14,479 matches
-
sau progresul societății în care trăiești. Noi nu luptăm pentru înlăturarea înhumării, căci ar fi o nebunie, dar și o imposibilitate materială, ci voim să se știe numai că înaintea înhumării a existat cremațiunea; că amândouă au mers paralel în decursul veacurilor și că nici una, nici alta nu ating măreția lui Dumnezeu și cu atât mai puțin legătura dintre El și om, adică Religia. Dacă gândim și activăm în altfel, ne asemănăm celor ce strecură țânțarul și înghit cămila, după cum ne-
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
statornică. "SUS SĂ AVEM INIMILE!" Aceasta este urarea cea adevărată pe care a adus-o pământului Pruncul din Bethleem și singura pe care să ne-o punem fiecare, cu deosebită bucurie, la acest început de An Nou și în tot decursul vieții noastre. (Flacăra Sacră, VI, 1, 1939, pp. 4-5) Ultima dorință sau "Las cu limbă de moarte..." Nu știu când și nu știu unde, cineva a spus, odată: Scopul vieții este ... moartea". Ca atare, dorința noastră de a trăi nu este altceva
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de la Viena era preocupată să transforme Bucovina într-o provincie a cărei fizionomie etnică, administrativ - economică și socială să fie o copie fidelă a Imperiului. În 1777 populația Moldovei austriece a depus jurământul de credință față de noua stăpânire habsburgică. În decurs de 12 ani, Bucovina a fost subordonată direcției militare a Curții vieneze, iar în 1786 este alipită la Galiția. O dovadă a păstrării conștiinței regionale a populației Bucovinei în timpul apartenenței ținutului la Galiția este faptul că „bucovinenii n-au abandonat
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
site-uri de socializare e mai degrabă o proiecție, un avatar, fantasma a ceea ce ne dorim să fim. Dar oare nu facem același lucru și în multe momente petrecute în afara lumii Internetului? Tot Turkle e cea care scrie că în decursul vieții nu contenim să elaborăm permanent propria identitate.96 Oamenii încearcă să proiecteze, în diverse contexte sociale, o anumită imagine despre ei înșiși, care poate sau nu să fie în concordanță cu modul în care îi privesc ceilalți. Își dau
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
lucru finit sau cu altul, se manifestă într-un fel care nu exclude alte moduri de manifestare; cât privește teologia ortodoxă, ea poate pune în evidență, în cel mai autentic spirit palamit, faptul că totalitatea ființei divine se manifestă în decursul fiecărei lucrări, dar de fiecare dată într-un fel diferit. Nu este vorba de o scurgere diminuată, în sens platonician, a ființei divine în lucruri, cum afirmă unii teologi catolici (sic!), dar aceeași ființă divină comunică prin intermediul energiilor cu creaturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
funcție încă trei luni, până la alegerea noului președinte al Ucrainei (la 26 mai). Andrei Illarionov scrie că, „armata ucraineană, care se subordonează lui Lebedev, nu va putea să riposteze anexării Crimeei de către Rusia, care ar urma să aibă loc în decursul unei săptămâni sau, cel mult, trei saptamani”. Illarionov consideră că Lebedev nu va ordona armatei ucrainiene să intervină în cazul aplicării scenariului anexării. Pe de altă parte, mașinile blindate ale rușilor au blocat toate intrările în Sevastopol, pentru a securiza
Scenariu de groază: Putin îl scoate pe ascuns pe Ianukovici din Ucraina. Rusia și planul despre care nu știa nimeni () [Corola-journal/Journalistic/54740_a_56065]
-
odăi, criticând Trecutul și văzând prezentul cu ochii viitorului. Pe cutia tabloului electric un caiet soios de mărimea unui dosar, îl iau și mă uit în el. E "cartea de imobil". Încep să citesc numele celor care au locuit în decursul anilor în odăile acestui apartament. Dobre cutare, Cutărescu Ilie, Iliescu cutare, Ionescu Gheorghe, Georgescu Petre, Petrescu George, profesori, avocați, cizmari, frizeri, contabili, plecați, mutați, duși... Pe unde or fi? Numărul lor mare sugerează instabilitatea modului lor de viață, trecerea lor
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
orașului, de parcă nu știa cine Îl adusese acolo și cum să iasă. Și spuneau: Uite-l pe Fima, merge și dă din mâini, probabil că are o dispută cu el Însuși și mai mult ca sigur o s-o câștige. În decursul anilor, un fel de prietenie tensionată, plină de afecțiune și contradicții, se Închegase Între Fima și tatăl său, cunoscutul fabricant de cosmetice Baruch Nomberg, care era un membru veteran al partidului de dreapta Herut. Chiar și acum, când Fima avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
