14,928 matches
-
numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns; ... e) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depășească timpul alocat desfășurării probei de concurs; ... f) să se asigure unitatea de evaluare la nivel național; ... g) subiectele nu pot conține probleme controversate în doctrină sau în practică; 2. predarea către comisia de admitere a concursului, cu cel puțin 12 ore înainte de desfășurarea probelor scrise eliminatorii, a subiectelor și a baremelor de evaluare și de notare, în plicuri sigilate. -------- Art. 11 a fost modificat de
REGULAMENT din 15 iunie 2006 (*actualizat*) privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278676_a_280005]
-
subiectelor să nu depășească timpul alocat pentru desfășurarea probei de examen; ... g) să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât și timpul recomandat pentru rezolvare; ... h) să se evite, pe cât posibil, subiectele ce conțin probleme controversate în doctrină și în practică sau, în cazul unor astfel de situații, să se puncteze toate soluțiile a căror corectitudine poate fi argumentată logic și coerent din punct de vedere legal; ... i) să se pună accent în notarea lucrărilor pe motivarea soluției
REGULAMENT din 15 iunie 2006 (*actualizat*) privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278676_a_280005]
-
menționat nu cuprinde niciun fel de derogare în materia asistenței juridice. Eventuala posibilitate ca un avocat să fie numit mandatar al persoanei juridice, conform art. 491 alin. (2) din Codul de procedură penală, nu prezintă nici ea o derogare. În doctrină s-a subliniat că trebuie făcută distincția dintre atribuțiile avocatului ca mandatar desemnat să reprezinte persoana juridică și atribuțiile avocatului ca apărător al persoanei juridice, cele două ipoteze având semnificații juridice diferite. Ca un argument suplimentar în susținerea opiniei exprimate
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată". Din cuprinsul prevederilor legale enunțate se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ; în doctrină, ele au fost identificate după cum urmează: - existența unei cauze aflate în curs de judecată; - instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; - cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală
DECIZIE nr. 24 din 26 septembrie 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 5 alin. (1) în corelare cu prevederile art. 3 alin. (3), art. 4, art. 9 şi art. 16 din Legea nr. 17/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277186_a_278515]
-
dreptului de proprietate, respectiv la data pronunțării hotărârii judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare, nu echivalează cu încălcarea principiului neretroactivității, ci este în concordanță cu principiul activității legii civile. Aceste considerente, care se regăsesc și în doctrină, evidențiază natura juridică diferită a celor două acte juridice sinalagmatice. Astfel, promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare este un contract prin care părțile se obligă să vândă, respectiv să cumpere un lucru pentru un preț determinabil. Ea reprezintă un act juridic distinct
DECIZIE nr. 24 din 26 septembrie 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 5 alin. (1) în corelare cu prevederile art. 3 alin. (3), art. 4, art. 9 şi art. 16 din Legea nr. 17/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277186_a_278515]
-
din Legea nr. 17/2014 , cu modificările și completările ulterioare, sunt norme de drept imperative, în sensul că părțile nu pot deroga de la ele. După natura interesului ocrotit sunt norme stabilite în interes privat, deoarece, așa cum s-a arătat în doctrină, părțile nu pot deroga de la ele în momentul încheierii actului juridic, însă, ulterior acestui moment, derogarea este permisă în sensul că partea interesată poate renunța la dreptul de a invoca nulitatea relativă a actului juridic încheiat cu nerespectarea unei norme
DECIZIE nr. 24 din 26 septembrie 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 5 alin. (1) în corelare cu prevederile art. 3 alin. (3), art. 4, art. 9 şi art. 16 din Legea nr. 17/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277186_a_278515]
-
fost modificat de pct. 1 al art. 159, Titlul II din LEGE nr. 187 din 24 octombrie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012. 9. propaganda - răspândirea în mod sistematic sau apologia unor idei, concepții ori doctrine, cu intenția de a convinge și de a atrage noi adepți; ------------- Pct. 9 al art. 4 a fost modificat de pct. 1 al art. 159, Titlul II din LEGE nr. 187 din 24 octombrie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
LEGE nr. 535 din 25 noiembrie 2004 (*actualizată*) privind prevenirea şi combaterea terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277227_a_278556]
-
nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care s-a dorit a fi o atenuare a rigorilor art. 35 din Codul penal privitor la infracțiunea continuată. În acest sens, a învederat că doctrina de drept penal a statuat în unanimitate că în situația infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal subiectul pasiv principal este statul, iar nu persoanele a căror activitate este înlesnită, aceste persoane fiind doar subiecți pasivi secundari
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
penal din 1969, această faptă era incriminată (într-o variantă modificată) în art. 329, situat în titlul IX - Infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială, cap. IV - Alte infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială. În doctrină, este considerată firească incriminarea în titlul destinat protecției persoanei, printre infracțiunile care se referă la exploatarea persoanelor vulnerabile, libertatea persoanei fiind principala valoare protejată prin aceasta (V. Cioclei în Codul penal - Comentarii pe articole, Ed. C.H. Beck, București, 2014, p.
