14,670 matches
-
Indiei, Candragupta I, întemeiază dinastia Gupta. Aceasta unifică India până la năvălirea hunilor, popor venit din Asia Centrala în secolul următor. Indienii credeau că după moarte sufletul omului renaște într-un alt trup. Aceasta se numește reîncarnare sau samsara. Indienii studiau astronomia, matematica, geometria, știința și medicina. Societatea indiană era împărțită în patru caste, conform legilor lui Manu: preoții (brahmanii), războinicii (kșatriya), producătorii (vaisya) și servitorii (sudra).
India antică () [Corola-website/Science/303011_a_304340]
-
maestrului Radu Beligan - care fusese profesorul său în prima tentativă de admitere - și a rectorului facultății, maestrul Costache Antoniu a cărui clasă a absolvit-o în 1964. În anul 1962 s-a căsătorit cu Doina Hossu, profesoară de fizică și matematici. Și-a început cariera artistică la teatrul din Piatra-Neamț, din anul 1965 devenind actor al Teatrului Nottara. A fost conferențiar la Academia de Teatru și Film (1990-1994) și profesor la Academia de Artă, Universitatea Hyperion (1996 - 2000), activitate din care
Ștefan Radof () [Corola-website/Science/303046_a_304375]
-
, pronunțat în germană (v. AFI) și în română [ pron. "oi-lăr" ], n. 15 aprilie 1707, Basel, Elveția - d. 18 septembrie 1783, Sankt Petersburg, Rusia, a fost un matematician și fizician elvețian. Euler este considerat a fi fost forța dominantă a matematicii secolului al XVIII-lea și unul dintre cei mai remarcabili matematicieni și savanți multilaterali ai omenirii. Alături de influența considerabilă pe care a exercitat-o asupra matematicii și matematizării științelor stau atât calitatea și profunzimea, cât și prolificitatea extraordinară a scrierilor
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
un matematician și fizician elvețian. Euler este considerat a fi fost forța dominantă a matematicii secolului al XVIII-lea și unul dintre cei mai remarcabili matematicieni și savanți multilaterali ai omenirii. Alături de influența considerabilă pe care a exercitat-o asupra matematicii și matematizării științelor stau atât calitatea și profunzimea, cât și prolificitatea extraordinară a scrierilor sale, opera sa exhaustivă putând cu ușurință umple 70 - 80 de volume de dimensiuni standard (dacă ar fi publicată vreodată integral). Euler s-a născut la
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
matematicieni ai acelei perioade. În 1720, la numai 13 ani, Euler intră la Universitatea din Basel, unde a studiat filosofia. Curios este faptul că această universitate i-a refuzat mai târziu postul de profesor. În această perioadă primește lecții de matematică de la Johann Bernoulli, care îi descoperise talentul remarcabil și îl convinsese pe tatăl său să îl orienteze spre cariera matematică. În 1726 Euler și-a luat doctoratul cu o teză referitoare la propagarea sunetului. În 1727 i s-a acordat
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
optimă a catargelor unei nave. În această perioadă cei doi fii ai lui Johann Bernoulli, Daniel și Nicolas, își desfășurau activitatea la "Academia Imperială de Științe" din Sankt Petersburg. În 1726, la moartea lui Nicolas, Daniel a preluat catedra de matematică și fizică, lăsând liberă catedra de medicină. În acea perioadă această Academie, abia înființată, recruta savanți din toată lumea pentru a lucra acolo și pentru a forma o școală de cercetare. Euler a fost propus pentru acest post și s-a
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
toată lumea pentru a lucra acolo și pentru a forma o școală de cercetare. Euler a fost propus pentru acest post și s-a mutat în capitala rusă (1727). La scurt timp a trecut de la catedra de medicină la cea de matematică, fiind numit șeful Comisiei de matematică a Academiei. Grație memoriei sale remarcabile Euler a învățat repede limba rusă. În această perioadă a publicat lucrări științifice în „Memoriile Academiei din Petersburg”. Academia a devenit pentru el și un cadru generos în
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
pentru a forma o școală de cercetare. Euler a fost propus pentru acest post și s-a mutat în capitala rusă (1727). La scurt timp a trecut de la catedra de medicină la cea de matematică, fiind numit șeful Comisiei de matematică a Academiei. Grație memoriei sale remarcabile Euler a învățat repede limba rusă. În această perioadă a publicat lucrări științifice în „Memoriile Academiei din Petersburg”. Academia a devenit pentru el și un cadru generos în care el își putea desfășura cu
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
În discursul funebru ținut pentru Euler la Academia Franceză, secretarul acestei prestigioase instituții, marchizul de Condorcet, spunea: „"... il cessa de calculer et de vivre"” („el a încetat să mai calculeze și să trăiască...”). Euler a lucrat în aproape toate ramurile matematicii, printre care geometrie, calcul infinitesimal, trigonometrie, algebră și teoria numerelor. El este o figură reprezentativă în istoria matematicii, iar operele sale, multe dintre ele de interes fundamental, dacă ar fi tipărite integral ar umple între 60 și 80 volume. Numele