facultatea de medicină. Nu mi-a trecut niciodată prin minte că ar putea exista alte femei În viața lui. Pur și simplu mi se părea că nu i se potrivește. Mai ales că și performanțele casnice lăsau de dorit În decursul anilor, dacă Înțelegi ce vreau să spun. Ce să facă el cu o amantă? Exact cum nu mi-ar fi putut trece prin minte că ar fi, spre exemplu, spion sirian. Era pur și simplu imposibil. Știam totul despre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
general. Și mai ales să se Înarmeze cu multă răbdare. — M-am Întors din Amsterdam simțindu-mă foarte vinovată, de-abia stăpânindu-mi impulsul de-a mă spovedi lui, dar el n-avea nici cea mai mică bănuială. Dimpotrivă. În decursul anilor ne obișnuiserăm să stăm uneori În pat după ce copiii adormeau și să citim Împreună reviste din care Învățam să facem lucruri pe care nu le știuserăm Înainte. Compromisul, considerația și concesia coloraseră viața noastră sexuală Într-o nuanță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
oboseală. Alte mame își hrăneau pruncii cu mere, ea le dădea copiilor batoane Hershey. Celelalte mame își decorau casele cu draperii sau cuverturi colorate, nu cu vopsea violet ca Alice. Rezultatul muncii ei neîndurătoare a fost trei romane terminate în decursul unui singur an. Toate trei au fost respinse de editură, care, de-altfel, s-a și descotorosit de Alice. Din nou. Șase luni mai târziu, prin intermediul agentului, Alice și-a găsit o altă editură, dar de-acum ajunsese să viseze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Jina a luat-o cu amețeală la camera de gardă; Mike a simțit ceva înfricoșător de asemănător cu sentimentul că avea nevoie de ea. Când a găsit-o pe Jina a fost ca și când i s-ar fi triplat salariul; în decurs de doar câteva zile, Mike nu mai reușea să priceapă cum de fusese în stare să supraviețuiască având atât de puțin. Și-a început să aștepte o dovadă din care să-și dea seama că sentimentele Jinei aveau aceeași intensitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
un organism aflat la mari depărtări. Însemna că nu mai funcționa normal. Faptul că nu izbutise, în noaptea asta, să mențină contactul trăda o dereglare a organismului, era un simptom al bolii mortale despre care auzise. De șapte ori în decursul secolului trecut întâlnise niște corli prea slabi pentru a se putea mișca și ale căror trupuri, altminteri nemuritoare, se vlăguiseră din lipsă de hrană. De fiecare dată, se năpustise asupra acelor trupuri inerte, zdrobindu-le pentru a le stoarce fărâma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
prin alte patru dormitoare. Intră apoi într-un dormitor în care se aflau douăzeci și patru de oameni. Până acum lucrase repede, ca să se poată întoarce în timp util în cușca lui. Posibilitatea de a ucide atâția oameni deodată îl zăpăcea. În decurs de peste o mie de ani, nimicise toate formele de viața pe care putuse să pună gheara. Dar chiar la începutul acelei perioade, nu izbutise să captureze mai mult de o vietate pe săptămână. Tocmai de aceea, nici nu simțise nevoia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
dreaptă a lui Kent - părea încruntat și scutură mereu din cap. În cele din urmă spuse și el ceva, apoi îi strânse mâna lui Morton și plecă. Directorul se apropie de Grosvenor și-i șopti: - Chimiștii își vor lua în decurs de douăzeci și patru de ore instalațiile aduse în secția dumitale, cu condiția să nu mai pomenești de cele întâmplate. Domnul Yemens... - Dar ce părere are Kent? îi tăie vorba Grosvenor. - Kent a inhalat niște gaze și va trebui să stea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
încât, o jumătate de oră mai târziu, nava putu să se avânte din nou în spațiu. Operațiunile de excavare fură în întregime teleghidate. Niște oameni cu pregătire specială urmăreau pe ecranele videocomunicatoarelor desfășurarea operațiunilor, dirijând mașinile care le efectuau. În decurs de patru zile, acestea săpară o groapă adâncă de șaptezeci și cinci de metri, lată de o sută douăzeci de metri și lungă de două sute patruzeci, groapa în care zăceau rămășițele fantastice ale unui oraș dispărut. Clădirile se năruiseră parcă sub o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
fi dorit din cale afară să fi fost și noi prezenți în fiordul cucerit prin luptă, „sus de tot, în nord“. Acolo ne-ar fi plăcut să ne acoperim de glorie, sătui de mirosul de cremă Nivea al vacanței. În decursul neîntreruptului proces de venerare a eroilor, era vorba despre marina noastră militară și despre înfrângerea englezilor, apoi din nou despre noi, dintre care câțiva, printre aceștia și eu, speram ca, în trei-patru ani, numai de-ar dura războiul destul de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