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
existat și în cele ale Codului penal din 1969 [de exemplu, art. 176 lit. b) sau art. 178 alin. 5], când fapta a fost săvârșită asupra a două sau mai multe persoane. Însă pentru a exista o singură infracțiune (complexă), doctrina și practica au stabilit că este necesar ca acțiunile să fie săvârșite în aceeași împrejurare sau cu aceeași ocazie (Decizia de îndrumare nr. 4 din 28 mai 1970 a Plenului Tribunalului Suprem). Se apreciază că, față de modul de săvârșire a
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
propriul patrimoniu*46). ────────── *46) Revista Ferma nr. 10 din 14 iunie 2016, articol disponibil la http://www.revista-ferma.ro/articole-actualitate/Phil-Hogan-despre-acapararea-terenurilor-Este-problema-fiecarui-stat.html. ────────── Modificarea propusă de noi trebuie să fie interpretată ca fiind constituțională, întrucât, așa cum a fost deja redat în doctrina de specialitate, ".... Un popor are întotdeauna dreptul de a revizui, de a reforma și de a schimba Constituția sa". Mai mult decât atât, "... O generație nu poate aservi legilor sale generațiile viitoare"*47), iar "un popor are un drept imprescriptibil
PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277071_a_278400]
-
și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală a fost consacrată de Constituția României în urma revizuirii din anul 2003. Așa cum s-a subliniat în doctrină, aceste condiții reprezintă garanții ale respectării principiului inalienabilității și indivizibilității elementelor componente ale statului (teritoriul, populația și suveranitatea), în contextul aderării României la Uniunea Europeană, însă "dincolo de aceste garanții, dobândirea terenurilor este în continuare neconstituțională, deci interzisă, deoarece, așa cum însăși noua
PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277071_a_278400]
-
potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă, iar cauza care face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel învestită să soluționeze cauza. 42. Potrivit doctrinei în materie, chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că
DECIZIE nr. 25 din 10 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276932_a_278261]
-
concurenței. 77. Pentru evitarea acestui rezultat, legiuitorul a înțeles să limiteze situațiile în care organismele de drept public au calitatea de persoane neimpozabile, revenindu-se la regula generală potrivit căreia orice activitate de natură economică este supusă TVA. 78. În doctrină s-a subliniat că prin instituirea prevederii normative analizate respectarea principiului neutralității fiscale este asigurată, dat fiind că toate organismele de drept public sunt fie persoane impozabile, fie neimpozabile în ceea ce privește TVA, unica încălcare a acestui principiu privind doar raporturile dintre
DECIZIE nr. 27 din 10 octombrie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, "Dacă, în sensul art. 127 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal), se poate considera că o unitate administrativ-teritorială care contractează lucrări de construcţii pentru obiective finanţate din bugetul de stat şi cu aplicarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, obiective utilizate ulterior pentru realizarea de operaţiuni impozabile, acţionează de manieră independentă, având calitatea de persoană impozabilă cu drept de deducere a T.V.A. aferentă lucrărilor în cauză". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277346_a_278675]
-
respectiv enunțarea soluțiilor diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile relevante din doctrină, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată în recursul în interesul legii, aspecte care, formal, se regăsesc în cuprinsul prezentei sesizări. Din analiza coroborată a dispozițiilor art. 471 alin. (1) și (3) din Codul de procedură penală și ale
DECIZIE nr. 15 din 26 septembrie 2016 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 12^1 din Legea nr. 506/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276789_a_278118]
-
principiul autonomiei universitare; ... l) principiul libertății academice; ... m) principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora; ... n) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice; ... o) principiul incluziunii sociale; ... p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia; ... q) principiul participării și responsabilității părinților; ... r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive; ... s) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277349_a_278678]
-
