19,447 matches
-
et manus tangens calida calefit, et lingua humectatur per humiditatem saporum. Organum vero olfactus aut auditus nulla naturali immutatione immutatur în sentiendo, nisi per accidens (S. th., I, q. 78, a. 3, co.). În organ, schimbarea naturală se găsește în simțul tac til și cel al gustului, căci în momentul în care mâna atinge ceva cald se încălzește și limba se umezește prin umezeală celor gustate. În organul olfactiv sau cel au ditiv nu are loc o schimbare naturală în percepere
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
limba se umezește prin umezeală celor gustate. În organul olfactiv sau cel au ditiv nu are loc o schimbare naturală în percepere decât în mod accidental. Prin urmare, Toma din Aquino o dată spune că schimbarea naturală afectează carnea, adică mediul simțului tactil, iar alta dată spune că afectează chiar organul de simt. În cazul gustului, limba este umezita de umezeală, dar umezeală nu este organul de simt, ci mediul intermediar unit cu organul de simt. Schimbarea naturală care are loc în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dar urechea în sine nu se transformă într-un sunet, nu devine, de exemplu, un concert de Dvorák sau Saint Saëns. Așadar, organul de simt este supus doar unei schim bari spirituale. Cel de-al patrulea simt, mirosul, este un simț mai complicat din perspectiva schimbărilor pe care le implică. În primul rând, pentru că un parfum să poată fi perceput, este necesară o schimbare naturală care să aibă loc chiar în obiec tul sensibil perceput, deoarece, pentru a emană un păr
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Secundum alterationem vero, în odore, qui est obiectum olfactus, oportet enim per calidum alterări aliquo modo corpus, ad hoc quod spiret odorem (S. th., I, q. 78, a. 3, co.). În acord cu schimbarea, în [cazul] mirosului, care este obiectul simțului olfactiv, este necesar ca un corp să fie într-un fel afectat de căldură pentru a emană un miros. Cât privește mediul mirosului, acesta poate fi afectat atât natural, cât și spiritual. În momentul în care un obiect se încălzește
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
răspândește peste tot până în punctul în care este perceput mirosul, ci, dincolo de locul unde poate ajunge evaporarea, schimbă mediul în mod spiritual. Însă faptul că schimbarea imateriala ajunge să fie făcută mai mult de obiectul vizibil decât de obiectele altor simțuri, se explică prin faptul că calitățile lui vizibile [îi] aparțin în măsura în care comunică cu corpurile incoruptibile. De unde rezultă că aceste calități există în mod mai formal și mai nobil decât sunt în alte obiecte sensibile care sunt proprii corpurilor coruptibile. Prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lui vizibile [îi] aparțin în măsura în care comunică cu corpurile incoruptibile. De unde rezultă că aceste calități există în mod mai formal și mai nobil decât sunt în alte obiecte sensibile care sunt proprii corpurilor coruptibile. Prin urmare, putem realiza o ierarhie a simțurilor externe și în funcție de manieră în care este afectat mediul intermediar: obiectele vizibile produc doar schimbări imateriale în mediu; mirosurile a schimbări naturale și imateriale; sunetele, gusturile și obiectele tangibile a doar schimbări naturale. Din tot ceea ce am spus până acum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și în funcție de manieră în care este afectat mediul intermediar: obiectele vizibile produc doar schimbări imateriale în mediu; mirosurile a schimbări naturale și imateriale; sunetele, gusturile și obiectele tangibile a doar schimbări naturale. Din tot ceea ce am spus până acum despre simțurile externe și schimbările pe care le provoacă acestea, am adunat suficient material pentru a putea realiza un tabel al trăsăturilor lor, care să ne ajute să vedem mai bine diferențele și asemănările dintre acestea: O mențiune ar trebui făcută cu privire la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
violet, colile albe de hartie nu ar mai fi văzute ca fiind albe, ci ca fiind violete. În acest subcapitol, personajele principale au fost sim turile externe, primele puteri cognitive care intervin în procesul cunoașterii umane. Fiecare dintre cele cinci simțuri ex terne a văzul, auzul, mirosul, gustul și simțul tactil a este analizat de Toma din Aquino, așa cum am putut observa, atât în funcție de obiectele lor proprii, cât și în funcție de schimbările pe care le produc speciile sensibile în organele de simt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
