13,484 matches
-
efectuată testarea, trebuie furnizată o descriere (specificare) detailată a materialului utilizat și a impurităților sale, conform prevederilor secțiunii II. Acolo unde este necesar, vor fi solicitate datele prevăzute în anexa nr. IIB și anexa nr. IIIB pentru toate componentele cu relevanță toxicologică/ecotoxicologică din produsul biocid, în special dacă acestea sunt substanțe potențial periculoase, în sensul definiției cuprinse la art. 10 lit. g) din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide, cu modificările ulterioare. 5. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187169_a_188498]
-
efectuată testarea, trebuie furnizată o descriere (specificare) detailată a materialului utilizat și a impurităților sale, conform prevederilor secțiunii II. Acolo unde este necesar, vor fi solicitate datele prevăzute în anexa nr. IIB și anexa nr. IIIB pentru toate componentele cu relevanță toxicologică/ecotoxicologică din produsul biocid, în special dacă acestea sunt substanțe potențial periculoase, în sensul definiției cuprinse la art. 10 lit. g) din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide, cu modificările ulterioare. 5. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
revizuirile? Schimbarea structurilor economice și tehnologiile noi generează noi activități și produse care le depășesc ca importanță pe cele existente. Aceste schimbari reprezintă astfel o provocare constantă pentru clasificările statistice. Intervalele dintre revizuiri nu trebuie să fie prea lungi, deoarece relevanță clasificării se diminuează în timp, dar nu trebuie să fie nici prea scurte, întrucat afectează negativ comparabilitatea datelor în timp. Orice revizuire a unei clasificări, mai ales dacă include și modificări structurale, poate duce la întreruperi în seriile de timp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187346_a_188675]
-
în condițiile în care sistemele de iluminat din clădire realizează gradul de confort vizual minim impus prin reglementările tehnice în vigoare. În cazul în care confortul vizual nu este realizat, încadrarea energetică a clădirii într-una din clase nu este relevanță și trebuie să se impună măsuri de reabilitare a sistemelor de iluminat. Realizarea confortului vizual în încăperile aferente clădirilor la care se face referire în prezentul document este impusă prin normativ, fiind obligatorie. Pentru clădirile de locuit, se va opta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pe durata de realizare și exploatare a obiectivului investițional. Vom prezenta analitic indicatori ai eficienței investițiilor solicitați de instituțiile financiare internaționale și naționale pentru acordarea de credite sau fonduri structurale (Florio et al., 1997). Prezentarea analitică a acestor indicatori are relevanță îndeosebi pentru diferitele tipuri de investiții străine directe, atunci când se negociază autorizarea acestora de autoritățile publice din România, mai ales în cazul privatizării activelor statului. Capitalul angajat (K) sau angajamentul de capital reprezintă suma dintre valoarea actualizată a costurilor totale
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și OTE/ Romtelecom. Efectele introducerii cotei unice de impozitare au dus la atragerea unui volum mult mai ridicat de investiții străine directe. Având în vedere faptul că analiza numărului anual al investitorilor străini direcți din România este un indicator cu relevanță cantitativă parțială, am considerat necesar să aducem noi aspecte analitice complementare, ce rezultă din indicatorii în expresie valorică ai ISD. Principalele tendințe ale volumului valoric anual al ISD în România, în perioada 1991-2012, pe subperioade legate de aderarea României la
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
avea la dezvoltarea economică a țării noastre, în condițiile integrării în UE și ale globalizării. Din acest motiv, am realizat o analiză a seriilor cronologice ale unor indicatori de efect (PIB, export) și de efort (ISD, import, datoria externă), cu relevanță pentru eficiența macroeconomică, în cadrul cărora investițiile străine directe constituie o variabilă de efort sau posibil factor explicativ al creșterii economice în România. Din tabelul 3.5 rezultă următoarele aspecte: în perioada analizată, PIB a avut o dinamică uniformă până în anul
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
română.................................. 180 6.1.3. O analiză potrivită pentru situația din limba română.................. 183 6.2. Statutul sintactic al elementului se........................................................ 187 7. Notă despre adjectivele ergative..................................................................... 196 8. Concluzii......................................................................................................... 199 Capitolul 4: Teste sintactice de delimitare a clasei și relevanța acestora pentru limba română.............................................................................................. 201 1. Preliminarii: teste, diagnostice, nepotriviri.................................................... 201 2. Adjectivarea participiului............................................................................... 202 3. Selecția auxiliarului de perfect compus și acordul participiului perfect........ 204 4. Testul obiectului intern.................................................................................. 211 5. Infinitiv vs supin............................................................................................ 216 6. Teste care funcționează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
