15,319 matches
-
este definit și printr-o trăire personală, dar și printr-o realitate socială care mediază între societate și divinitate. la limită, sacrul se poate metamorfoza și identifica chiar cu structura socială. G. Simmel, de exemplu, a fost interesat de camuflarea sacrului în lumea socială. Este vorba despre prezența sacrului în cuprinsul unor trăiri și sentimente cu caracter de masă. Noțiunea de pietas, înțeleasă ca respect al justiției față de zei, și cea de pax deorum pun pe același plan omul și zeii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și printr-o realitate socială care mediază între societate și divinitate. la limită, sacrul se poate metamorfoza și identifica chiar cu structura socială. G. Simmel, de exemplu, a fost interesat de camuflarea sacrului în lumea socială. Este vorba despre prezența sacrului în cuprinsul unor trăiri și sentimente cu caracter de masă. Noțiunea de pietas, înțeleasă ca respect al justiției față de zei, și cea de pax deorum pun pe același plan omul și zeii. Ele sunt mai mult decât sugestive în acest
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
justiției față de zei, și cea de pax deorum pun pe același plan omul și zeii. Ele sunt mai mult decât sugestive în acest sens. Sunt în joc poziții egale într-o prestație reciprocă ce aduce în atenție prezența clară a sacrului în istorie și societate, mai exact în viața unor grupuri sau comunități religioase. cu timpul, în plină postmodernitate, sensibilitatea socială față de prezența sacrului s-a estompat. James a. Beckford, de exemplu, în Religion and Advanced Industrial Society, are în atenție
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sens. Sunt în joc poziții egale într-o prestație reciprocă ce aduce în atenție prezența clară a sacrului în istorie și societate, mai exact în viața unor grupuri sau comunități religioase. cu timpul, în plină postmodernitate, sensibilitatea socială față de prezența sacrului s-a estompat. James a. Beckford, de exemplu, în Religion and Advanced Industrial Society, are în atenție contribuția religiei la procesul de integrare socială și la implementarea unor norme de conviețuire normală, dar și cercetarea științifică a aspectelor specifice postmodernității
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a supraviețuit și s-a impus în ultimele secole, practicile oculte și magia n-au dispărut. Ele supraviețuiesc mai mult sau mai puțin camuflate și chiar vulgarizate. Maria immacolata Macioti este o altă autoare care caută să le deslușească urmele sacrului prin cercetări empirice în zonele subdezvoltate și înapoiate cultural. Acolo supraviețuiește mai curând o altă formă a culturii, cea orală. Ea este mult mai vie pentru respectivele comunități. Prin urmare, am toată convingerea că și astăzi se impune din partea sociologului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
interiorul lui, adică spre înțelesurile tainice, camuflate de evidențe. Această accepțiune a interpretării se va impune ulterior în comunitatea templelor din primele secole creștine. Astfel, odată cu Filon din alexandria se va pune problema lecturii și înțelegerii sensului ocult al textului sacru. Pentru noi toți a trecut vremea apostolilor, a celor ce se situau nemijlocit în fața logosului întrupat. Situarea este de acum una mijlocită de prezența cărții Sfinte și a Bisericii. Prin inter pretarea și relevarea sensurilor ascunse ale textului testamentar, se
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ascunse ale textului testamentar, se încearcă a se desluși prezența în social a ceea ce este transcendent. O cale regală de reflectare în social a ceea ce este transcendent a fost limbajul. La limită, acesta a fost înțeles ca o epifanie a sacrului. Teza apare argumentată și în textele clasice ale unor filologi și istorici ai culturii. Capitolul II Marca filologică de abordare a religiei. Limbajul și sacrul II.1. Principii ale analizei științifice a religiilor cercetarea sistematică, științifică a fenomenului religios s-
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
este transcendent a fost limbajul. La limită, acesta a fost înțeles ca o epifanie a sacrului. Teza apare argumentată și în textele clasice ale unor filologi și istorici ai culturii. Capitolul II Marca filologică de abordare a religiei. Limbajul și sacrul II.1. Principii ale analizei științifice a religiilor cercetarea sistematică, științifică a fenomenului religios s-a realizat și se realizează și astăzi din mai multe perspective. Ele sunt diferite, dar deseori complementare cu viziunea teologică asupra religiilor. Unele încearcă să
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
analizei științifice a religiilor cercetarea sistematică, științifică a fenomenului religios s-a realizat și se realizează și astăzi din mai multe perspective. Ele sunt diferite, dar deseori complementare cu viziunea teologică asupra religiilor. Unele încearcă să surprindă prezența camuflată a sacrului în timp și istorie, altele nu. Cu toate acestea, cercetarea științifică, nonteologică, respectă mai multe principii. După J. Martín Velasco, acestea sunt următoarele: a) Religia - o expresie a culturii. Prin urmare, religia este „un produs cultural al omului, apărut într-
