13,698 matches
-
bebeluși culcați pe blănița fotografului din vitrina de la Baby Foto!“, am exclamat în sinea mea, stăpânindu-mă să nu pufnesc în râs. Ceea ce-l făcea pe inculpat și mai caraghios în ochii mei era că freza ondulată, favoriții retezați și obrajii proaspăt rași îi dădeau mai degrabă un aer de tovarăș cu răspunderi, perfect compatibil cu costumul maro și servieta diplomat, decât de trăpaș din Vestul Sălbatic al hormonilor nestăpâniți. „Ai văzut ce frumos e?“, a susurat Veronica învârtind cafeaua din
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
5 octombrie Stau de 12 ore pe un taburet, lângă patul de la reanimare în care zace tata după ce i s-a extirpat tumora de la vezica urinară. Acele din venele lui mă dor, sângele i se scurge într-o sondă, pe obrajii livizi i-au crescut țepi albi. Binevoitoare doar în secunda când le vâr banii în buzunar, surorile și infirmierele îl tratează cu o familiaritate jignitoare, ca pe un moș dat în mintea copiilor. Unde a rămas domnul distins și sigur
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
E baba mea. Nu-mi pun geaca, ies în mâneci scurte, doar până la colț. Trebuie să iau o conservă de pește pentru Dracula. Pe aleea blocului dau nas în nas cu pictorul de la șase; e, bineînțeles, cu canișul lui negru. Obrajii i s-au colorat ușor de căldură. Are peste optzeci. „Ați mai întinerit“, îi spun ca să-l bucur. Genul ăsta de ipocrizie îl practic cu mărinimia lui Becali când le plătește lumina locuitorilor din Ferentari. „V-am văzut ieri pe
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Tanțo, să nu-i încurci cu altceva“, râdeau cu toatele și făceau glume deșănțate, de ar fi înghețat și un bărbat dacă le-ar fi auzit. Rodicăi îi era rușine, zâmbea tâmp și își căuta fâstâcită de lucru, ascunzând roșeața din obraji în vreo hârtie de-a ei, pe care o găsea brusc prin buzunare. „Tovarășa asta ingineră e o comoară“, ziceau muncitoarele, „mare păcat că e fată bătrână...“, bârfeau în pauza de masă leorcăind supa adusă la borcan. „Eu sunt mulțumită
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la prietena mea, e de familie bună, taică-său e prof la medicină. Uite, mi-a dat să ascult un disc cu A-ha, un grup norvegian. Crezi că ne mai merge pickup-ul? „Bine, bine, am să-i bat mâine obrazul, să-și vadă de treburi, nerușinat bătrân și pervers, n-are de lucru să o urmărească pe fiică-mea cu taxiul lui...“ TOVARĂȘE DE DRUM - Experiența feminină în comunism - (aproximativ 370.000 de semne) Prefață (Radu Pavel Gheo și Dan
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care părăsește domeniul, sau care nu se supune ordinelor stăpânului său va răspunde cu capul». CAPITOLUL V Groful Motto: Ca un blestem de cununie Ne stă pierzarea ta-n pervaz Și gheara ta de veci ne scrie Rușinea vieții pe obraz ; Căci n-are iadul vreun balaur Mai rău și mai înfometat, Să ceară sânge-atât și aur, Cât bietul meu pământ ți-a dat. (Octavian Goga) Oamenii satului care îl ajutau pe preot în desfășurarea serviciului divin, obișnuiau cândva, și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cum dai unui puțăr, și apoi și șapca. Nu știu de ce-a făcut-o. Probabil ca răsplată că-l făcu sem să se simtă, o dată în plus, bărbat față de gagicile ălea. Am plecat de-acolo eu, killer-ul, cu un obraz roșu, dar cu șapca verde pe cap. Așa că toată golăneala mea din timpul liceului a fost una de băiat cuminte, scăpat - cum se zice - de sub supravegherea părinților. Cînd era de băut, de exemplu, nu mergeam prin cîrciumi, ci ne strîngeam
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
îmbrăcată în negru, avea mustață și un neg în palmă, care se vedea mai ales la dirijat. (Mustața i-o simțea educa toarei atunci cînd îl pupa, iar la terminarea grădiniței aceasta îl pupase de mai multe ori pe amîndoi obrajii.) Dănuț se bucurase tare mult cînd văzuse că avea o învăță toare drăguță și fusese foarte fericit cînd îi dăduse florile, chit că ea nu-l prea luase în seamă și îi spusese să le lase pe catedră. Chiar din