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
cessa de calculer et de vivre"” („el a încetat să mai calculeze și să trăiască...”). Euler a lucrat în aproape toate ramurile matematicii, printre care geometrie, calcul infinitesimal, trigonometrie, algebră și teoria numerelor. El este o figură reprezentativă în istoria matematicii, iar operele sale, multe dintre ele de interes fundamental, dacă ar fi tipărite integral ar umple între 60 și 80 volume. Numele lui Euler este asociat cu numeroase subiecte. Printre altele, a cercetat și a adus în atenția lumii științifice
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
litera i pentru unitatea imaginară. Folosirea literei grecești π ("pi") pentru raportul dintre circumferința unui cerc si diametrul său a fost de asemenea popularizată de Euler, chiar dacă ideea nu a pornit de la el. Dezvoltarea calculului infinitesimal a impulsionat cercetarea în matematică în secolul al XVIII-lea, iar matematicienii din familia Bernoulli, prieteni de familie ai lui Euler, au fost printre cei responsabili pentru progresul în acest domeniu. Datorită influenței lor, calculul infinitesimal a devenit obiectul de studiu principal al lui Euler
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
ai lui Euler, au fost printre cei responsabili pentru progresul în acest domeniu. Datorită influenței lor, calculul infinitesimal a devenit obiectul de studiu principal al lui Euler. Chiar dacă unele teorii ale lui Euler nu sunt acceptate de standardele moderne ale matematicii, ideile sale au condus la mari progrese. Astfel, el a rămas foarte cunoscut în analiza matematică pentru utilizarea frecventă a seriilor de puteri - exprimarea unor funcții cu ajutorul unor sume cu un număr infinit de termeni - ca de exemplu: Utilizarea seriilor
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
moderne și a inventat calculul variațiilor, inclusiv bine-cunoscuta ecuație Euler-Lagrange. De asemenea, Euler a fost primul matematician care a utilizat metode analitice pentru a rezolva probleme de teorie a numerelor. În acest sens, el a unit două domenii diferite ale matematicii (teoria numerelor și analiza), introducând un nou domeniu de studiu: teoria analitică a numerelor. În acest nou domeniu, Euler a creat teoria seriilor hipergeometrice, teoria funcțiilor trigonometrice hiperbolice și teoria analitică a fracțiilor continue. De exemplu, el a demonstrat infinitatea
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
o demonstrație a existenței lui Dumnezeu; a vrut atunci să i se prezinte această demonstrație. Euler a apărut, a avansat spre Diderot, și pe un ton convingător a anunțat: „Domnule, formula 11, prin urmare, Dumnezeu există!”. Diderot, pentru care (spune povestea) matematica era o mare necunoscută, a rămas uluit, în timp ce asistența a izbucnit în hohote de râs. Jenat, el a cerut să părăsească Rusia, o cerere care a fost acordată cu grație de către împărăteasă. Cu toate că este amuzantă, anecdota este totuși apocrifă, dat
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
un mare număr de persoane, de la personalul cu studii superioare la muncitorii calificați, (""Grenzgänger""), migra dinspre estul spre vestul Berlinului, în principal, datorită reconstrucției din vest, susținută de fondurile Planului Marshall. Într-o singură zi, de exemplu, întreaga catedră de matematică a Universității din Leipzig a părăsit RDG-ul. În plus, numeroși vest-berlinezi traversau granița în răsărit pentru a-și face cumpărăturile în magazinele cu prețuri subvenționate de stat, unde prețurile erau mult mai mici decât în vest. Această secătuire a
Zidul Berlinului () [Corola-website/Science/303078_a_304407]
-
în jurul căreia gravitează întregul dialog: "Ce este cunoașterea ?" Theaitetos răspunde acestei întrebări identificând rând pe rând cunoașterea cu: senzația, opinia adevărată, opinia adevărată însoțită de rațiune. Discuția se dă între Theaitetos, un tânăr înzestrat cu inteligență, discernământ și talent pentru matematică și Socrate, care afirma clar că el nu este capabil de creativitate, de noutate conceptuală, el poate doar stimula partenerul de dialog să fie creativ, să producă cunoaștere sub presiunea întrebărilor și analizelor de răspuns, ale lui. Socrate întreabă ce
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
a cunoașterii. Îndoiala carteziană cere renunțarea la orice presupoziție și prejudecată luate în mod nemijlocit adevărate. Este o cerință de a pleca de la gândire pentru a ajunge numai prin gândire la ceva ferm. Metoda lui Descartes presupune împrumutarea din domeniul matematicii a patru reguli „pentru îndrumarea minții”. Astfel, prima regulă, cea a evidenței, impune acceptarea ca adevărate numai a acelor ideilor simple care apar clar și distinct intelectului, printr-un act de cunoaștere nemediat, respectiv prin intuiție. A doua regulă, regula
