14,797 matches
-
“AȘA A VRUT DUMNEZEU !” Recunoștința mea, mamei, Livia, și soțului, Mihai, pentru susținere și iubire ! Un mandat de deputat în Parlamentul României rămâne, orice s-ar spune, o experiență unică pentru profesorul de carieră, ce a cutezat să încerce o reprezentare a concetățenilor săi
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
pe năzdrăvăniile copiilor, se apucă să se răzbune pe ei, smulgându-le scara de sub picioare, băgându-i în spitale, năpăstuindu-i cu asupra de măsură. Toate pentru ca rândunelele, bietele, să poată zbura liniștite, gângurind pe limba lor imnuri de slavă. Dumnezeul propovăduit de preotul Ioan Săuca, cu girul BOR și al MEC, firește, nu mai amintește deloc de Cel pe care unii, considerându-se la rândul lor creștini, ba chiar și ortodocși, citind Biblia, L-au descoperit astfel: „Gândurile Mele nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
care nu vrei să le uiți pentru că nici pisica neagră nu ți-a tăiat calea, nici nu ai rămas blocat, ca-n „Ziua Cârtiței“, în trei ceasuri rele. Marți după-masă, acea după-masă în care îți sună telefonul, tragi vreo doi Dumnezei pe frecvențe înalte, te întrebi cine naiba și ce anume mai vrea de la tine la ora asta, când te apasă atâtea dead-line-uri. Marți după-masă, acel moment în care „o voce din trecut“, cum ar titra nonșalant și hazos ProTV-ul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
te poate ajunge din urmă când ți-e lumea mai dragă, sunt toate șansele ca eu să scap nepedepsită. Mai mult, va trebui se pare, să mă resemnez cu impunitatea. Și abia acum mi se strânge de-a binelea inima. Dumnezeule, oare câți suntem în România cei care știm adevărul: o sută? o mie? Cititorii României literare? Ai Tomisului? Doar filologii de foarte veche modă, care nu se uitau, se pare, la emisiunea unde mă produceam eu? Doamne Dumnezeule! Și după ce
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
binelea inima. Dumnezeule, oare câți suntem în România cei care știm adevărul: o sută? o mie? Cititorii României literare? Ai Tomisului? Doar filologii de foarte veche modă, care nu se uitau, se pare, la emisiunea unde mă produceam eu? Doamne Dumnezeule! Și după ce noi n-o să mai fim? Cine o să mai știe, direct de la sursă, cum a murit în realitate Emma Bovary, ca să nu ia de bune spusele unui vulgar agent publicitar, ca mine, înnebunit de rating și marginalizat de propria
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Voiculescu, Gușe, Victor Ponta, un Nicolicea care nici propoziții simple nu putea să construiască, în vreme ce altul, Șerban și-nu-mai-știu-cum, le înlocuia cu proverbe. Ideea că la Cotroceni se va duce Văcăroiu, Văcăroiu!!!!!, caricaturile și jocurile de cuvinte de acum... șaisprezece ani, Dumnezeule, Doamne, clepsidrele, apostrofarea de a se spăla adresată peste gard, de cumătra Buruiană, unei preopinente. Dacă eram la Diaconescu cu Bahmuțan și Prigoană și tot mai exista speranța ca cineva să emită de acolo o idee. Surâsul de Lolită vicioasă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
transcendența să nu apară [widerschiene]"100). Apare convingător că înălțimea suprastructurilor și faptul că rezultatele cogniției reflexive se stabilizează la un nivel superior al conștiinței pot induce teza legării omului de absolut și prin conștiința de sine. Nu numai întâlnirea "Dumnezeului lăuntric" sau "confruntarea" cu duhul propriu pot justifica o asemenea alegațiune, dar și implicația religioasă profundă pe care o are totalitatea concluzivă a firului destinal o poate face. Structurile nu sunt doar un ansamblu de reguli riguroase (o alcătuire rece
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
palme. Nu din aia de stofă, țeapănă. Ci una cu volănașe. La fiecare pas al femeii, fusta îi saltă ca un abur, dezvelindu-i întru totul fundul. Soare. Gâze. Frumos. Ca-ntr-o secvență dintr-un film. DISPLAY Diana SOARE „Dumnezeul meu e natura, religia mea este arta“ Este greu să scrii despre vise. Sau, în fine, mie cel puțin îmi este. Poate și fiindcă visez rar și vag, iar atunci când o fac, uit într-o clipă. Pentru Misha Gording, pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Național „I.L. Caragiale“, București Marți, 20 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Ploița, Facultatea de Teatru, Chișinău » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - Dragostea durează 3 ani, Compania de Teatru „D’AYA“, București » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Dumnezeul de a doua zi, Teatrul de Comedie București Miercuri, 21 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Cerere în căsătorie, Universitatea de Arte „George Enescu“, Iași, Departamentul Teatru » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - Variațiuni enigmatice, Teatrul „Nottara“, București » Casa de Cultură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