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o palmă, nu era prea plăcut. Apoi, Dănuț era convins că ea îl admira și pentru că el se dovedea mai curajos și mai bărbat decît ceilalți. Cînd trebuia să și-o primească, el stătea drept, cu fața înainte, oferindu-și obrajii, și asta se vedea că-i face destul de mare plăcere tova rășei învățătoare, pentru că, după ce se pregătea puțin să nimerească bine, îi aplica o palmă pe o parte și, eventual, și cu dosul, pe cealaltă parte, și se mulțu mea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pierde vremea pe aici“. Totuși, pe apucate, am putut să văd destule săru turi, unele mai lungi, altele mai scurte, cu tehnici diferite, de la cele pregătite de tandrețuri, pînă la cele precedate sau încheiate zgomotos cu o palmă dată pe obrazul impecabil al bărbatului. Cînd bărba tul cu părul dat cu briantină sau cu pălăria trasă pe o sprînceană primește o palmă de la o femeie, atunci el are tot dreptul să o sărute ; viceversa, cînd o femeie este sărutată pe nepusă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
un sărut dat în pripă și în glumă ; se uzitează mai mult la joc și e lipsit de orice seriozitate. Apoi vine acel sărut mare și plastic, însoțit de un zgomot șuierător și de un suspin profund care lasă pe obraz o urmă roșiă și udă. Acest mod de sărutare se uzitează mai mult pe la țară. În fine e sărutul propriu zis, care, după cum vom vedea mai la vale, are atâtea moduri de întrebuințare câte sunt și ocaziunile cari îl necesitează
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pierduserăm amîndoi masa de dimineață) și m-am dus să cumpăr niște pateuri. Cînd m-am întors la cearșaf, Carmen a mea stătea întinsă la soare lîngă amicul cu pricina, ea cu capul pe umărul lui, el frecîndu-și bărbia de obrazul ei ; amîndoi cu ochii închiși. De-abia în anul următor, tot la Costinești, aveam să mă inițiez în fine în arta sărutului. Am cunoscut, într-o seară, la discotecă în Ring, o tipă - nici nu mai țin minte cum o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
sudoare. Plugul, sapa, coasa, secerea erau folosite cu îndemânare și hărnicie, iar unele lucrări se transformau parcă în mângâieri sau alinturi. În urma unui cosaș iscusit, își amintește Dumitru Dascălu, pajiștea rămânea netedă, cu iarba retezată la același nivel, ca un obraz de bărbat proaspăt bărbierit. La capătul ogorului, înainte de a începe să are, să semene, să prășească, să cosească ori să secere, țăranul se descoperea, își făcea semnul crucii, rostea cu toată credința formula „Doamne-ajută!” și, după ce își scuipa în palmele
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
copiilor săi, iar chipul i se luminează la strălucirea de pe fețele și din ochii acestora. Concomitent, bătrânul dascăl trăiește tristețea unei realități dureroase pentru el. Vârsta foștilor săi elevi îi dezvăluie incontestabil dimensiunea senectuții sale. Stau mărturie ridurile adânci de pe obraz, ochii stinși cu albastrul lor decolorat, părul argintiu, trupul împuținat cu spatele adus sub povara toamnelor pe care le poartă, mișcările mai lente și mersul încetinit. Este ceea ce a mai rămas din vioiciunea, neastâmpărul și vrednicia dirigintelui lor, gândesc, cu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
trebuitoare băiatului, și cu bunătăți din gastronomia proprie familiei, bunătăți cărora adolescentul le ducea, cu siguranță, dorul. Întâlnirea dintre mamă și fiu a fost fără efuziuni. Băiatul i-a sărutat cuviincios mâna mamei iar ea l-a sărutat călduros pe obraji. Mi-a reținut însă atenția începutul convorbirii dintre ei. Cu voce scăzută, dar suficient de tare ca să fie auzit, băiatul i-a reproșat mamei că a venit cu traista și, vezi Doamne, acest fapt ar face o impresie defavorabilă colegilor
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pe bulevardul Copou - locul predilect de promenadă pentru locuitorii urbei - li se oferea întâlnirea cu un cuplu mai puțin obișnuit. Un tânăr blond, înalt, zvelt, elegant îmbrăcat ducea la braț o femeie corpolentă, matură, de vârstă greu de identificat, cu obraji rumeni, gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci măiestrit lucrate în picioare și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap. De umărul drept îi atârna o trăistuță artistic țesută, pe care o purta mândră
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
elementară, mulți dintre ei folosesc în relațiile cu copiii atitudini și expresii greu de imaginat. Am cunoscut un asemenea „profesor”, cum pretindea să i se spună, care venea beat la școală, fuma și mânca semințe în timpul orelor scuipând cojile în obrajii elevilor, îi înjura și-i lovea cu șutul în fund, pe băieți și fete, fără discriminare. Cu puțini ani în urmă, de când pregătirea învățătorilor și educatoarelor a intrat în sfera afacerilor (murdare și primejdioase), am fost solicitat, în stil pompieristic
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
