în biserica de lemn veche și dărăpănată. În anul 1991, el a început construirea unei noi biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, cu ajutorul a trei frați și al credincioșilor din raza municipiului Botoșani. Catapeteasma, stranele și tâmplăria au fost confecționate de fratele său mai mare, Alexandru Ciobanu . S-au mai construit apoi o casă monahală cu 10 camere, inclusiv trapeza, o bucătarie, o magazie și camere de oaspeți, după
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
murit la vârsta de numai 29 ani, într-un tragic accident rutier petrecut în apropierea Botoșaniului. A fost înmormântat în curtea mănăstirii, la slujba de înmormântării luând parte PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și peste 1.000 de credincioși, monahi, preoți și monahii, printre care și mulți stareți de la mănăstirile din județele Botoșani, Iași și Suceava. Starețului Firmilian i-au succedat ca stareți protosinghelul Iosif Grigore (fost stareț la Mănăstirea Cozancea) și ieromonahul Teodosie Pleșca (1999-...). În scopul facilitării
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
astăzi a fost surprinsă într-o nouă pisanie, scrisă în chirilice astfel: "„Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu harul Duhului Sfânt, ridicatu-sa această sfântă biserică, cu hramul Sfinții Trei Ierarhi în anul 1730, slujind ca locaș de închinare pentru credincioșii din satele Ghighișeni, Petrileni, Zăvoieni și Cucuceni până în anul 1931 când a fost vândută Internatului diecezan Beiuș. În anul 1961 biserica a fost donată parohiei Vărășeni în care s-a slujit până în anul 1999. În anul 2006 biserica a ajuns
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
anul 1968 s-au efectuat de către meșteri tâmplari și tinichigii locali, ajutați de unii enoriași, și au urmărit aspectele de mai jos: Cheltuielile s-au ridicat la 27.378 lei și au fost suportate de către enoriașii din Vorovești, de unii credincioși din satele Uricani și Valea Ursului și de Arhiepiscopia Iașilor. Biserica a fost resfințită la 15 septembrie 1968 de către protopopul Constantin Andone și de preoții Constantin Barnea, secretar al Protopopiatului Iași și Alexandru Țurcanu, parohul local, în zilele arhipăstoririi IPS
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
foarte multe culturi din lume. Egiptenii antici se spălau înainte de a se ruga la zei, crezând că atât corpul cât și spiritul trebuie să fie pure în prezența acestora. Creștinii credau că îmbăierea îi ajută să spele păcatul originar. Pentru credincioșii hinduși "baia" era un ritual anual care se desfășura numai în apele sacre ale râului Ganges. Utilizarea îmbăierii cu scopul asigurării igienei a fost pentru prima dată introdusă de către romanii antici. În jurul anilor 500 i.Hr. romanii erau încurajați să se
Cadă () [Corola-website/Science/317247_a_318576]
-
căderea regimului comunist, ieromonahii Pimen Chirilă și Teodosie Bahnă din obștea Mănăstirii Sihăstria Voronei au început să strângă materiale de construcție pentru o biserică de zid, dorind să reînvie în poiana din pădure vechia vatră monahală. Cu banii obținuți de la credincioși au construit primele chilii și o fântână. În anul 1994, din inițiativa lui Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și cu aprobarea mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, a fost reînființat Schitul Oneaga, cu obște de călugări, avându-l
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
s-a pus piatra de temelie pentru o nouă biserică, care a fost sfințită la 1 octombrie 1999. În aceeași perioadă s-au realizat icoanele, catapeteasma și pardoselile, s-a construit o casă nouă cu trapeză și beci (prin contribuția credincioșilor din Oneaga, Rădășeni și Vorona), un turn clopotniță, un gard din piatră de râu la intrare, un grajd pentru animale, un fânar, o nouă fântână. S-a pictat apoi pe interior biserica și s-a amenajat o grădină de zarzavat
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
o nouă fântână. S-a pictat apoi pe interior biserica și s-a amenajat o grădină de zarzavat și o mică livadă. La 24 iulie 2010, mitropolitul Teofan Savu a oficiat aici o slujbă arhierească, la care au participat numeroși credincioși din satele din împrejurimi și din orașul Botoșani. În cuvântul adresat celor prezenți, la finalul slujbei, înaltul ierarh a remarcat liniștea și frumusețea locului, curățenia și spiritul gospodăresc al egumenului Teodosie.
