13,218 matches
-
ghitară, goarnă, harfă, „harmonie”, liră, nai, orgă, piano, pianole, piculină, țambale/țimbale, vioară/ scripcă/ violină. Lista poate fi completată cu: buciume, tălăngi, clopote, zurgălăi. în proză sînt amintite: drîmba, trompetele, toba, gramofonul, „fonografele publice”. Se aud arii, canțonete, doine, marșuri, melodii, „operă”, romanțe, serenade, „populare”, iar în încercările de roman, „muzică de piano”, „cîntece răsunătorii de fanfară”, „cîntece de harmonie”, un „cîntec american fantastic”. Vocabularul muzical al poetului cuprinde și o serie de „termeni tehnici”: „acorduri, arpegii, armonii”, „largo”, „requiem”, „simfonie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că își vindea produsele „cu prețuri de concurență”. O idee despre „cîntecele naționale” se poate face din catalogul Bibliotecii muzicale „Lira romînă”, publicat în același Calendar: romanțe („Luna doarme”, „Suspine crude”, „Cît te-am iubit”, „Ce te legeni, codrule?”, „Steluța”); melodii/ cîntece/ arii populare („Pentru tine, Jano”, „Două fete spală lînă”, „Am un leu și vreu să-l beu” etc.) 4. Ultimele două citate sînt dintr-o singură frază a „Impresiilor de roman”: „Deodată, o tobă repetînd o cadență andante, apoi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
trist, aproape funebru. în legănarea lui molatecă, pîlpîia, nostalgică și sumbră fără sfîrșit, o patimă așa sfîșietoare că însăși plăcerea de a-l asculta era amestecată cu suferință. De îndată ce coardele încălușate porniseră să îngîne amara destăinuire, sub vraja adîncă a melodiei, întreaga sală amuțise. Tot mai învăluită, mai joasă, mai înceată, mărturisind duioșii și dezamăgiri, rătăciri și chinuri, remușcări și căințe, cîntarea, înecată de dor, se îndepărta, se stingea, suspinînd pînă la capăt, pierdută, o prea tîrzie și zadarnică chemare.” (Op. cit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
energia care să le susțină: „Cîntec, deasupra cetății,/ îmbătrînire?!/ Eternității i-am zis:/ La muzica asta frumoasă,/ Sunt lipsuri/ în sîngele meu...” Deși ar vrea, Bacovia, fostul amator de baluri, recunoaște că nu se mai poate mișca după ritmurile unei melodii. „Ideea” e mai veche în poemele sale, căci pe el oboseala l-a secătuit devreme. Versurile citate par să rezume un buletin medical în care se constată „predominanța limfei” (ca la eroul lui Huysmans din À rebours) în detrimentul altor elemente
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a amintit deseori, ca de ceva excepțional, de faptul că Bacovia a fost compozitor și violonist. Nimeni însă nu pare să-și fi pus problema ce fel de muzică putea fi aceea scrisă sau cîntată de el. Bacovia a compus melodii, „adecvate” (credea cineva), pe versurile lui Ștefan Petică și pe versuri proprii; a fost, carevasăzică, lucru pe care nu l-am subliniat în glosa „Muzica sonoriza orice atom”, un folkist avant la lettre. Un băcăuan (Gh. Gheorghiță, „Influențe în poezia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poetul, la Viena. Dacă se strecurau cei mai mulți din societate și rămîneau numai doi-trei, i se dezlega și lui Eminescu limba și atuncia ne cînta. El nu avea glas tare, dar dulce și melodios și cînta corect, căci avea auz bun. Melodiile măestrite din opere nu-i plăceau; el le numea țîrlîituri. Cîntecele populare îl încîntau și pe acestea le cînta el cu mare plăcere. Patru cîntece îi plăceau însă cu deosebire; acestea erau cîntecele sale de predilecție. Cînd se hotăra să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tobă, punerea în mișcare la zgomotul produs de aceasta și oprirea la încetarea sa executarea de mișcări pe ritmuri de tobă; pe măsura ce ritmul se accelerează se poate trece la sărituri și chiar alergări desfășurarea de mișcări pe anumite melodii folosind modelul anterior executarea de jocuri de mișcare pe acompaniament muzical executarea de dansuri simple cu mișcări ample interpretarea unor dansuri în mod creativ cu alegerea liberă a ritmului și timpului de mișcare, cu intervenția minimă a terapetului. o Aplicație
Terapia prin muzic? la copilul cu deficien?e senzoriale multiple by Carmen P?tru?escu () [Corola-publishinghouse/Science/84052_a_85377]
-
fără de care fluviul s-ar pierde în mlaștini"1. Omenirea e un ansamblu în care toate vocile contează, deși nu se poate obține nicicând armonia deplină. Ea cuprinde în expresia aceluiași mare istoric, alături de muzica salonardă a secolului XVIII, alături de melodia autonomă de tip rossinian, "uriașele simfonii wagneriene ale artei moderne", cu dizarmonii firești, care participă nu mai puțin la conturarea "sufletului omenesc întreg"1. E o mare ambiție la mijloc, aceea de a defini umanitatea însăși pe seama unor fragmente accesibile
