12,969 matches
-
Noe", care, În tradiția sumeriană, poartă numele de Ziusudraxe "Ziusudra", iar În cea akkadiană Utnapistim (la fel ca În poemul nostru) sau Atrahsșs (În poemul omonim)1. Eroul potopului este nemuritor și se află pe o insulă Îndepărtată și misterioasă, ferit moarte. Este vorba despre o excepție mitologică singuralră care, prin Însăși existența ei, subliniază realitatea tristă a legii contrare. Iar autorul anonim al epopeii Ghilgameș se agață de aceasta pentru a o Înfățișa ca atare, prezentându-l pe eroul epopeii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rest, cartea este, pe ansamblu, presărată, cu o cazuistică minuțioasă, cu reguli pe care credinciosul trebuie să le respecte În diferite circumstanțe ale vieții cotidiene, la munca câmpului, În acțiuni rituale, În vindecarea bolilor etc., cu scopul de a se feri de păcate mari care atrag moartea și de ce cele mai puțin grave pentru care sunt prevăzute, punctual, anumite modalități de ispășire. Capitolul al XIX-lea are o importanță specială atât pentru Încercările prin care trece Zoroastru prin lucrarea demonului (druj
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ale islamului, ceea ce a rămas din comunitatea de credincioși ai Bunei Religii (hudșn³n sau behdșn³n; numiți În mod curent de către musulmani gabr, „necredincioși”) s-a mutat probabil chiar atunci În regiunea Yazd, În sate izolate care permiteau o existență liniștită, ferită de riscurile reprezentate de traiul Împreună cu populația musulmană și autoritățile acesteia. De asemenea, au fost aduse două mari focuri Bahr³mxe "Bahra>m" din Fars: Âdhor Khar³ (formă dialectală a numelui Âdur Farr½bayxe "Farro>bay"), precum și un altul, Âtaș Bahr³m, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
evidente, de exemplu, diferențele apărute În limbajul religios (comparativ cu cel din perioada sasanidă) pe care zoroastrienii din India nu ar fi putut să le moștenească decât dintr-un ambient islamizat, asemenea celui În care trăiseră părinții lor În Iran: ferește, „Înger”, a Înlocuit cuvântul yazad (În avestică, yazataxe "yazata"), desigur pentru a evita acuzația de politeism. La fel se Întâmplă și cu termenii care se referă la sacerdoțiu și la diferitele sale trepte: h¶rbad (la parsi, ervad), mobad și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
atingea cu copitele. Pentru a prezice succesul sau eșecul unei expediții militare, la Szceczcin era folosit Într-un fel de slalom un cal negru. Acesta era legat și trebuia să meargă printre nouă lăncii Înfipte În pământ: dacă nu se ferea sau nu le lovea, succesul era asigurat. Și la Arcona apare un cal Într-un rit profetic care prevestea rezultatul unei expediții militare sau a vreunei alte acțiuni riscante: previziunile erau favorabile atunci când calul trecea mereu cu piciorul drept de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ceea ce, dimpotrivă, trebuie să ia naștere ca proiect și ca produs al libertății mele. Umilitatea este conștiința hotarului care desparte fondul intim-străin de toate proiectele libertății mele. Ea este totodată cumpăna între cele două teritorii și singura modalitate de a feri eul de hipertrofia libertății (excesul orgoliului) și de atrofia ei (excesul umilinței); căci ea repudiază deopotrivă orgoliul și umilința. Pe de-o parte, umilitatea știe că ceea ce este superior nu poate umili. De aceea ea nu intră în conflict nici
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a României"56. Cu toate acestea, fenomenul acesta nu prea poate fi considerat drept exclusiv românesc. Nici unul dintre popoarele Europei răsăritene nu a avut șansa unei evoluții autonome (sau "organice", cum i-ar spune Iorga) care, prin natura ei, să ferească de ruptură culturile autohtone. După părerea junimiștilor, sistemul acesta de "formă fără conținut" a fost menținut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era în opinia junimiștilor doar un instrument menit să dovedească faptul că politicienii și avocații angajați în politică erau indispensabili
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