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
averilor mănăstirești. Lăcașul de cult a devenit biserică sătească, iar, prin Legea din 1893, biserică parohială. Edificiul a suferit reparații și în anul 1883. În anul 1903 s-a făcut o nouă reparație capitală a bisericii prin contribuția benevolă a credincioșilor parohiei, schimbându-se pardoseala de brad de la pereții exteriori cu alta, tot de brad și înlocuindu-se o parte a acoperișului de tablă. Tot atunci s-au zugrăvit pereții interiori și s-au vopsit stranele. Redeschisă în anul 1945, după
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
celelalte două fiind Catedrala Mitropolitană din Iași și Biserica „Sfântul Mucenic Mina” din București. În august 2001, au fost aduse din Grecia două părticele din moaștele Sfântului Mina și așezate spre închinare în biserica din cartierul sucevean Obcini. Cu sprijinul credincioșilor parohiei, în 2003 s-a reușit confecționarea unei racle de argint în care au fost mutate moaștele Sfântului Mina. Biserica „Sfântul Mina” din Suceava este construită din cărămidă și are o lungime de circa 20 metri și o lățime de
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]
-
Dunării a încetat să mai existe, după ce împăratul Nicolae I i-a amnistiat pe cazaci și i-a colonizat pe țărmul nordic al Azovului, între Berdiansk și Mariupol, unde s-a format o nouă armată. Cazacii din Kuban au fost credincioși Imperiului Rus până la Revoluția din Octombrie. Descendenții lor întreprind în zilele noastre activități care să ducă al reînvierea tradițiilor lor culturale și militare. Aproximativ 30.000 de descendenți ai cazacilor care au refuzat să se reîntoarcă în Rusia în 1828
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
comunei au fost iobagi pe moșiile grofilor din Toldal și Gornești, Toldalagy și Teleky. Biserica parohială din comuna Băla, județul Mureș, este construită din anul 1883, în locul celei dispărute anterior anului 1698, de către arhitectul Gheorghe Donaub din Bistrița, cu contribuția credincioșilor din comuna Băla, fiind adusă de la Teaca, tencuită și modificată. Iconostasul bisericii s-a efectuat de către cioplitorul Sandu Cotoară din comuna Băla, sub îndrumarea preotului paroh de atunci, fondatorul parohiei Băla, Dănilă Rusu. Biserica s-a zugrăvit pentru prima oară
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
lideri cazaci din toată Ucraina. Autoritățile poloneze au început să-l suspecteze pe Hmelnițki că organizează o rebeliune și l-au arestat. Camarazii cazaci l-au ajutat însă pe Hmelnițki să evadeze, iar acesta din urmă, împreună cu un grup de credincioși a plecat la Siciul Zaporojean. Cazacii erau în pragul revoltei, după ce planurile regelui polonez pentru un nou război cu turcii fuseseră respinse de Seim. Cazacii erau nerăbdători să reia atacurile tradiționale împotriva Imperiului Otoman, atacuri care le aduceau câștiguri importante
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
nesfârșitele milioane de celelalte minți subconștiente". În cartea "Legea lui Unu: vol. 1", o entitate identificată prin channeling drept Ra a confirmat în 1981, că Edgar Cayce intra de fapt în channel cu Înregistrările Akashice, și nu cu o entitate. Credincioșii în existența Înregistrărilor Akashice afirmă că ele au fost accesate de oamenii antici din culturi diferite de-a lungul întregii istorii. În ciuda acestei afirmații, nu există nici o referință directă la akasha în niciun document istoric. Termenul în sine akasha, alături de
Înregistrările akashice () [Corola-website/Science/317566_a_318895]
-
sunt: Linda Howe, Charles Webster Leadbeater, Annnie Besant, Alice Bailey, Samael Aun Weor, William Lilly, Manly P. Hall, Lilian Treemont, Dion Fortune, George Hunt Williamson, Rudolf Steiner, Madam Helena Petrovna Blavatsky, Edgar Cayce, William Bhulman și Michael J. Dickens. Potrivit credincioșilor, akasha este colecția tuturor evenimentelor și răspunsurilor privind conștiința din toate realitățile. Astfel, toate formele de viață contribuie și au acces la înregistrările Akashice. Orice om poate deveni un medium psihic pentru a accesa înregistrările, și tehnici variate și discipline
Înregistrările akashice () [Corola-website/Science/317566_a_318895]
-
există biblioteci specializate convențional (exemplu medicină, ASE), aderenții descriu existența unor diverse înregistrări Akashice (ex. umane, animale, plante, minerale, etc.) ce în totalizarea lor cuprind toată cunoașterea posibilă. Majoritatea scrierilor se referă la înregistrările Akashice în domeniul experiențelor umane, dar credincioșii cred că toate fenomenele de experiență cât și cunoașterea transcendentală sunt codificate în acestea. În cartea sa "Journey of Souls" "("Călătoria sufletelor")" și "Destiny of Souls, Evidence of Life between Lives", "("Destinul Sufletelor, Evidența vieților dintre vieții")", Michael Newton, un