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pe-ndelete la dinți, / cai goniți în cerc să se vadă dacă nu sunt bolnavi, / și armăsarul ridicat în două picioare subțiri / arătându-și pântecul argintiu cu pale de foc - / și nebunul lălăia pipăind nevăzute obiecte, / copilul plângea îngrozit, uneori asculta/ melodia flașnetei, monotonă ca zilele verii/ sortite să nu mai revină niciodată - / ah, și planetele papagalului care făgăduia tuturor / căsătorii fericite, averi și viață eternă, / iar la cortul circului piticul cățărat pe butoi / chema să admiri minunea minunilor: femeia cu barbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
învățate la orele de științe. Educația muzicală poate contribui într-o mare măsură la însușirea eficientă și cu plăcere a cunoștințelor dobândite la științe prin conținutul cântecelor sale ( exemple de cântece: „Prietenii cântăreți” ,de Ana Motora Ionescu; „Când vine primăvara” - melodie populară; „Furnicile”, din folclorul copiilor; „Gingași ghiocei” ,de Aurel Ivașcanu; „Albinița mea” etc). Interdisciplinaritatea este și va rămâne în viața școlii românești un punct de referință în contextul pregătirii complexe a elevului. Este necesar ca interdisciplinaritatea să devină parte organică
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
da, e stupid, dar așa se întâmplă, după cum arată următorul experiment: Psihologul Gerald Gorn a prezentat unor voluntari două modele de stilou identice având culori diferite, unul bej, celălalt albastru. În timp ce voluntarii analizau stiloul albastru, muzica de fond era o melodie hindusă, destul de puțin armonioasă pentru o ureche occidentală. Apoi, când aveau în mâini stiloul bej, a difuzat o muzică populară cunoscută și antrenantă. Apoi i-a întrebat pe voluntari dacă doreau să cumpere unul din cele două stilouri și ce
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Rareori ne dăm seama, însă zilnic suntem obiectul unei condiționări asociative. Concluzie Platon spunea: „Dacă vrei să controlezi un popor, controlează-i muzica”. Muzica este un ingredient fundamental al oricărei reclame. Când avem un sentiment de bine provocat de o melodie care se aude pe fundalul unui clip publicitar, nu ne dăm seama aproape niciodată că sentimentul de relaxare vine de la muzică, iar noi îl atribuim, bineînțeles, produsului. Și atunci, ce poate fi mai natural decât căutarea unui produs pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
animate al căror erou este o mare cifră zero care caută numărul de telefon al unei discoteci din Bretania... Numerele s-au înmulțit: cu te poți descurca în această junglă? Este relativ simplu: fiecare dintre numere a fost asociat unei melodii ușor de reținut care a jucat un rol de reper auditiv pentru creierul nostru. La sfârșitul anului 2005 se puteau auzi la radio și la televizor unul dintre aceste refrene și care pot fi auzite și astăzi când se sună
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
rol de reper auditiv pentru creierul nostru. La sfârșitul anului 2005 se puteau auzi la radio și la televizor unul dintre aceste refrene și care pot fi auzite și astăzi când se sună la un număr de informații. De ce aceste melodii ne rămân atât de bine în minte. Un experiment recent a răspuns la această întrebare. Psihologul David Kraemer a examinat bazele cerebrale ale „imagerie auditivă”, fenomen cunoscut, care se produce când un refren ne sună în urechi (uneori chiar dezagreabil
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
răspuns la această întrebare. Psihologul David Kraemer a examinat bazele cerebrale ale „imagerie auditivă”, fenomen cunoscut, care se produce când un refren ne sună în urechi (uneori chiar dezagreabil). A trecut voluntarii printr-un scanner, le-a pus să asculte melodii cunoscute și antrenante (de exemplu, Satisfaction a lui Rolling Stones). Din când în când întrerupea muzica și urmărea să vadă ce se întâmplă în creierul voluntarilor. Când muzica era difuzată, se observa activarea părții creierului activată de sunetele de toate
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Satisfaction a lui Rolling Stones). Din când în când întrerupea muzica și urmărea să vadă ce se întâmplă în creierul voluntarilor. Când muzica era difuzată, se observa activarea părții creierului activată de sunetele de toate felurile și mai ales de melodii: zona se numește cortex auditiv primar. Când muzica era întreruptă, zona continua să funcționeze în buclă și chiar se activa spontan. Cortexul auditiv care ne permite să auzim un cântec pare a avea capacitatea de a se activa spontan, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
zona se numește cortex auditiv primar. Când muzica era întreruptă, zona continua să funcționeze în buclă și chiar se activa spontan. Cortexul auditiv care ne permite să auzim un cântec pare a avea capacitatea de a se activa spontan, chiar dacă melodia s-a terminat. Asta ar explica de ce ne rămâne în urechi un fragment muzical chiar și dacă nu vrem. În creierul nostru este un fel de aparat de înregistrare care captează melodiile simple și le redă neașteptat, fără ca noi să