mai calmat, mi-a revenit și memoria. Aveam și un as în mânecă, cu care să-l uimesc pe preot: am auzit că-n textul original, de la mama lui, cele zece porunci nu sună așa imperativ: „Să nu ai alți Dumnezei în afară de mine!”, „Să nu-ți faci chip cioplit“ etc., ci-s formulate pe timpul viitor „Nu vei avea alți Dumnezei în afară de mine!“, „Nu vei fura!“ etc. Dar lucrul ăsta l-aș fi folosit numai într-o situație disperată... N-a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
preot: am auzit că-n textul original, de la mama lui, cele zece porunci nu sună așa imperativ: „Să nu ai alți Dumnezei în afară de mine!”, „Să nu-ți faci chip cioplit“ etc., ci-s formulate pe timpul viitor „Nu vei avea alți Dumnezei în afară de mine!“, „Nu vei fura!“ etc. Dar lucrul ăsta l-aș fi folosit numai într-o situație disperată... N-a fost defel așa. Chiar merită. Spovedania e cool! Mă opresc aici pentru că îmi vine în minte porunca „Nu vei lua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
și spre viitor, cu speranța că viitoarea recoltă va fi rodnică. Colette spunea că numai vinul ne poate face să înțelegem savoarea pământului. Ba chiar mai mult, vinul ne leagă de originile noastre printr-o continuă comuniune a tuturor oamenilor: Dumnezeul lui Noe, cel al grecilor și cel al romanilor, Dionisos și Bachus; înaintea lor a existat licoarea zeului Sôma: băutura Vêna; astăzi, în fiecare zi la Liturghie, nu înainte de a fi sfințit, este oferit ca simbol al sângelui lui Hristos
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vinului și a viței de vie, culesul viilor este un prilej de bucurie și de sărbătoare. Vechiul Testament ne relatează un episod în care viticultorii evrei: "au cules viile, au stors strugurii, au făcut praznic și s-au dus în casa Dumnezeului lor, unde au mâncat și au băut " (Judecătorii, 9: 27). Grecii serbau și ei cu bucurie recolta strugurilor. Homer relatează în Iliada că Vulcan, zeul focului și al armelor, a gravat pe scutul viteazului Ahile scene din culesul viilor pe
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cimbru, cutii cu orez-gris, ulei la sticlă de sticlă, zahăr bine pus în borcan. Lângă dulap, mereu pregătită plasa cu borcane de sticlă de iaurt și sticle de sticlă de lapte. Și pe marginea dulapului, oala de fasole cu costiță, Dumnezeule, câte mirosuri, câte așteptări, câte miracole se puteau întâmpla. În 1977, cutremurul. A amestecat mirosurile, a stricat ordinea firească. Ani a mirosit bucătăria a oțet cu mâncare de fasole. Imposibil așa ceva! A disidență a mirosit o singură dată în bloc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
și mâncăruri.“ Înăuntru, „dincolo“ - zeița bucătăriei din Șulea 31. Mama ta. Și mai cine? Și mai ce? În bucătărie se cocea conspirația plăcințelelor. Tocau bine cu vorba femeile în bucătărie și un Piersic, și un Ceaușescu, și o Mihaelă Mihai. Dumnezeule, câți Tismăneni de vanilie și Gomi de ciocolată nu s-au topit împreună cu untul, câți Brebani nu au făcut drumuri dus-ântors prin albia uriașă pentru frământat cozonaci! Eu auzeam de toate, de dincolo, din sufragerie. Ce-mi trebuia mie era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
a patra dimensiune a personalității savantului Paulescu. Își va expune public concepția sa despre lume și viață, pentru prima dată, în cele trei lecții celebre susținute în fața studenților în februarie 105; „Finalitatea în biologie”, „Materialismul” și „Noțiunile de Suflet și Dumnezeu în Fiziologie” reunite în cartea „Philosophie Biologică” publicată în 105. Reeditată în 144 de discipolul său dr. Vasile Trifu (primul său editor și biograf) sub titlul „Fiziologie Filosofică - Noțiunile de Suflet și Dumnezeu în fiziologie”, ediție care în 1 va
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
biologie”, „Materialismul” și „Noțiunile de Suflet și Dumnezeu în Fiziologie” reunite în cartea „Philosophie Biologică” publicată în 105. Reeditată în 144 de discipolul său dr. Vasile Trifu (primul său editor și biograf) sub titlul „Fiziologie Filosofică - Noțiunile de Suflet și Dumnezeu în fiziologie”, ediție care în 1 va fi criticată pentru „vetustețe’’(?) de Răzvan Codrescu în ediția sa din același an. Acest editor încearcă să intervină în fondul materialului pentru „actualizare lingvistică’, din nefericire nu întotdeauna oportun, firește din cauza cunoașterii limitate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