Cogito ergo sum () [Corola-website/Science/303176_a_304505]
-
personalitate în cultura europeană a secolului al XV-lea. Născut într-o familie de comercianți, a crescut într-un mediu monahal, fiind educat de "frații" congregației din Deventer, care îl inițiază în mistica înoitoare denumită "Devotio moderna". Studiază dreptul și matematica la renumita Universitate din Padova, unde, în 1423, își ia doctoratul cu o dizertație în domeniul dreptului canonic. Ca arhidiacon de Liège, devine membru al Conciliului din Basel (1432), care avea sarcina reformării Bisericii și a Imperiului. În această calitate
Nicolaus Cusanus () [Corola-website/Science/302249_a_303578]
-
ani. Cei care se găseau pe acest parcurs de tăcere și ascultau se numeau "akustikoi" (auditori). Cei ce aveau voie să vorbească, să întrebe și să-și spună părerile, după ce învățaseră lucrurile cele mai grele - tăcerea și ascultarea - se numeau "matematici (mathematikoi)", căci vechii greci înțelegeau prin "matematici" geometria, muzica și celelalte discipline superioare. Apoi, cei care treceau mai departe la cercetarea Universului și a principiilor naturii se numeau "fizicieni (physikoi "). Contrar aparențelor, nu este vorba de un ritual inițiatic. Pitagoricii
Școala pitagoreică () [Corola-website/Science/302265_a_303594]
-
parcurs de tăcere și ascultau se numeau "akustikoi" (auditori). Cei ce aveau voie să vorbească, să întrebe și să-și spună părerile, după ce învățaseră lucrurile cele mai grele - tăcerea și ascultarea - se numeau "matematici (mathematikoi)", căci vechii greci înțelegeau prin "matematici" geometria, muzica și celelalte discipline superioare. Apoi, cei care treceau mai departe la cercetarea Universului și a principiilor naturii se numeau "fizicieni (physikoi "). Contrar aparențelor, nu este vorba de un ritual inițiatic. Pitagoricii supuneau pe neofiți la o tăcere care
Școala pitagoreică () [Corola-website/Science/302265_a_303594]
-
scriitori precum Jean Paul Sartre, Albert Camus, Charles Baudelaire sau William Faulkner și e repede etichetat de către personalul librăriei drept un "copil teribil". Îl pasionează pictura și vrea să intre la Arhitectură, însă constată cu amărăciune că nu îi plac matematicile. Se îndreaptă ulterior spre Teatru, dar În cele din urmă, hotărăște să dea examen la Filologie (Facultatea de Litere a Universității bucureștene), unde intra al doilea în urma examenului de admitere. În anii ‘80, ia parte la cenaclul condus de criticul
Traian T. Coșovei () [Corola-website/Science/302283_a_303612]
-
care erau considerate a fi servitori ce vor efectua muncile pentru decedat în viața de apoi. După înmormântare, rudele în viață erau așteptate să aducă ocazional alimente la mormânt și să recite rugăciuni în numele persoanei decedate. În tehnologie, medicină și matematică, Egiptul antic a realizat un standard relativ ridicat de productivitate și sofisticare. Empirismul tradițional, după cum reiese din papirusul găsite de Edwin Smith în 1930 și datând, cu aproximație, din 1600 î.Hr., este primul creditat în Egipt. Egiptenii au creat propriul
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
a lungul Nilului, nu au fost cunoscuți ca marinari buni și nu se angajau în navigație pe scară largă sau în transportul maritim în Marea Mediterană sau Marea Rosie. Papirusurile descoperite arată că egiptenii, spre deosebire de greci care s-au preocupat de studiul matematicii abstracte, erau legați de rezolvarea unor probleme de aritmetică legate exclusiv de practică. Sistemul de numerație folosit de ei era zecimal și pozițional, dar nu în accepția actuală. "Cifrele" folosite se obțineau prin compunerea a șapte simboluri de bază. Metoda
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
a fost filosof și logician american, considerat fondator al curentului filosofic pragmatism și, alături de William James, părintele semioticii moderne. S-a născut în Cambridge, Massachusetts și a fost fiul lui Sarah Hunt Mills și Benjamin Peirce, profesor de astronomie și matematică la Universitatea Harvard. a obținut diploma în chimie la Harvard în 1859 iar în timpul liber studia filosofia. A fost un inovator în logică și matematică. Era critic față de abordările carteziene ale epistemologiei. A acuzat faptul că metoda îndoielii i-a
Charles Peirce () [Corola-website/Science/302357_a_303686]
-
și a fost fiul lui Sarah Hunt Mills și Benjamin Peirce, profesor de astronomie și matematică la Universitatea Harvard. a obținut diploma în chimie la Harvard în 1859 iar în timpul liber studia filosofia. A fost un inovator în logică și matematică. Era critic față de abordările carteziene ale epistemologiei. A acuzat faptul că metoda îndoielii i-a încurajat pe oameni să se prefacă a se îndoi de ceva de care nu se îndoiau de fapt și a susținut că trebuie să începem
Charles Peirce () [Corola-website/Science/302357_a_303686]