îndepărtat, orașul se proiecta pe cerul înserării cu toate turnurile lui. Și chiar vreau să cred că am auzit cântecul clopotelor de la apropiata Biserică Sfânta Ecaterina: „Cinstit să fii și credincios, până-n mormântul rece...“ Dintre toate bisericile orașului care, în decursul anilor de după război, au fost refăcute din ruine piatră cu piatră, m-a atras, ori de câte ori mi-am vizitat orașul natal care făcea eforturi ca să semene din nou cu sine, aceea mai izolată, din apropiere de Mottlau, Sankt Johann. Rămas întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
împerecherea șireteniei cu șansa, pe numele lui Noroc. Mai târziu, mi-am rechemat atât de des în amintire câteva situații din care nu a existat scăpare decât cu ajutorul unor coincidențe norocoase, până când acestea s-au rotunjit în povestiri care, în decursul anilor, au devenit tot mai lesne de apucat, prin insistența cu care se voiau credibile până în cele mai mici amănunte. Dar tot ceea ce s-a conservat ca pericol căruia i-am supraviețuit în război stă sub semnul îndoielii, chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe de alta spectator uimit, care e numai martor și parcă neimplicat în niște întâmplări ca dintr-un film mut, mă transform însă acum dintr-o trăsătură de condei într-un Grimmelshausen mutat în timpul cel mai recent și căruia, în decursul anilor de război plini de orori, i se înșiruie în față istorie după istorie, bătălie după bătălie, am la ureche pe nu știu cine care-mi tot șoptește ceva, mă văd totodată cum văd tot ceea ce se petrece, cred că visez, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
când nu făceam nimic - eu încercam să urmăresc vorbăria în contradictoriu, nu înțelegeam mult, mi se părea prost și așa și eram, dar nu îndrăzneam să-i întreb pe tovarășii mai bătrâni. Mă trezeam smuls încoace și-ncolo, fiindcă în decursul certei se ajungea la alcătuirea de haite: în mare, existau trei grupuri opuse. Ceata mai mică se dădea posesoare a unei conștiințe de clasă comuniste, prevedea sfârșitul iminent al capitalismului și triumful proletariatului, avea un răspuns la toate și îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și - așa cum credea ea - la moarte. Acum, destinul ne adusese iar la un loc. Ne-am îmbrățișat de parcă nu ne mai puteam opri. Cuvinte deloc sau doar neajutorate. Prea multe și mai mult decât se putea spune se întâmplaseră în decursul unui timp ce părea fără început și care nu-și putea afla punctul final. Unele lucruri, fiind prea îngrozitoare, au ajuns să fie spuse abia mai târziu sau deloc. Violența îndurată în mod repetat o făcuse pe mama să amuțească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Întreprinderea în care tatăl își găsise de lucru era un complex industrial care scotea nori de aburi prin coșuri așezate la rând și se numea Fortuna Nord, la fel ca, mai târziu, unul dintre capitolele din Toba de tinichea, în decursul căruia, în cimitirul satului de mineri Oberaußen, un cadavru este mutat, iar Oskar Mazerath, în timp ce cadavrul iese la lumină bucată cu bucată, își pune întrebarea hamletiană modificată astfel: „A te-nsura sau a nu te-nsura?“. Să fi trecut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și că prima etapă a studiului sculpturii urma să o încep cu un profesor, Mages, necunoscut mie, starețul căminului Caritas de pe Rather Brocih mi-a arătat și o altă cale de a sluji arta. Adeseori, avusesem cu el discuții în decursul cărora miracolul grației divine, sensul mai profund al Treimii și alte mistere, dar și sărăcia franciscană, care-i era pe plac Domnului, mi-au fost explicate sau făcute plauzibile prin afirmare. Trăncăneala asta cu un necredincios - câteodată turna, pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și masă, de eul liric și de neantul atotprezent. Ca figură de stil recurentă se potrivea sinuciderea, numită și moarte liber consimțită. Să o pomenești în societate cu țigara în gură era de bon ton. S-ar putea ca, în decursul unor discuții atât de adânci, cărora le plăcea să se piardă în absurd, tânărul din fotografia format pașaport, asemenea tuturor celorlalți cu care stătea și celebra un final fără sfârșit, să fi devenit mai întâi un pasionat băutor de ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]