13,181 matches
-
lui Caragiale a avut ecouri în presă: "Publicul a rămas rece la această travestire a istoriei" considerată "vifleim național" dar autorul se va fi consolat cu faptul că își citise Scrisoarea pierdută la Palatul regal, că a doua zi, la premieră, chiar Carmen Sylva dăduse tonul aplauzelor și își va fi păstrat convingerea împărtășită unui contemporan că "lui trebuie să-i procure Statul mijloace suficiente de existență pentru ca să poată produce în liniște opere literare iar nu să-i propună slujbe cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
liberal observa că în Scrisoarea pierdută devenită în timp capodopera absolută a dramaturgiei românești "moralitatea suferă, acțiunea păcătuiește, intriga n-are temeiuri" acceptînd doar că "toate au vervă, chiar și cînd n-au fond." Corul denigratorilor atinge punctul maxim după premiera piesei D-ale carnavalului făcîndu-se publice invectivele cele mai ordinare: "O stupiditate murdară, culeasă din locurile unde se aruncă gunoiul, [...]. Niciodată, pe o scenă din România, o piesă n-a fost primită cu mai mare indignare [...] a căzut într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
criticul își face energic simțită prezența în actualitate cu o lucrare de amplu răsunet transliterar, intitulată Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă, o antologie a poeziei proletcultiste românești. Semnificația aparte a cărții depășește condiția sa de premieră culturală, aflându-și punctul de sprijin în studiul de escortă al editorului, Scurt istoric al propagandei prin poezie. Și ca antologator N. își pune în valoare detenta speculativă, izbutind să sesizeze exemplaritatea ideologico-semiotică a tipului de discurs cultural numit în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
dovadă de o concepție asupra democrației de te trec fiorii... Cum spuneam, scopul lui D.W. Griffith nu este politic, ci comercial. Și el este atins, cu asupra de măsură. Nașterea unei națiuni face, deși prețul biletului este urcat, în premieră, la 2 dolari, încasări fabuloase : aproape 10 milioane de dolari. Dar și efectele colaterale ale propagandismului brutal al filmului nu sunt mici : demonstrații antirasiste, însumând zeci de mii de oameni, marchează proiecțiile filmului în marile orașe americane. Un negru, bănuit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pentru prima dată ca mijloc de propagandă politică. Washington, 5 august 1897. Primul film publicitar, Admiral Cigarette, produs de Thomas Edison. Paris, 25 martie 1898. Polonezul Bolesław Matuszewski publică broșura intitutală Une nouvelle source d’histoire, în care apare în premieră ideea arhivării peliculelor pentru cercetătorii din viitor. 1898. Edward Hill Amet înscenează pentru Magniscope o Bătălie navală în Cuba în grădina casei sale. Machete de nave se mișcă într-un heleșteu trecând drept Golful Santiago, coordonate prin dispozitive electrice sincronizate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de proporții împotriva The Birth of a Nation, de D.W. Griffith, statul Massachusetts votează în favoarea creării unei comisii de cenzură. Pe 2 iunie, organizațiile negrilor înaintează primarului 6.000 de semnături cerându- i interzicerea filmului. New York, 15 octombrie 1915. Premiera filmului The Battle Cry of Peace, de J. Stuart Blackton. Finanțat netransparent de fabricantul de armament Hudson Maxim, este primul film de propagandă în favoarea intrării Americii în război. Paris, 22 aprilie 1916. Două tinere, judecate pentru tentativă de omor, declară
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
artistică și morală, a creatorului, era privit în Occident în mare măsură ca un produs industrial comercial. Sau, în URSS, ca un mijloc de propagandă, cel mai eficient, potrivit lui Lenin. Abia în mai 1952, Curtea Supremă a SUA hotărăște în premieră, în procesul distribuitorului filmului lui Rossellini Il Miracolo, că filmul nu e un simplu produs comercial și că are dreptul la prevederile constituționale privind libertatea de expresie. Iată de ce pentru Paul Călinescu, Jean Georgescu sau Jean Mihail, angajarea în propaganda
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
plete, ochelari sau fustă scurtă. Și bucureștenii înși rați pe margini și aplaudând cu voioșie. Amintiți-vă strigătul : „I-me-ghe-be, face ordi-ne !”. Și puneți în montaj cu toate acestea zicerea scenaristului Văii care răsună, dramaturgul Mircea Ștefănescu, la șapte ani după premieră : „Mă odihneam cu sentimentul datoriei împlinite”. Este și acesta un film. Viața învinge (1951) sau Filmul pierde La numai un an distanță de Răsună valea, Viața învinge îl face să pară de-a dreptul primitiv printr- o rafinare a discursului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