două articole publicate în Convorbiri literare „Transformis m ori Paulism” și „Fiziologie sentimentală” D. Voinov critică vehement două lecții ținute de Paulescu în fața studenților Facultății de Medicină „Generație spontanee și Darwinismul față cu metoda experimentală’’ și „Noțiunile de suflet și Dumnezeu în Fiziologie’’. Fondul acestor articole este o critică materialistă tipică, fără argumentație științifică, prin care neagă cauzalitatea chiar în cadrul materiei brute, susține nefondat darwinismul și ridiculizează noțiunile de cauza primă și secundă argumentate de Paulescu. Negând forța ca mod de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unii pentru alții o mutuală caritate: căci caritatea acoperă mulțimea păcatelor. Dacă cineva vorbește să o facă ca și când Dumnezeu ar vorbi, dacă cineva îndeplinește un minister să fie ca și cum ar întrebuința puterea ce o dă Dumnezeu, astfel ca în toate Dumnezeu să fie slăvit prin lisus Hristos a căruia e mărirea și împărăția în vecii vecilor - Amin”. Numai prin această scrisoare, conchide Paulescu, sfântul Petru întrece cu mult pe toți marii filosofi ai antichității care au ignorat instinctele și devierea acestora
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
au născut creștini. Organizarea bisericească inițială și limba latină utilizată în practica religioasă arătau dependența de scaunul de la Roma, adevăr confirmat și prin faptul că aparțineau episcopiei Prima Iustiniana. De altfel baza fondului lexical bisericesc al limbii române este latin: dumnezeu, creștin, biserică, păgân, altar, închinare, sărbătoare, cruce, lege, botez, rugăciune, înger, drac, păcat, blestem, răposat, mort, mormânt, cimitir, duminică, sfânt, sfânta scriptură etc., sunt exemple care arată indubitabil originea latină. Invazia bulgarilor (de neam turanic) din secolul al VlI-lea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
le-a cunoscut, dar le-a și condamnat, mai ales la cei ce slujesc altarul. În opere ca: „Sinagoga și Biserica față cu pacificarea Omenirii”, „Spitalul Coranul, Cahalul și Francmasoneria”, „Cele 4 patimi și remediile lor”, „Noțiunile de Suflet și Dumnezeu în Fiziologie”, numeroasele articole publicate în revista «Apărarea Națională» Paulescu își expune, uneori cu accente destul de acute (mai ales după 123), crezul său social, religios și naționalist. Este considerat fondatorul naționalismului creștin despre care Nichifor Crainic spunea că: «la Paulescu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în locul lui Popa intră acum... Passatul domnului primar?!.. dinspre poarta adversă, și îl fugărește pe domnul arbitru. Passatul e condus de Codrin dacă nu mă înșel, nu-mi dau seama pentru că e mic și nu se vede după volan. Doamne Dumnezeule, l-a lovit pe arbitru! Jucătorii au fugit de pe teren... Rahat! Meciul probabil se va amâna, oricum stă să plouă și dacă plouă se face mocirlă și nu se mai poate juca. Vă mulțumim deci, stimați ascultători, că ați fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
și continuu să o fut cu limba și când îi ridic iar șoldurile încep să-i sug gaura curului. Bobby se apleacă, holbându-se concentrat în timp ce îi bag și îi scot limba din anus, timp în care își freacă ștoiul. — Dumnezeule, ești fleașcă, scâncesc eu. Ești fleașcă rău de tot. Încep să-i vâr un deget în vagin și Jamie se smucește din șolduri în timp ce merg mai sus și îi sug o labie întreagă și apoi îi ling iar clitorisul, făcând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
un alt corp și în celălalt roman. V-am zăpăcit? Ei bine, cam asta așterne pe hârtie și Weyergans, o zăpăceală ordonată a dramelor unor universuri mici, umane, a fricilor care ne sunt „aproape“ și-a spaimelor auctoriale. Toate-femeile-frumoase sunt Dumnezeii fiului O și recunoaște, subtil, personajul François Weyergraf în Franz și François, când spune că primele exerciții de scriere au fost scrisorile către bunica sa: „n-am găsit altceva să-i povestesc decât mărunțișurile petrecute în ultimele mele zile“. Romanul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
într-un sănătos spirit revoluționar și adolescentin, le-a încălcat sistematic și „cu sfințenie“. E o permanentă luptă a conștiințelor individuale și a valorilor dintre generații. Castitatea e crezul tatălui, diversitatea, libertinajul sunt practica fiului, o unică femeie (soția) e Dumnezeul tatălui, toate-femeile-frumoase sunt Dumnezeii fiului. „Povești de alcov scrise de fiul celui care scrisese Cuplul fidel“, recunoaște François care, pe urmele tatălui, ajunge scriitor. Unul altfel însă, angoasat, agorafob, infidel și hulpav, căruia îi e imposibil să scape de fantoma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]