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Cassirer va reliefa, pentru orizontul mentalității arhaice, consubstanțialitatea dintre limbaj și mit. Există o empatie, o „energie simpatetică” între om și natură, între limbaj și mit. Ca urmare, în aceste spații limbajul are și funcție spirituală. Exemplu: ritualul recitării cuvintelor sacre. Ulterior, funcția magică a limbajului se va estompa, lăsând loc funcției semantice, care salvează limbajul de la a fi un simplu flatus vocis („suflu de aer”). la rândul său, Evans Pritchard remarcă faptul că, în cuprinsul lumii sacre, lingvistica joacă un
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ritualul recitării cuvintelor sacre. Ulterior, funcția magică a limbajului se va estompa, lăsând loc funcției semantice, care salvează limbajul de la a fi un simplu flatus vocis („suflu de aer”). la rândul său, Evans Pritchard remarcă faptul că, în cuprinsul lumii sacre, lingvistica joacă un rol cu totul deosebit. va studia schimbarea semnificației cuvintelor. Analizând limbajul religios al unui trib din africa de Est, autorul va arăta că „este” are o altă semnificație decât cea obișnuită pentru noi. Astfel, se poate spune
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
toate acestea, Dumnezeu nu este ploaie și nici spiritul nu este pasăre. El devine ceea ce semnifică. Numai în acest sens ploaia este Dumnezeu, iar pasărea spirit. Dincolo de importanța acestor considerații subtile ale filologilor clasici, nu susțin deloc ideea că lumea sacrului ar fi o boală a limbajului. Mai mult, sacrul ca patologie a limbajului exclude ceea ce este esențial în existența unei religii: „ideea de Dumnezeu”. Incontestabil, ea are un caracter a priori. II.3. În căutarea limbii perfecte cercetarea limbilor indo-europene
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
nu este pasăre. El devine ceea ce semnifică. Numai în acest sens ploaia este Dumnezeu, iar pasărea spirit. Dincolo de importanța acestor considerații subtile ale filologilor clasici, nu susțin deloc ideea că lumea sacrului ar fi o boală a limbajului. Mai mult, sacrul ca patologie a limbajului exclude ceea ce este esențial în existența unei religii: „ideea de Dumnezeu”. Incontestabil, ea are un caracter a priori. II.3. În căutarea limbii perfecte cercetarea limbilor indo-europene în cadrul științei comparate a religiilor a avut însă importanța
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ebraic ar putea duce la regăsirea limbajului perfect, identificat cu Tora originară. Există chiar și un ritual tainic al combinării literelor și totodată al contemplării numelui lui Dumnezeu, ritual ce dezvăluie o neobișnuită relație între literă și gând, între textul sacru și trupul omenesc. Astfel, „fiece literă [care] e legată de unul dintre mădularele [...] tale ar putea să-și schimbe poziția sau natura, și te-ai trezi schilodit nemilos, pe dinafară pe viață, iar pe dinăuntru pe veșnicie”. același motiv al
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
autoarea lucrării Essai sur la religion Bambara. Ideea întâlnită la triburile bambara este cea a creării lumii prin mijlocirea unui cuvânt. Intrarea în vibrație a acestui logos primordial face cu putință aducerea la existență a formelor de viață. Ritmul cuvântului sacru cuprinde întregul univers. Acesta vibrează și se extinde la infinit printr-o mișcare conic spiralată. Deci ideea unității și armoniei universale nu le-a fost deloc străină acestor primitivi. După M. Griaule, dogonul își caută răsfrângerea în toate oglinzile unui
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
phainomenon este, în același timp, și un genomenon. Ca urmare, specialistul trebuie să aibă în atenție „originea” și devenirea unei forme religioase. riscul ar consta, după M. Eliade, în reducerea actului hermeneutic la un travaliu pur istoriografic. Ca urmare, cercetarea sacrului s-ar pune pe același plan cu epigrafia, cercetarea vestigiilor, literatura etc. Istoria religiilor și-ar pierde astfel autonomia. Pettazzoni va înțelege acest risc, iar spre sfârșitul vieții va admite complementaritatea istoriei religiilor cu fenomenologia, antropologia, etnologia și sociologia religiilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
