12,997 matches
-
și prenumele medicului curant .......... Numele și prenumele pacientului .........., CNP .......... Diagnostic clinic .......... Hemoleucograma cu frotiu .......... Medulograma .......... Colorații citochimice ......... Investigații solicitate: 1. Imunofenotipare (EDTA) pentru leucemie acută mieloidă/limfoidă ● Sânge periferic sau ● Suc medular 2. Citogenetică cariotip standard (tub heparinat), FISH ● Sânge periferic sau ● Suc medular 3. Biologie moleculară (EDTA) ● PCR calitativ ● PCR cantitativ (RT) - PCR CALITATIV, - PCR CANTITATIV (RT) Data și ora recoltării probei .......... Semnătura și parafa .......... Anexa 9^1 la Normele tehnice REFERAT DE SOLICITARE DIAGNOSTIC GENETIC A TUMORILOR SOLIDE MALIGNE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279894_a_281223]
-
publicitate, influențe din familie sau externe. Descoperiri recente din domeniul științelor cognitive indică faptul că felul în care funcționează procesul de luare a deciziilor are puncte comune cu vederea. Așa cum vederea centrală este profundă și pătrunde în conștiința centrală, cea periferică e confuză, cu o percepție selectivă. în mod similar, unele decizii sunt conștiente, altele instinctive. Cunoaștem motivele în cazul primelor, dar alegem de multe ori fără să conștientizăm decât vag acest lucru. Experții în marketing și analiștii politici se concentrează
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
În sensul definit mai sus. Proiectele contemporane de dezvoltare, fie ele din Asia de Sud-Est sau din alte părți, necesită crearea de spații statale În care guvernarea să poată reconfigura societatea și economia celor care urmează a fi „dezvoltați”. Transformarea spațiilor nestatale periferice În spații statale de către statul-națiune modern și preocupat de dezvoltare este un fenomen omniprezent și, pentru locuitorii respectivelor regiuni, adesea traumatic. Încercările statului indonezian de a-i captura pe nomazii meratus din insula Kalimatan, descrise cu sensibilitate de Anna Lowenhaupt
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
desigur, și oamenii). Consecințele pe care le-a avut utilizarea DDT-ului și a altor pesticide asupra solului, apei, peștilor, insectelor, păsărilor și faunei au fost atât de complexe, Încât nici măcar nu au fost Încă pe deplin Înțelese. Slaba vedere periferică Parțial, problema era faptul că efectele secundare se ramificau continuu. Un efect direct - de pildă, declinul sau dispariția unei populații locale de insecte - determina modificări În viața plantelor cu flori, ceea ce schimba habitatul altor plante și al rozătoarelor și așa
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Practic, puterea economică și politică ce Însoțește acest mod de operare tentează În permanență o firmă mare să Își Însușească beneficiile și să lase pe seama altora costurile”. Cu alte cuvinte, deși analiștii de afaceri ai firmelor agricole au o vedere periferică slabă, puterea politică pe care o dețin aceste organisme - atât individual, cât și colectiv - le poate feri de atacuri venite dinspre unghiul mort. Viziunea Îngustă Aproape toate studiile menite să evalueze deciziile ce ar putea prezenta interes pentru agricultori sunt
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
asemenea grupuri, pentru că nu le cunoaște decât În mod indirect, Încearcă să li se integreze, dar (temporar sau definitiv) fără a reuși (Lipiansky, 1998a, p. 25; de Queiroz și Ziolkovski, 1994, p. 51). Așa se face că francofonii din comunități „periferice” (belgiene, canadiene, africane etc.) pun În balanță apartenența lor efectivă la comunitatea respectivă cu o anumită aspirație la integrarea În comunitatea de limbă (comunitate mitică, de altfel) a francezilor din Franța, percepuți ca deținători ai legitimității lingvistice. Această aspirație se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aspect ne ajută să Înțelegem de ce provincia Québec, care și-a dezvoltat chiar o strategie În acest sens În ultimele decenii, se menține ca o „societate distinctă” În cadrul Canadei majoritar anglofone. Și explică, de asemenea, deficitul identitar al comunităților francofone periferice, ca Valonia sau Elveția francofonă, marcate de o nesiguranță lingvistică evidentă față de „marele vecin” francez (Francard et alii, 1993-1994). Extrapolând concluziile cercetărilor privind adaptarea vorbirii ( În urma studiilor realizate de Giles et alii, 1973), putem estima că, pentru vorbitorii de limbi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
asimilarea sunt tot atâtea categorii și concepte preluate din ecologia vegetală și animală care ajută la Înțelegerea transformărilor observate și care comportă filtrarea, selecția și regruparea. Există terenuri râvnite ca zone rezidențiale sau cartiere de afaceri, precum și zone centrale sau periferice de concentrare a anumitor populații. Segregarea poate fi căutată atât de imigranți, pentru a-și proteja prin comunitate identitatea culturală, cât și de cei bogați, pentru a menține distanța socială față de cei care nu fac parte din mediul lor. Fenomene
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