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
avea capacitatea de a se activa spontan, chiar dacă melodia s-a terminat. Asta ar explica de ce ne rămâne în urechi un fragment muzical chiar și dacă nu vrem. În creierul nostru este un fel de aparat de înregistrare care captează melodiile simple și le redă neașteptat, fără ca noi să vrem asta neapărat. De aceea unele refrene ne revin neîncetat în minte, fiind chiar iritante la un moment dat. Observația lui G. Kraemer ne permite să înțelegem ce s-a întâmplat când
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fără ca noi să vrem asta neapărat. De aceea unele refrene ne revin neîncetat în minte, fiind chiar iritante la un moment dat. Observația lui G. Kraemer ne permite să înțelegem ce s-a întâmplat când mass-media a difuzat în buclă melodii scurte și vesele: cortexul auditiv fiind expus, se activa, ne făcea să auzim fragmentul muzical asociat cu numărul de la informații și-l înregistra în același timp. Apoi, când muzica era întreruptă se activa singur și ne făcea să auzim aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
firmele de telefonie care, în ciuda faptului că numerele seamănă din punct de vedere muzical, au reușit să el individualizeze foarte bine pe plan sonor. Concluzie Cele mai bune reclame sunt cele care acționează asupra mecanismelor involuntare ale creierului. Cazul micilor melodii (jingles), este emblematic pentru această situație, pentru că nu îl putem împiedica să nu ne mai sune în minte. Fiind cântate în buclă de creierul nostru, ele devin obișnuite și pot provoca plăcerea familiarității. Melodiile acestea devin însoțitoarele noastre de zi
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mecanismelor involuntare ale creierului. Cazul micilor melodii (jingles), este emblematic pentru această situație, pentru că nu îl putem împiedica să nu ne mai sune în minte. Fiind cântate în buclă de creierul nostru, ele devin obișnuite și pot provoca plăcerea familiarității. Melodiile acestea devin însoțitoarele noastre de zi cu zi, ceea ce constituie un foarte bun mod de fidelizare a clientului. Pentru mai multe informații Kraemer, D.J., Macrae, C.N., Green, A.E., Kelley, W.M. (2005), „Musical imagery: Sound of silence activates auditory
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în speranța de a ajunge la statutul de star. Publicul acestei emisiuni este constituit, în principal, de adolescenți, iar interpretarea cântecelor favorizează efectele de voce și orchestrările electronice în detrimentul lucrului asupra fineței interpretării. Lacuna aceasta poate trece neobservată în anumite melodii pop sau disco, dar devine flagrantă când este abordat un repertoriu mai dificil. Unul dintre cele mai mari eșecuri a fost interpretarea melodiei „Avec le temps” de Léo Ferré, în 2006. În interpretarea acestei capodopere a cântecului francez, candidata a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de voce și orchestrările electronice în detrimentul lucrului asupra fineței interpretării. Lacuna aceasta poate trece neobservată în anumite melodii pop sau disco, dar devine flagrantă când este abordat un repertoriu mai dificil. Unul dintre cele mai mari eșecuri a fost interpretarea melodiei „Avec le temps” de Léo Ferré, în 2006. În interpretarea acestei capodopere a cântecului francez, candidata a recurs la o serie lungă de gemete, în total dezacord cu sobrietatea marelui cântăreț. Rezultatul a fost, în cel mai bun caz discutabil
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mai jos: Tu crezi c-a fost iubire-adevărată... Eu cred c-a fost o scurtă nebunie... Dar ce anume-a fost, Ce-am vrut să fie Noi nu vom ști-o poate niciodată...[...] A fost un vis, Un vers, O melodie, Ce n-am cântat-o, poate, niciodată... Tu crezi c-a fost iubire-adevărată?... Eu cred c-a fost o scurtă nebunie! (Ion Minulescu, Celei care pleacă) 1.Motivează folosirea cratimei în primul vers. 2.Evidențiază, prin două elemente, prezența eului
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
unit L.S.: a. credincioșii I.G și maestrul de fierărie R.M. au declarat față de mai mulți oameni, fiind și subsemnatul, că la Sf. Paști, când veneam de la Înviere, trecând pe lângă casa unde stă preotul unit S. am auzit cântându-se melodii bisericești și s-au oprit să le asculte, dar n-au putut vedea înăuntru, ferestrele fiind camuflate. [...] Acestea vă aduc la cunoștință I.P. Sfințitului meu Arhipăstor și prea Venerabilului Consiliu Arhiepiscopesc, cu supunere fiiască rugând a dispune cele cuvenite. C
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]