livrat poporului de filmul românesc, ca și de literatură. A fost transmis eficient acest mesaj ? Dacă e să judecăm după câtă disidență autentică a avut România, da. Relațiile intime și de rudenie, începând cu soț-soție, sunt și ele subordonate, în premieră, în satul lui Georgescu și Iliu, colectivului. Soția își reclamă soțul adunării generale, fiul nu poate nutri altfel de convingeri decât tatăl. Și totul nu sub semnul vreunui raționament, fie el și falacios, ci sub semnul credinței cvasireligioase în comunism
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
actor Colea Răutu. Comunist „cu sufletul”, cum vom vedea atâția în filmele anilor următori, Ilie Barbu e un țăran complex, când mândru, când sfios, dur, dar capabil de un zâmbet inimitabil, agresiv, dar onest. Personajul lui Colea Răutu pune în premieră o problemă grea : când, într-un film de propagandă în favoarea unui regim criminal, apare ceva artistic valoros, ce cântărește mai mult, artisticul în sine sau modul convingător în care el validează propaganda ? Esteticul sau eticul ? Un răspuns - nu răspunsul - mi-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
narativă, remarcabile la 86 de ani. Directorul nostru (1955) sau Un film fără de Partid Directorul nostru înseamnă un moment ieșit din comun până la incredibil în cinematografia românească. Nimic nu îl anunța și nimic nu îl va continua ani mulți după premieră. După cinci ani de deșert cinematografic, după Mitrea Cocor și Nepoții gornistului, vârfuri ale urii de clasă și propagan dei pentru bolșevizarea României, vocea din off a lui Radu Beligan ne introduce într- un univers românesc „contemporan”, în care vreme
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
executat pe 23 decembrie 1953. Pe 28 august 1954, tablouri de Matisse, Picasso și Van Gogh sunt scoase de la „secret” și expuse la Ermitajul leningrădean, după ani de interzicere ca „opere burgheze decadente”. La un an și două luni după premiera Directorului nostru (25 martie 1955), Hrușciov atacă mitul lui Stalin la Congresul XX al PCUS. Alarmă în munți (1955) sau Prima tovarășă fatală Nici următoarea producție a Studioului Cinematografic București, Alarmă în munți, nu mai este întru totul „pe linie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
firește, după lupte grele. Dar Emanoil Petruț, interpretul protagonistului Mihu, nu mai este eroul fără prihană din Brigada lui Ionuț. Deși grănicer destoinic, se lasă prins în mrejele unei brunete focoase și viclene, folosită de inamic, Codița (Dana Comnea). În premieră, apare atracția sexuală în relația dintre El și Ea, până acum limitată la împărtășirea de idei și sentimente cu așezări de cap pe umăr. Dana Comnea, prezență întunecată și intensă, este prima tovarășă fatală a ecranului socialist. Mai mult, militarul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
principal nu e legat de Vest, ci de marele nostru prieten URSS. Filmul povestește despre o aviație militară românească activă independent. Așa ceva era de neconceput cu câțiva ani în urmă, când România făcea exerciții militare doar cu aprobarea Moscovei ! Data premierei lui Vultur 101 este 21 august 1957. Peste mai puțin de un an va începe retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României. Motivul spionului străin va reveni pe ecran până la jumătatea anilor ’80 și mult mai mulți români decât am crede
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de mașină care refuză să pornească. Femeia ridică din afara cadrului o pereche de ochelari negri, mari, și, cu o mână înmănușată în voal alb, și- i așază pe ochi și respiră adânc. Toate cele trei legi enunțate sunt încălcate în premieră în această secvență : peisajul este entropic, cvasistatic, dezordine, degenerare, mers în gol, nici un țel, nu se aud decât tăcerea și sunete dizarmonice, o femeie venită parcă din filmele încă nefăcute de Antonioni, care nu arată deloc a tovarășă muncitoare cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu simț de răspundere, ci stă pur și simplu la soare, nu face nimic. Apoi totul se îneacă într-o propagandă groasă, specifică momentului de „strângere a șurubului” de după revoluția din Ungaria și tulburările din Polonia. În Erupția apare în premieră componenta „religioasă” a socialismului. Ca să fie țiței sub sonda de la Ursei, trebuie să vrei și să crezi cu destulă tărie că este, și atunci va fi. Cei care nu sunt în stare de asta se numesc „defetiști”. Sondorul Ioan este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și mai tare, extrasă din cunoscutul adagiu al comunismului biruitor : „Fiecăruia după nevoi [...]. Trebuie să fie țiței pentru că noi toți avem nevoie de el. Fără țiței nu mai însemnăm nimic, murim”. Și, pe cale de consecință, țiței se făcu. Tot în premieră, în Erupția apar primele secvențe „capitaliste” în care protagoniștii nu sunt burghezo- moșieri, ci tovarăși ai zilelor noastre. Muzică de jazz, restaurant-bar, toalete de seară sofisticate, cocteiluri - într-un asemenea mediu se mișcă niște tovarăși ingineri, care mai au și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