masele tocmai datorită „accesibilității” sale și „forței sale emoționale” incomparabile. Deși apare și se dezvoltă mai cu seamă În anumite periferii, el se difuzează mai apoi cronologic și geografic În „cercuri concentrice”: se pot astfel identifica „valuri succesive de lupte periferice de la Începutul secolului al XIX-lea până la rebeliunea generalizată a Lumii a Treia de la ora actuală”. Periferiile mobilizate Împotriva centrului imperialist franco-britanic au fost mai Întâi Germania și Italia. O dată ce aceste două națiuni au devenit și ele parte a centrului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ele parte a centrului, Europa de Est și Japonia au adoptat aceeași postură, fiind apoi, la rândul lor, Înlocuite de Africa și de America Latină. Într-o a doua etapă și În mod reactiv, burgheziile de la centru sunt Înfruntate de naționalismul din teritoriile periferice; trebuie, prin urmare, să le opună o barieră ideologică. Naționalismele englez sau francez nu provin din vreo dinamică internă; ele nu servesc decât pentru a legitima din nou un imperialism ajuns la capătul puterilor. Trebuie așadar să Înțelegem că „dezvoltarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a comunica, a munci și a trăi În mediul lor. În orice reprezentare constituită, pe care o vom numi „puternică”, „structurată”, adică acționând asupra vieții societăților, asupra oamenilor și asupra comportamentelor lor, putem Încerca să căutăm și să găsim elemente periferice (care sunt ilustrări, exemple, variațiuni, chiar opoziții Între mai multe răspunsuri la aceeași problemă), precum și un nucleu structurant sau un subsistem de idei, care reglementează și organizează sensul și conceptualizarea acestui ansamblu complex legat de alte RS, relativ stabil În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Jean-Claude Abric, Claude Flament, Christian Guimelli, Pascal Moliner, Michel-Louis Rouquette sau Pierre Vergès, vor vorbi despre nuclee sau sisteme centrale și despre scheme cauzale. Diferite cercetări reiau aceeași abordare, precizând din ce În ce mai mult componentele și structura RS ă subansambluri centrale și periferice, funcționale, normative, descriptive. Această tendință structuralistă a stat mereu la baza teoriei dezvoltate de Moscovici și de Durkheim Însuși, deșievoluțiile mai recente i-au conferit un fundament și validitate (Flament și Rouquette, 2003). Regăsim importanța acestui aspect structural În lucrările
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu excepția uneia singure. Anumite dimensiuni (În cazul acesta, „prietenos” sau „rece”) căpătau astfel mai multă importanță decât celelalte și concentrau asupra lor atenția evaluatorilor. Precursor al abordării structurale a reprezentărilor sociale, autorul vorbea În acest sens despre „calități centrale și periferice” ale cognițiilor manipulate. Stereotipurile sunt guvernate, atât În efectele lor, cât și În organizarea lor internă, de aceeași logică structurală și cognitivă. Chiar dacă nu au aceeași autoritate normativă ca și elementele centrale ale reprezentărilor În viața grupurilor, ne este permis
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
frecvent Întâlnit la muzicienii underground, pop, rock, rap sau techno, dar și la tineri, pre-delincvenți sau nu, care ă de exemplu, În Franța ă exprimă În mod ostentativ stereotipul „arăbetelui”, vorbind În verlan cu un amestec de accent de cartier periferic și de imigrant maghrebin. Stigmatizarea este totuși o problemă centrală a grupurilor minoritare pentru că produce adesea efecte de handicap. Ea poate genera o predispoziție spre eșec sau o formă de autodiscriminare (Gergen și Gergen, 1984, pp. 112-118). Chiar dacă drumul spre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
suprafață mediatică cât mai întinsă și să acapareze voturile alegătorilor cel mai ușor de manipulat. Putem astfel observa o "propensiune a partidelor către escamotarea clivajelor" (readiness of parties to sidestep cleavages): toate încearcă să deplaseze accentul dezbaterilor asupra unor probleme periferice. Se pot naște alianțe în orice sens sau pot fi revizuite de la o zi la alta: slaba ancorare socială a partidelor conduce la parcursuri dintre cele mai incoerente. Cetățenii care participă la un conflict structural nu își văd aspirațiile reprezentate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
se sustragă mecanismului de dependență potrivit propriilor sale modalități, apar conflictele cu populația majoritară. Modelele economice impuse presupun de asemenea divergența intereselor populației urbane și rurale. În primul caz, se observă formarea unui clivaj centru/periferie. Minoritățile naționale formulează revendicări periferice care sunt susținute de partide specifice; acestea reclamă un statut derogatoriu sau o autonomie locală care le-ar permite să lupte cu mijloacele proprii împotriva influenței puterii dominante. Celelalte partide le impun un discurs centralist, afișând atașamentul lor pentru un
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
fi folosită pentru a explica emergența și persistența clivajului principal al scenei politice poloneze, reprezentată prin axa stânga dreapta.1 Aceasta este valabil pentru epoca comunistă, ca și pentru începutul perioadei post-comuniste. Noi considerăm deci Polonia ca fiind o provincie periferică a imperiului sovietic. Ca în cea mai mare parte a țărilor periferice, chestiunea atitudinii față de centru este clivajul politic principal care divizează opozanții ce contestă dependența de centru (în acest caz simbolizat de Moscova), și cei ai taberei cooperatoare deschisă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