libertății academice; ... c) principiul răspunderii publice; ... d) principiul asigurării calității; ... e) principiul echității; ... f) principiul eficienței manageriale și financiare; ... g) principiul transparenței; ... h) principiul respectării drepturilor și libertăților studenților și ale personalului academic; ... i) principiul independenței de ideologii, religii și doctrine politice; ... j) principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor; ... k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor; ... l) principiul centrării educației pe student. ... (2) În învățământul superior nu sunt admise discriminări pe
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277349_a_278678]
-
și actelor normative specifice. Articolul 66 (1) Planificarea, organizarea și desfășurarea programelor prevăzute la art. 65 sunt stabilite și aprobate de către șefii statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei/comandanții comandamentelor de armă, cu avizul șefului Direcției instrucție și doctrină a Statului Major General, și sunt proiectate în sistem modular de către școlile de aplicație/centrele de pregătire/unitățile de instrucție specifice armelor sau serviciilor și specialităților militare. ... (2) Programele prevăzute la art. 65 au durata de 2-5 luni, în funcție de pregătirea
INSTRUCŢIUNI din 21 martie 2012 (*actualizate*) privind recrutarea, selecţia, formarea profesională şi evoluţia în cariera militară în Armata României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277192_a_278521]
-
să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată în recursul în interesul legii. ... (3) Cererea de recurs în interesul legii trebuie să fie însoțită, sub sancțiunea respingerii ca inadmisibilă, de copii ale hotărârilor judecătorești definitive din care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276552_a_277881]
-
drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz, judecătorii raportori vor întocmi și vor motiva proiectul soluției ce se propune a fi dată recursului în interesul legii. ... (7) Ședința completului se convoacă de președintele acestuia, cu cel puțin 20 de zile
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276552_a_277881]
-
în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel învestite să soluționeze cauza. 48. Deși legiuitorul nu definește noțiunea de "chestiune de drept" folosită în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, în interpretarea acestei noțiuni doctrina afirmă că norma de drept disputată trebuie să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
dezbaterii ca fiind una veritabilă, existând o dificultate reală de interpretare, care necesită o rezolvare de principiu pe calea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. 50. Problema de drept supusă dezbaterii este una nouă, neanalizată în doctrină, fiind cuprinsă într-un act normativ a cărui aplicare de către instanțe este relativ recentă. Asupra acestei chestiuni de drept, de lămurirea căreia depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. ... (3) Conferințele de stagiu se desfășoară pe baza unui program aprobat de colegiul director al Camerei executorilor judecătorești, care cuprinde cunoașterea legislației la zi, dezbateri de spețe, expuneri asupra problemelor ivite în activitatea executorilor, studiul doctrinei. ... (4) Constatările verificărilor periodice vor fi consemnate în procese-verbale semnate de reprezentantul Camerei executorilor judecătorești și de executorul judecătoresc în al cărui birou își exercită activitatea executorul judecătoresc stagiar și vor fi aduse la cunoștința celui verificat. ... Secțiunea a 4
REGULAMENT din 5 februarie 2001 (*actualizat*) de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277743_a_279072]
-
ipoteză, o relevanță juridică deosebită, întrucât numai în prezența acestuia poate fi vorba despre existența consimțământului. 4. Consimțământul reprezintă exteriorizarea hotărârii de a încheia un acord juridic, fiind voința declarată, elementul extern al voinței juridice. 5. Plecând de la definițiile expuse, doctrina și jurisprudența au fost constante în a aprecia că manifestarea de voință trebuie să fie una neechivocă, clară și exteriorizată. Manifestarea tacită de voință nu poate produce efecte juridice decât în măsura în care legea prevede în mod expres acest lucru. 6. Astfel
DECIZIE nr. 20 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
pârât formulează o cerere reconvențională sau își exprimă acordul în cuprinsul procurii acordate reprezentantului convențional, se poate considera că prin aceste acte se face proba consimțământului său expres cu privire la competența instanței alese inițial de soțul reclamant. 36. De altfel, în doctrină s-a arătat că, de vreme ce, potrivit art. 126 alin. (1) din Codul de procedură civilă, alegerea de competență poate fi făcută și verbal, după sesizarea instanței, nu există niciun impediment în a se considera că această alegere este valabilă și
DECIZIE nr. 20 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]