după La Moara cu noroc, să contribuie la însă mânțarea în pătratul dictaturii a încă unei opere viabile. Și acum n- o mai face sub scutul unui clasic al literaturii, ci pe un scenariu original despre august 1944, întreprindere în premieră, mult mai dificilă. Mai întâi, Popovici elimină complet din film lupta de clasă. Nici un moment nu apar burghezi, moșieri, în contrast cu proletari, cu săraci. Nimănui nu i se dezvoltă conștiința de clasă revoluționară. Dușmanul este „aliatul” hitlerist. Ținta luptei personajelor pozitive
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
marca deceniul 7. Odată cu retragerea trupelor sovietice din România în 1958, regimul Dej declanșează un proces de derusificare a țării, simultan cu îmbunătățirea relațiilor cu lumea occidentală. Însăși plasarea acțiunii filmului în Alergica, o „ieroglifă” amuzantă pentru America, e o premieră absolută. Personaje românești nu apar, toate sunt „alergicane”, Kid Sandman, eroul principal, e un condamnat la moarte pe nedrept căruia i se oferă o amânare a execuției pe scaunul electric cu condiția să scrie o carte confesivă cu titlul La
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și „demascări” încrâncenate, totul cu un umor de bună calitate, ironii inteligente, enormități comice. Lumea capitalistă nu e prezentată ca o rezervație de monștri, dar ca o uriașă caricatură în care, mai greu, dar se poate și trăi. Apar, în premieră, momente de umor cultural, anticipându- l pe Woody Allen. Zice Kid Sandman, devenit vedetă : „Pe pereții celulei vreau Picasso, dar numai din perioada bleu. Să nu vă prind cu vreun tablou din perioada roz, că vă ia mama dracului”. Pentru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
amic cu Dej), acțiunile antiortodoxe au fost menținute la un nivel scăzut. Catolicii, în schimb, au fost crunt prigoniți, deposedați de proprietăți și arestați. Fără însă ca asta să se reflecte, pilduitor, în vreun film. Titus Popovici realizează încă o premieră, introducând personajul preotului catolic Potra. Prezentat mai întâi ca o minte luminată, tolerant (e gata să boteze copiii ortodoxului Andrei), omenos, el ne este dezvăluit în final ca un viclean apărător al ordinii burgheze, căci, când aceasta este cu adevărat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
politice în care au fost create. Când adaptează romanul pentru ecran, scriitorul Titus Popovici are la activ scenariile pentru Valurile Dunării, Setea și Străinul, filme de referință ale anilor ’60, toate cu un apă sat conținut propagandistic. Pădurea spânzuraților are premiera pe 25 martie 1965. Armata imperială austro-ungară e stresată de inamic cu un reflector. El este lumina, care pătrunde în conștiințe, și în cea a lui Apostol Bologa. Dar inamicul care mișcă reflectorul, cine e ? În film sunt românii, ceea ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu va fi dojenit, lămurit, ajutat de nici un secretar de partid. Cuvinte ca „partid” și „comunist” nu apar în film, „tovarăși” se rostește în regim glumeț. Acțiunea nu se învârte în jurul unor probleme de producție, poveștile sentimentale primează. Vedem, în premieră absolută, două tinere în furou, interpretate de frumoasele Irina Petrescu și Carmen Galin. Avem și o secvență „de pat” între Dan Nuțu și Mariana Mihuț. Asistăm, iarăși în premieră, la o înmormântare cu preot și „Veșnica pomenire”. Era mult pentru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
învârte în jurul unor probleme de producție, poveștile sentimentale primează. Vedem, în premieră absolută, două tinere în furou, interpretate de frumoasele Irina Petrescu și Carmen Galin. Avem și o secvență „de pat” între Dan Nuțu și Mariana Mihuț. Asistăm, iarăși în premieră, la o înmormântare cu preot și „Veșnica pomenire”. Era mult pentru vremurile acelea. Însă toate aceste libertăți pe care filmul le capătă față de schema propagandistică standard conduc la o rezolvare scenaristică mai nocivă chiar decât în primitivele Mândrie sau Omul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pregnantă, impunându- se conștientului colectiv : tânărul slab și pletos, cu mâinile goale, întruchiparea liber tății și firescului în relațiile omenești, strivit de insul înarmat și în uniformă în spatele căruia se disting cravata, burdihanul și rânjetul establishment‑ului politic sau administrativ. Premiera Reconstituirii are loc pe 5 ianuarie 1970. În februarie, în Italia iese pe ecrane Anchetă asupra unui cetățean mai presus de orice bănuială de Elio Petri. Prima critică dură la adresa autoritarismului obtuz al aparatului polițienesc, cap de serie al cinematografului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]