bună decît este în realitate. Toate lipsurile existente îi dor. Ei nu acționează ca propagandiști ai națiunilor lor și nici nu se dau de ceasul morții pentru ele. Un adevărat naționalist nu vrea să jefuiască alte națiuni. Dar să-l ferească Dumnezeu pe cel care vine cu gînduri dușmănoase de cucerire în casa în care trăiesc cei dragi lui! Să-l ferească Dumnezeu pe cel care își bate joc de țara lui fără să-i pese că-l aude! Deoarece împotriva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se dau de ceasul morții pentru ele. Un adevărat naționalist nu vrea să jefuiască alte națiuni. Dar să-l ferească Dumnezeu pe cel care vine cu gînduri dușmănoase de cucerire în casa în care trăiesc cei dragi lui! Să-l ferească Dumnezeu pe cel care își bate joc de țara lui fără să-i pese că-l aude! Deoarece împotriva unui asemenea om își va folosi toată vlaga". Sub titlul Ce este naționalistul? Iorga explică: "Naționaliștii sînt oameni de înțeles, conștienți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de această lucrare chiar înainte de apariția ei! Giurescu îi scria lui Munteanu (imitînd felul în care pronunța Iorga sunetul r): "Ei, drrhaghă, generația asta bolșevică e atît de obraznică". "Dar voi "schrrie" eu zece volume de istorie românească". "Să ne ferească Dumnezeu de ce-o să fie și asta!" adăuga el. Cu alt prilej, Giurescu amenința că va face "de rîsul curcilor" cele zece volume ale lui Iorga 174. Cele zece volume ale lui Iorga constituie însumarea unei munci de o viață
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
om mîndru și de caracter, refuza să accepte intrigile Magdei Lupescu și devenise un ghimpe prin faptul că îi atrăgea mereu atenția regelui asupra lipsei de pregătire a armatei române. Iorga era conștient de slăbiciunile regelui Carol, astfel că se ferea din calea lui "ca să nu-l mînie pe rege". Atunci cînd cineva a propus ca Antonescu să fie făcut academician (o lingușeală care friza absurdul), Iorga s-a opus ideii de dragul demnității Academiei, dar mai ales pentru că-i era teamă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru liniștea și pacea României", scria Iorga, "a fost asasinat ieri de niște fanatici care îl urmăreau de multă vreme. Țara va condamna această faptă". "Pînă chiar în ultimul moment al vieții sale", scria Iorga, "[Călinescu] a avut grijă să ferească România de război și s-o păstreze întreagă. Dacă există cineva care urmărește un alt țel, acesta este împotriva a tot ceea ce constituie credința noastră!"94. Țara i-ar fi putut condamna pe asasinii lui Călinescu, dar Regele și camarila
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
produsele chimice și industriale germane (În timpul războiului, o expoziție din Parisul ocupat dedicată „Franței europene” punea accentul pe bogăția agrară a Franței și pe beneficiile posibile prin participarea la Noua Europă a lui Hitler). Agricultura modernă n-a fost niciodată ferită de protecționism motivat politic, Într-o formă sau alta. Chiar Statele Unite, ale căror tarife comerciale externe au scăzut cu 90% Între 1947 și 1967, au avut grijă (și au Încă) să nu includă agricultura În această liberalizare a comerțului. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Marea Britanie o minoritate privilegiată (nu mai mult de 6% din segmentul lor de vârstă, În 1968), fapt care a avut, fără Îndoială, pe termen lung, implicații regresive din punct de vedere social. Dar pentru fericiții aleși, sistemul mergea strună, ferindu-i de mai toate problemele pe care alți studenți le Întâmpinau În Europa. Fiindcă pe continent Învățământul superior luase cu totul altă direcție. Prin tradiție, În cele mai multe state occidentale nimic nu Împiedica trecerea de la nivelul liceal la cel universitar: oricine
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
principalele bănci și TF1, unul dintre cele trei posturi naționale de televiziune. Au urmat marile concerne, companiile de asigurări, corporațiile chimice și farmaceutice și imensele conglomerate petroliere Total și Elf. Dar, spre deosebire de Margaret Thatcher și urmașii ei, francezii s-au ferit să vândă utilitățile publice sau firmele „strategice” precum uzina de automobile Renault (recent salvată de la faliment În 1985 printr-o uriașă infuzie de capital din partea statului). Pe piețe, ca și În grădini, francezii doreau să controleze creșterea. Ei au preferat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de urmat. Fenomenul s-a produs În siajul unei deziluzii crescânde față de alternativa americană, dar reputația Europei era pe deplin meritată. și reprezenta o oportunitate fără precedent. Va rezista imaginea nouă și imaculată a Europei, spălată de păcatele trecutului și ferită de vicisitudini, Încercărilor care o așteaptă În noul secol? Răspunsul depinde mult de felul În care europenii le răspund neeuropenilor ce trăiesc printre ei și la granițele lor. În zbuciumații ani de Început ai secolului XXI, aceasta rămânea o chestiune
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