agentivitate și de telicitate: nominale inanimate (sistem ergativ) vs animate (sistem acuzativ). Liao (2002) arată că niciunul dintre criteriile de partiție propuse de Dixon nu se poate aplica limbii kavalan, criteriul relevant pentru tranzitivitatea din această limbă fiind individualizarea temei. Relevanța acestui tip de partiție pentru ergativitate a fost contestată de unii autori. De exemplu, Delancey (1981)27 a încercat să explice marcarea pronominală la persoanele 1 și 2 prin organizarea discursului. În tibetană și în lezghină, marcarea agentului unui verb
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fie adevărat că, în unele limbi, construcția ergativă s-a dezvoltat din construcția pasivă, mai precis, că ergativul provine dintr-un pasiv gramaticalizat, devenit obligatoriu (schimbare care poate să fi apărut independent în diverse limbi), dar acest lucru nu are relevanță sincronică. Creissels (1995: 260) susține că evoluția istorică de la pasiv la ergativ este explicabilă prin faptul că, în timp, complementul de agent al unei structuri pasive a căpătat caracteristicile sintactice ale unui subiect. Autorul subliniază faptul că în limbile din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
construcția ergativă − noul referent este obiect direct − și construcția antipasivă − noul referent este obiect oblic sau încorporat). Autorii arată că, în ciukotă, efectul de descreștere a voinței despre care s-a vorbit în legătură cu antipasivul este determinat de absența aserțiunilor despre relevanța pragmatică a schimbării de stare a obiectului. Lazard (1998: 68−69) completează descrierea efectelor discursive ale construcției antipasive: în warrungu, antipasivul exprimă o acțiune obișnuită, tipică, diferită de acțiunea actuală, care are caracteristici speciale. Autorul citat arată că, în diverse
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acuzativ), nu este nevoie de distincția roluri/relații. Folosirea termenilor subiect și obiect pentru sistemele ergative poate crea confuzii. Manning (1996: 17) formulează observația generală că este nevoie de o rafinare a categoriilor noastre gramaticale. Lemarechal (1998: 203, 213) comentează relevanța noțiunii de tranzitivitate pentru limbile ergative, ajungând la concluzia că tranzitivitatea e o noțiune care nu folosește la nimic, o categorie insuficientă, cu risc puternic de etnocentrism, care folosește criterii eterogene și care are putere explicativă insuficientă − de exemplu, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
folosind soluții propuse de lingviști de diferite orientări. Confuzia privind identitatea subiectului în limbile ergative − arată Dixon (1994: 111) − are drept cauză faptul că teoria lingvistică este bazată pe cele mai cunoscute limbi europene, care sunt de tip acuzativ. În privința relevanței noțiunii subiect pentru descrierea limbilor ergative, părerile lingviștilor sunt împărțite. De exemplu, Comrie (1973: 242; 1989: 104) este de părere că folosirea noțiunilor subiect și obiect e utilă pentru descrierea limbilor ergative, iar lipsa unei accepții comune a subiectului printre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2.); ajustarea teoriei Cazului prin stabilirea unor corespondențe terminologice între cele două tipuri de limbi, precum și prin încercarea de a încadra ergativul în tipologia cunoscută a cazurilor (secțiunea 3.); căutarea unor definiții universale pentru conceptele subiect, obiect, tranzitivitate și urmărirea relevanței acestora pentru limbile ergative (secțiunile 4. și 5.); în sfârșit, paralelismul dintre anumite construcții din limbile acuzative (pasivul, nominalizările) și sintaxa limbilor ergative (secțiunea 6.). Capitolul 3 SEMANTICA ȘI SINTAXA VERBELOR ERGATIVE/INACUZATIVE DIN LIMBA ROMÂNĂ Interesul pentru clasa verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este corectă dacă interpretarea tradițională a selecției auxiliarului este corectă. Pesetsky menționează un argument suplimentar, preluat de la Cinque: argumentul postverbal în nominativ al verbului piacere, ca și argumentul postverbal al inacuzativelor, acceptă cliticizarea prin ne (care trebuie acceptat cu rezerva relevanței cliticizării prin ne ca test pentru inacuzativitate). Pesetsky (1995: 56) se distanțează de analizele anterioare, subliniind că perechile de construcții avute în vedere nu au aceleași condiții de adevăr. Perechile de acest tip nu sunt dublete, pentru că ambele predicate atribuie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
doua, facultativă. 4.2. Abordări semantice În această secțiune, voi prezenta două aspecte legate de interpretarea semantică a verbelor inacuzative: pe de o parte, rolurile tematice (și ierarhiile în care se înscriu acestea) pe care le atribuie un verb și relevanța acestora pentru verbele inacuzative (pentru rolul pe care îl atribuie subiectului) și, pe de altă parte, alte tipuri de modele propuse pentru analiza sensului (lexical al) inacuzativelor, apărute mai ales ca o reacție critică la listele de roluri. 4.2