Înregistrările akashice () [Corola-website/Science/317566_a_318895]
-
și religioasă de câteva decenii, pentru a se asigura de buna folosire și păstrare a darului lor. Un interval de 50 ani (la 1395 se pusese numai temelia) a fost de ajuns pentru consolidarea acestei situații de faimă în ochii credincioșilor armeni, încât să poată oferi darul lor bisericii". Biserica a fost reparată de mai multe ori în decursul timpului în urma cutremurelor și distrugerilor provocate de tătari, fiind poate chiar și rezidită în unele perioade. Din cauza deselor reconstrucții, edificiul și-a
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
cărămidă și acoperită", după cum relatează N.A. Bogdan. Amenințată de ruină, această clădire a fost demolată complet în 1899. În secolul al XIX-lea, biserica se întreținea din venitul mai multor imobile pe care le avea în proprietate, precum și din donațiile credincioșilor. Prin 1860 aici slujeau doi preoți, pentru ca la sfârșitul secolului al XIX-lea să slujească un singur preot și doi cântăreți. După Primul Război Mondial s-a pus în discuție înființarea unei Episcopii armenești în România, lucru realizat în 1931
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
mult de 25 ani. Odată cu trecerea timpului, degradarea bisericii s-a accentuat. La începutul secolului al XXI-lea, comunitatea armeană din Iași număra circa 150 de persoane, aproape toate în vârstă, neexistând nicio posibilitate de a se strânge din donațiile credincioșilor suma de 300.000 de dolari americani estimată a fi necesară pentru restaurarea lăcașului de cult. S-a solicitat ajutorul Bisericii Ortodoxe Române, dar mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei a condiționat ajutorul solicitat de cedarea acestui lăcaș de
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
Săcalul de Câmpie - vechea denumire a localității, avea aproximativ 240 de suflete, biserică și trei preoți, din care, unul, popa Vasile era și arhidiaconul districtului. Conscripția lui Petru Pavel Aron din 1750 înregistreagă ca fiind la acea dată 558 de credincioși, cu biserică și un preot. Nu după multă vreme, în perioada 1760-1762, când generalul Bucow realizează o altă conscripție sunt surprinse următoarele informații: comunitatea ortodoxă - 90 de familii ortodoxă, cu biserică și preot iar comunitatea greco-catolică era formată din două
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
acea mare forță care era Biserica). Mai mult decât atât, Paleologul, căsătorit cu Elena, fiica lui Cantacuzino, i-a recunoscut oficial socrului său dreptul la titlul de basileu-tată, și Ioasaf își semna scrisorile ca "Ioan, împărat și autocrator al romeilor, credincios întru Domnul Christos, rebotezat pentru dumnezeiescul cin călugăresc ca Ioasaf monahul". După spusele patriarhului Philotheos Kokkinos, după abdicare, Cantacuzino se bucura, poate, de mai multă autoritate, decât în timpul autocrației sale laice. Spre deosebire de Ioasaf, Ioan V nu dispunea de o asemenea
Ioan al V-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317612_a_318941]
-
numeroși ruși, care considerau aceste corecții drept ingerințe nedorite ale străinilor, sau de-a dreptul lucrarea diavolului. Atunci când reformele lui Nikon au fost impuse cu forța, a avut loc schisma din 1667. Cei care nu acceptau reformele au fost numiți credincioși de rit vechi. Ei au fost considerați din punct de vedere oficial eretici și au fost persecutați de biserică și de stat. Cel mai important lider al opoziției clericale, protopopul Avvakum, a fost ars pe rug ca eretic. Schisma bisericii
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
oficial eretici și au fost persecutați de biserică și de stat. Cel mai important lider al opoziției clericale, protopopul Avvakum, a fost ars pe rug ca eretic. Schisma bisericii ruse a devenit permanentă, ruși din toate categoriile sociale alăturându-se credincioșilor de rit vechi. Curtea țarului a simțit de asemenea influențele ucrainene și occidentale. Kievul a fost principalul intermediar în transmiterea noilor idei prin intermediul Academiei înființate de Mitropolitul Kievului Petru Movilă în 1631. Printre rezultatele infuziei de noi idei în Rusia
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]