regimul de la Vichy, Mitterrand și-a clădit ulterior cariera politică minimalizând compromisurile și ambiguitățile din propria biografie sau proiectând acele ambiguități asupra Întregii țări. El evita cu grijă să se refere la regimul pétainist În ocazii publice; deși nu se ferea să menționeze Holocaustul În general (la Ierusalim În 1982, În Franța cu ocazia comemorării a 50 de ani de la arestul celor 12.884 de evrei parizieni În iulie 1942), el nu a lăsat niciodată să se Înțeleagă că Franța ar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de ieri, carliștii, antonescienii apoi comuniștii, fiare cu ochi întunecați de ură, azi o lume moartă, nedorită, rămasă undeva departe, întrun afund de ocean îmbăiat în sânge și crime. Credința, numai credința, ea ne dezvăluie ceea ce este dincolo de om, ne ferește aici pe pământ de iluzii și năluciri seducătoare, înveșmântate dramatic cu funebre dantele care ne învăluie viața risipind-o într-o Sahară fără rod. Dumnezeu ne cere fapte începând cu iubirea aproapelui. Credința ne păzește de sărutul lui Iuda și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de la poésie " face à la traduction, Blaga arrive à la question de la traduction du rythme. On observe qu'il ne trăite pas le rythme du point de vue de la discursivité des textes, comme une écoute de la voix poème, comme le fera Meschonnic ; îl préfère se rapporter à la définition " numériste " que l'on retrouve dans la prosodie classique. Le rythme est conçu comme un simple élément formel, qui semble presque détaché de la signifiance du poème, Blaga étant plutôt préoccupé par la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
caror cadența și melodie interioară amintesc uneori versul popular românesc. Uneori apar versuri izolate sau chiar texte de lungime a unor poezii câri amintesc cadența, melodia și armonia eminesciana. Cand un asemenea mod se impunea de la sine nu m-am ferit deloc să dau urmare sfatului ce se desprindea din condițiile de lucru.1025 Le folklore et la langue roumaine littéraire s'avèrent être, de nouveau, leș deux grandes sources linguistiques qui assurent une traduction ethnocentrique réussie de Faust. Pour synthétiser
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
În amintirea jertfei ce se va face " évoquent le sacrifice de la crucifixion. Philippe Loubière utilise un vocabulaire adéquat, recourant au verbe " immoler ", qui exprime le sacrifice : " Mettez à mort vos agneaux sur la croix/en souvenir du sacrifice qui se fera. " (Bunăvestire/Annonciation) (Pop-Curșeu, 2003 : 93) ; " Immolez vos agnelles sur la croix/En mémoire du sacrifice qui viendra. " (Bunăvestire/Annonciation) (Loubière, 2003 : 63). L'idée de sacrifice se dégage également des vers suivants : " Niciodată nu voi ajunge/s-aduc jertfă sub
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
interpretărilor și aprecierilor critice date unei opere anumite, ceea ce va constitui o călăuză pentru descoperirea semnificației totale a acesteia. În practică, o opțiune atât de categorică între punctul de vedere istoric si cel actual este aproape imposibilă. Trebuie să ne ferim atât de falsul relativism cât și de falsul absolutism sunt un rezultat al procesului istoric de evaluare, proces pe care, la rândul lor, aceste valori ne ajută sa-1 înțelegem. Replica la relativismul istoric nu este un absolutism doctrinar care apelează
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
385 Bibliografie / 387 Prefață Odată cu cartea lui Angelo Mitchievici își face loc în cultura românească o abordare diferită a artelor plastice care poate să intrige și să nu întrunească aprobarea tuturor istoricilor de artă. Mitchievici este scriitor, eseist, critic literar, ferindu-se de specializarea îngustă. Apetitul său analitic se întinde de la literatură la artele frumoase și film, preferând să vadă mai curând ceea ce le apropie decât ceea ce le desparte. Autorul nu se substituie și nici nu are pretenția de a da
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îl "sanctifică" pe poet -, dar, în același timp, artistul dobândește ceva din strălucirea luciferică a îngerului căzut. Orfeul lui Delville are înfățișarea unui efeb, ținând lira deasupra capului într-un gest de grație și forță. Ca și cum ar dori s-o ferească de impuritatea locului în care se află, el pășește printre flăcări amenințat de gurile deschise ale Cerberului sau ale altor demoni care au luat o formă igniferă. Asemeni haloului auratic al sfinților, capul său este înconjurat de un nimb luminos
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
silabe (Și flori de...; Pe flori de...) până la cuvântul „plumb”. La nivelul cuvintelor se pare că nu sunt probleme În legătură cu sensurile. Toate sensurile cuvintelor curg pe un râu Întunecat spre neant. Fluxul este lent și obsesiv. În general poeții se feresc să Înceapă versurile cu verbe, pentru că sunt socotite inexpresive. Bacovia preferă imperfectul verbului, prima oară la persoana a III-a plural, a doua oară la persoana a III-a singular, pentru a sugera o stare Între viață și moarte. Dacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]