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiect în prezența unui Agent, Instrument sau Forță naturală; Pacientul poate fi subiect numai dacă este singurul argument al unui verb sau când celelalte argumente au roluri mai joase în ierarhie. Există diferențe în înțelegerea noțiunii de proeminență și a relevanței ei pentru realizarea argumentelor. Ierarhiile trebuie considerate cu rezervă, pentru că o ierarhie nu este un construct universal și nu poate capta toate generalizările. Cel mai frecvent citate în bibliografie sunt cele două ierarhii propuse de Jane Grimshaw. În modelul lui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
împotriva stabilirii unei relații între ergativitate și aspect și arată că această direcție de cercetare e greșită, clasa verbelor ergative neputând fi redusă la una dintre cele trei mari clase de verbe aspectuale. Reinhart (1991: 3; 1996: 10) demonstrează lipsa relevanței aspectului pentru clasificarea verbelor ergative. Niciuna dintre clasele aspectuale mari nu se suprapune cu sau nu conține clasa inacuzativelor: (a) stări: stative (be 'a fi', stay 'a sta', remain 'a rămâne') și activități (roll 'a se rostolgoli', move 'a se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
e bună este explicația că, atunci când un verb inergativ e folosit cu un grup prepozițional direcțional (run to the park 'a alerga până la parc'), acesta manifestă proprietăți evidente de verb inacuzativ. Chierchia (2004: 59) nu împărtășește pesimismul lui Reinhart în privința relevanței aspectului pentru inacuzativitate, subliniind că inacuzativele sunt telice și foarte rar statice. Verbele atelice care au proprietăți inacuzative sunt de tip special: incoative (cool 'a (se) răci') − repetarea unor evenimente telice − și verbe de mișcare (roll 'a aluneca') − tind să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
două forme ar putea fi acceptată este cea în care s-ar considera − urmând observația lui Labelle (1992) − că numai varianta reflexivă este inacuzativă, pe când cea nonreflexivă este inergativă. Demonstrația lui Labelle este însă centrată pe teste sintactice, a căror relevanță este limitată (pentru anumite limbi sau pentru anumite subclase semantice de verbe inacuzative) și ignoră caracteristicile semantice comune ale celor două perechi, care pledează pentru încadrarea în aceeași clasă. (c) O propunere mai moderată pare a fi cea formulată de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vs adjectiv inergativ pe seama unor teste sintactice (de regulă, cele folosite și în domeniul verbal). Dat fiind faptul că româna nu are teste sintactice relevante pentru a distinge verbele inergative de cele ergative/inacuzative, problema delimitării adjectivelor ergative (și a relevanței acesteia pentru limba română) rămâne deschisă. 8. CONCLUZII În acest capitol am prezentat istoricul interpretării clasei de verbe inacuzative, din care am reținut aspectele pe care le-am considerat relevante pentru analiza acestei clase de verbe din limba română. În
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
existența variantelor duble, reflexivă și nereflexivă, atât pentru inacuzativele primare, cât și pentru cele derivate, problemă pe care analiza de tip sintactic nu o poate rezolva. În fine, în ultima secțiune am prezentat, pe scurt, problema adjectivelor ergative și a relevanței clasificării adjectivelor românești în ergative și inergative (după modele propuse pentru italiană, franceză, germană, neerlandeză). În absența unor teste sintactice pentru verbele ergative românești nu se poate proba statutul de adjectiv ergativ al unui element lexical, de aceea am lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
franceză, germană, neerlandeză). În absența unor teste sintactice pentru verbele ergative românești nu se poate proba statutul de adjectiv ergativ al unui element lexical, de aceea am lăsat deschis acest subiect. Capitolul 4 TESTE SINTACTICE DE DELIMITARE A CLASEI ȘI RELEVANȚA ACESTORA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ 1. PRELIMINARII: TESTE, DIAGNOSTICE, NEPOTRIVIRI Ideea folosirii testelor pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative provine din abordările de tip sintactic ale inacuzativității (vezi Capitolul 3, 4.1.); testele au fost aplicate mai întâi pentru limbile italiană și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu este deci un test pentru inacuzativitate. Alexiadou (2001: 38) arată că în greacă nu există teste standard pentru a distinge între inacuzative și inergative, dar distincția există. Alexiadou (2001: 84) afirmă că rusa nu distinge între inacuzative și inergative. Relevanța testelor a fost și contestată. Mackenzie (2006: 182) − într-o carte care se ocupă chiar de testele sintactice folosite pentru delimitarea clasei incuzativelor − arată că sunt greu de găsit motivații pentru distingerea inacuzativelor de inergative atunci când subiectul este postverbal. Mackenzie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aplicabil, în limba română, la toate verbele inacuzative (Pană Dindelegan 2003a: 104), cu excepții nesemnificative. În Anexa 2 am menționat pentru fiecare verb forma de participiu adjectival, la masculin și la feminin, așa că nu voi relua aici lista de exemple. Relevanța adjectivării participiului pentru clasa inacuzativelor a fost subliniată de Levin și Rappaport (1986: 653−654)4, care, urmând observația lui Bresnan (1982)5, au arătat că, dintre intranzitive, numai verbele inacuzative acceptă pasivizarea adjectivului. Autoarele au demonstrat că această proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]