afective și intelectuale la lecția ce urma să înceapă dintr-o clipă în alta. În fața clasei se afla un bărbat tânăr, cu o înfățișare comună, de statură medie, cu segmentele corpului bine proporționate, cu fața ovală, buzele ușor îngroșate, pomeții obrajilor rotunjiți și cu bărbia arcuită pe conturul neted al feței. Ochii negri, cu mare mobilitate în orbite emanau priviri vii, cercetătoare și pătrunzătoare. Încă de pe băncile școlii normale am învățat că o lecție începe bine dacă elevii au fost stimulați
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
doamnă stilată este aceeași cu adolescenta de acum două decenii și jumătate înaltă, subțirică, cu fața luminoasă și ochii iscoditori. Nici în bărbatul cu mustață, cu început de chelie și de burtă nu-l identifică pe puberul slab, cu pomeții obrajilor proeminenți și cu începutul pufului de mustață abia mijit. Ora de dirigenție începe să capete pentru Dumitru Dascălu o desfășurare de videoclip, în care percepțiile se amestecă în chip neașteptat cu imaginile într-o succesiune obositoare și stresantă. Trăiește senzația
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
zâmbeau semnificativ și nu-l mai furau cu privirea, așa cum făceau cu mai mulți ani în urmă. Acum,... Acum, cele aproape opt decenii adunate în vistieria vârstei au lăsat urme adânci în întreaga sa ființă. Cutele numeroase ce-i brăzdează obrazul, stingerea luminii din ochii săi altădată expresivi și sclipitori, curbarea tot mai accentuată a spatelui, proeminența pomeților și a oaselor mâinilor i-au scofâlcit înfățișarea. Bucurii? Din ce în ce mai puține și mai palide. Inima-i îmbătrânită și obosită își întețește bătăile atunci când
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
bine. Solitudinea era o condițiune rară, în mediul în care mă găseam. Ea se realiza mai ales în umbra și tăcerea dormitorului din momentul în care-mi întindeam capul în așternutul proaspăt și până ce somnul îmi închidea pleoapele. Stăteam "cu obrajii lipiți de fragedul obraz al pernei, care seamănă așa de bine cu obrajii copilăriei", cum spune Proust, și până să pornesc pe puntea de aur a visului, luam în stăpânire lumea mea, lumea creată de imaginația mea, în care totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
condițiune rară, în mediul în care mă găseam. Ea se realiza mai ales în umbra și tăcerea dormitorului din momentul în care-mi întindeam capul în așternutul proaspăt și până ce somnul îmi închidea pleoapele. Stăteam "cu obrajii lipiți de fragedul obraz al pernei, care seamănă așa de bine cu obrajii copilăriei", cum spune Proust, și până să pornesc pe puntea de aur a visului, luam în stăpânire lumea mea, lumea creată de imaginația mea, în care totul era strălucire și izvor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
se realiza mai ales în umbra și tăcerea dormitorului din momentul în care-mi întindeam capul în așternutul proaspăt și până ce somnul îmi închidea pleoapele. Stăteam "cu obrajii lipiți de fragedul obraz al pernei, care seamănă așa de bine cu obrajii copilăriei", cum spune Proust, și până să pornesc pe puntea de aur a visului, luam în stăpânire lumea mea, lumea creată de imaginația mea, în care totul era strălucire și izvor de bucurie... Dar câteodată, somnul venea așa de repede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care separa viața mea prezentă de trecutul inaccesibil..." Pag. 43. Iașul în timpul războiului: Regina Măria, printre orfani, la Miroslava. (Foto-Regal) Pag. 44. "Puritatea și calmul copilăriei le regăsesc în orele de reverie..." Pag. 45. A. Weitzecker. Pag. 46. "Stăteam cu obrajii lipiți de fragedul obraz al pernei..." Pag. 47. Strada Ștefan cel Mare. Pag. 50. Teatrul Național: frontispiciul și peristilul. Pag. 52. Teatrul-Circ Sidoli. Fațada în fața intrărei principale. (Foto-Regal) Pag. 54. Casele Jokey-Club. Detaliu ornamental. (Foto-Regal) Pag. 55. A. C. Cuza. Fotografie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
prezentă de trecutul inaccesibil..." Pag. 43. Iașul în timpul războiului: Regina Măria, printre orfani, la Miroslava. (Foto-Regal) Pag. 44. "Puritatea și calmul copilăriei le regăsesc în orele de reverie..." Pag. 45. A. Weitzecker. Pag. 46. "Stăteam cu obrajii lipiți de fragedul obraz al pernei..." Pag. 47. Strada Ștefan cel Mare. Pag. 50. Teatrul Național: frontispiciul și peristilul. Pag. 52. Teatrul-Circ Sidoli. Fațada în fața intrărei principale. (Foto-Regal) Pag. 54. Casele Jokey-Club. Detaliu ornamental. (Foto-Regal) Pag. 55. A. C. Cuza. Fotografie din anul 1898. Pag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]