aplicat tuturor marilor religii ale lumii, dar și noilor mișcări religioase. Una dintre aceste mari religii este și iudaismul. Capitolul IV Iudaismul IV.1. Textele de bază ale iudaismului Orice mare religie a lumii se bazează pe existența unor texte sacre. „religia lui israel este, prin excelență, religia cărții.” Ea cuprinde un corpus de texte de vârste și orientări diferite. Există astfel Pentateuhul, adică primele cinci cărți ale legii (Tora). Sursele sunt diferite. Conform lui Mircea Eliade, avem: a) sursa iahvistă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sub chipul a doi viței de aur. Faptul în sine încălca interdicția „chipului cioplit”; e) Valorizarea religioasă a „terorii istoriei” (Eliade). IV.4. Sărbătorile evreiești Există în iudaism o serie de sărbători religioase care au semnificații ce provin din istoria sacră a poporului evreu. Ele se reactualizează permanent și au un rol foarte important în conservarea tradiției și în definirea identității naționale și religioase a evreilor de pretutindeni. Cele mai cunoscute sărbători sunt: * Sabatul. Este considerată „cea mai importantă sărbătoare religioasă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
transportul în comun etc. * Pesah. Este sărbătoarea Paștelui evreiesc. Se reactualizează plecarea evreilor din Egipt sub conducerea lui Moise. Masa festivă de Paște (Sederul) este un moment special de aducere aminte a faptelor exemplare veterotestamentare și de reiterare a timpului sacru în care au avut loc evenimentele destinale din istoria tuturor evreilor. Unitatea familiei și solidaritatea dintre membrii ei sunt ipostaziate și în discuțiile contemporane din jurul mesei de Paște. Ele pleacă de la evenimentele fabuloase din istoria poporului evreu și ajung la
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
din istoria tuturor evreilor. Unitatea familiei și solidaritatea dintre membrii ei sunt ipostaziate și în discuțiile contemporane din jurul mesei de Paște. Ele pleacă de la evenimentele fabuloase din istoria poporului evreu și ajung la subiecte foarte actuale (interpretate în spiritul tradiției sacre): „riscul, alegerea, speranța, dezamăgirea, conducerea, greutățile și sacrificiul”. * Anul Nou (Roș Hașana). Este o mare sărbătoare evreiască a sfârșitului și începutului de an. Asumarea profundă a spiritului sărbătorii de către evreii religioși presupune parcurgerea unei perioade ascetice, numită semnificativ Zilele de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Totul se încheie cu ultima slujbă a postului (închiderea Porților), apoi „porțile raiului rămân deschise pentru întoarcerea lui Dumnezeu”. Ultimul sunet al șofarului semnifică dorința umană „de a atinge bunătatea și recunoștința”. * Sărbătoarea sorților (Purim). Sărbătoarea face trimitere la perioada sacră dintre distrugerea primului templu și ridicarea celui de-al doilea. În amintirea acelui episod arhetipal, „Purimul se sărbătorește cu petreceri și daruri constând în hrană pentru cei nevoiași, iar în sinagogi se citește Megillah (sulul cărții Esterei)”. * Sfințirea Templului (Hanuca
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
care comunismul sovietic a aplicat-o evreilor ce trăiau în URSS. După căderea uniunii Sovietice, „mulți dintre emigranți au venit în țara Sfântă cu o foarte limitată înțelegere și practică a iudaismului”. Nu aveau nici măcar o minimă sensibilitate pentru scrierile sacre și pentru ritualurile religioase curente. În aceste condiții, evreii reformați din SUA au încercat ca printr-un program special să-i convertească pe evreii areligioși. La această problemă majoră s-au mai adăugat și cele privind lipsa locurilor de muncă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pe care o va urma bărbatul evreu, el va avea cunoștințe temeinice privind Tora și alte cărți sfinte. va avea un adevărat cult pentru omul învățat și va ști să-și prețuiască tradiția religioasă. Împreună, studiul Torei, cunoașterea altor texte sacre, respectiv ordinea și disciplina din viața lor vor avea un rol foarte important în consolidarea solidarității de grup, în crearea unei veritabile identități iudaice și în încercarea de a face față cu brio „terorii istoriei” (Mircea Eliade). Fetele au obligația
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
lui Mircea Eliade că istoria i-a terorizat pe evrei, însă suferința și bucuria erau trăite și suportate cu convingerea că au un sens ocult, știut numai de bunul Dumnezeu. Ca și în alte religii tradiționale, căsătoria este un ritual sacru, iar simbolistica sa este pe măsură. De exemplu, în timpul oficierii slujbei religioase (după semnarea actului matrimonial), „cuplul stă în picioare sub un baldachin brodat, susținut de patru stâlpi, care reprezintă viitoarea casă”. La sfârșitul ceremoniei, mirele sparge un pahar cu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
creștine: botez, mirungere, euharistie, „dar, în același timp, era o comunitate orientată escatologic spre Împărăția lui Dumnezeu”. În raport cu sacralitatea unei comunități se contura și simbolistica tainelor creștine. v.6. Simbolistica botezului și a mirungerii aceste taine sunt corelate cu simbolistica sacră a Bisericii în genere. * Pridvorul. Pridvorul bisericii creștine „simbolizează lumea aceasta, timpul și spațiul create întru care suntem circumscriși ca ființe biologice și spirituale. De aceea în pridvorul bisericii, conform tradiției bizantine, se pictează calendarul, pentru a se puncta timpul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]