politice poloneze, reprezentată prin axa stânga dreapta.1 Aceasta este valabil pentru epoca comunistă, ca și pentru începutul perioadei post-comuniste. Noi considerăm deci Polonia ca fiind o provincie periferică a imperiului sovietic. Ca în cea mai mare parte a țărilor periferice, chestiunea atitudinii față de centru este clivajul politic principal care divizează opozanții ce contestă dependența de centru (în acest caz simbolizat de Moscova), și cei ai taberei cooperatoare deschisă compromisurilor cu centrul și acceptând statutul de periferic. Acest clivaj a supraviețuit
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mare parte a țărilor periferice, chestiunea atitudinii față de centru este clivajul politic principal care divizează opozanții ce contestă dependența de centru (în acest caz simbolizat de Moscova), și cei ai taberei cooperatoare deschisă compromisurilor cu centrul și acceptând statutul de periferic. Acest clivaj a supraviețuit perioadei comuniste și persistă încă și astăzi, fară îndoială, în funcție de mecanismele inerției, care poate fi de asemenea în relație, după părerea noastră, cu faimoasa "ipoteză a inghețului" ("freezing hypothesis") a lui Lipset si Rokkan. Astfel, în timpul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
luptei pentru independență din Primul Război Mondial: Roman Dmowski și Józef Pilsudski. Chiar dacă conflictul dintre programele lui Roman Dmowski și ale lui Józef Pilsudski avea o dimensiune internațională evidentă, nu se poate spune că vreunul dintre aceștia a acceptat statutul periferic al Poloniei. Amândoi au luptat pentru crearea unui mare stat polonez, independent din punct de vedere geopolitic. Chiar dacă Dmowski a luat în considerare alianțe strategice cu Rusia țaristă contra Germaniei, pe care el o considera principala amenințare contra Poloniei, programul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dintr-o alianță mai largă de mici state situate la frontiera Germaniei și a Rusiei, de preferință toate dependente de Polonia. Astfel, în prima jumătate a secolului al XX-lea, nici unul dintre liderii Poloniei nu era pregătit să accepte statutul periferic al țării. Până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, majoritatea elitei politice credea și insista asupra rolului geopolitic independent al Poloniei în Europa. Războiul dintre 1939-1945 și consecințele sale au pus Polonia într-o poziție de dependență față de Uniunea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
apropierii centru-periferie, în perioada de după transformare, când Polonia și alte state ale Europei Centrale și Orientale sunt considerate a fi devenit state "normale", membre complet integrate Uniunii Europene. În acest caz, sugestiile posibilei emergențe a noilor conflicte asupra problemei dependenței periferice și a persistenței vechiului clivaj de acest tip ar fi, deci, respinse. În schimb, constatăm o asemănare crescută cu sistemele politice occidentale și, în mod special, o redefinire a semnificației clivajului stânga-dreapta, potrivit formei clasice care exista în cea mai
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mod special, o redefinire a semnificației clivajului stânga-dreapta, potrivit formei clasice care exista în cea mai mare parte a țărilor occidentale ca Franța sau Marea Britanie. La un nivel de analiză foarte delicat, va fi posibilă identificarea dezvoltarii simultane a apropierii periferice și a clivajelor occidentale clasice. Cele două desfășurări pot, de fapt, să se afle în competiție și să redea, în același timp, clivajele politice ale Poloniei (sau, cel puțin, principalele sale aspecte politice) mai asemănătoare fie clivajelor caracteristice Europei Occidentale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Cele două desfășurări pot, de fapt, să se afle în competiție și să redea, în același timp, clivajele politice ale Poloniei (sau, cel puțin, principalele sale aspecte politice) mai asemănătoare fie clivajelor caracteristice Europei Occidentale, fie clivajelor cu caracteristici țărilor periferice. Este dificil să estimăm care dintre cele doua tendințe va prevala și nu vom aborda această problema aici. Ne vom focaliza mai curând asupra chestiunii probabilității teoretice a primelor trei ipoteze menționate mai sus. Considerăm că prima ipoteză este extrem de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
chiar de la începutul anilor 1990, conflictul polonez stânga-dreapta integra dezbaterea asupra atitudinii față de elementele culturale și mai puțin asupra elementelor politice ale revoluției liberale a Luminilor. În același timp, după Sosnowska, clivajul stânga-dreapta presupunea un conflict în privința atitudinii față de caracterul periferic al țării. De fapt, dacă admitem că modernitatea este unul dintre elementele constitutive ale identității europene occidentale contemporane, atunci clivajul polonez stânga-dreapta ar fi deja de facto un conflict antivs. pro-Europa. Noi am spus-o, acest conflict nu este împărtășit
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]