văzute ca fiind albe, ci ca fiind violete. În acest subcapitol, personajele principale au fost sim turile externe, primele puteri cognitive care intervin în procesul cunoașterii umane. Fiecare dintre cele cinci simțuri ex terne a văzul, auzul, mirosul, gustul și simțul tactil a este analizat de Toma din Aquino, așa cum am putut observa, atât în funcție de obiectele lor proprii, cât și în funcție de schimbările pe care le produc speciile sensibile în organele de simt sau în mediul aferent. Sensibilele, calitățile sau formele accidentale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în funcție de obiectele lor proprii, cât și în funcție de schimbările pe care le produc speciile sensibile în organele de simt sau în mediul aferent. Sensibilele, calitățile sau formele accidentale ale obiectelor extramentale, care pot fi receptate și traduse în date informaționale de către simțurile externe, pot fi sensibile per se a perceptibile în mod primar doar de câte un simț în parte, cum este cazul culorilor sau al parfumurilor percepute doar de vaz sau de miros a, sensibile comune a care pot fi obiectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de simt sau în mediul aferent. Sensibilele, calitățile sau formele accidentale ale obiectelor extramentale, care pot fi receptate și traduse în date informaționale de către simțurile externe, pot fi sensibile per se a perceptibile în mod primar doar de câte un simț în parte, cum este cazul culorilor sau al parfumurilor percepute doar de vaz sau de miros a, sensibile comune a care pot fi obiectul mai multor simțuri ex terne, cum sunt numărul, mișcarea, dimensiunea sau formă a sau sensibile accidentale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi sensibile per se a perceptibile în mod primar doar de câte un simț în parte, cum este cazul culorilor sau al parfumurilor percepute doar de vaz sau de miros a, sensibile comune a care pot fi obiectul mai multor simțuri ex terne, cum sunt numărul, mișcarea, dimensiunea sau formă a sau sensibile accidentale a cele care depășesc puterea de percepere a unui singur simt. În funcție de gradul de „demnitate“ al celor percepute, Toma din Aquino realizează o primă ierarhizare a simțurilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțuri ex terne, cum sunt numărul, mișcarea, dimensiunea sau formă a sau sensibile accidentale a cele care depășesc puterea de percepere a unui singur simt. În funcție de gradul de „demnitate“ al celor percepute, Toma din Aquino realizează o primă ierarhizare a simțurilor, în care văzul ocupă primul loc, deoarece atributele vizibile ale obiectelor extramentale au ceva în comun cu corpurile cerești, fiind urmat de auz, al cărui obiect, sunetul, este perceput datorită unei mișcări locale comune corpurilor cerești și corpurilor mundane, apoi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este perceput datorită unei mișcări locale comune corpurilor cerești și corpurilor mundane, apoi de gust și de miros, care ocupă poziția mediana a acestei ierarhii, deoarece percep proprietăți care aparțin corpurilor compuse, si, în final, la polul opus văzului, de simțul tactil, care nu poate recepta decât proprietăți ale elementelor, cum sunt caldul sau recele, udul sau uscatul. O a doua ierarhizare a simțurilor este cea al carei criteriu este schimbarea pe care o produc speciile sensibile atât în organele de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acestei ierarhii, deoarece percep proprietăți care aparțin corpurilor compuse, si, în final, la polul opus văzului, de simțul tactil, care nu poate recepta decât proprietăți ale elementelor, cum sunt caldul sau recele, udul sau uscatul. O a doua ierarhizare a simțurilor este cea al carei criteriu este schimbarea pe care o produc speciile sensibile atât în organele de simt, cât și în mediul intermediar care face posibilă senzația ca atare. La fel ca în cazul primei or do nări ierarhice, văzul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe locul al doilea, ci mirosul ocupă acest loc, deoarece, chiar dacă în obiect schimbarea este, ca și în cazul auzului, una naturală, în mediu schimbarea este una dublă, materială și imateriala în funcție de distanță. Gustul ocupă penultimul loc, fiind urmat de simțul tactil, care poate fi afectat doar de schim bari de tip material său natural, căci, așa cum spuneam, mâna va reacționa întotdeauna într-un mod material în contact cu obiecte calde sau reci, devenind la rându-i caldă sau rece. Toate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
afectat doar de schim bari de tip material său natural, căci, așa cum spuneam, mâna va reacționa întotdeauna într-un mod material în contact cu obiecte calde sau reci, devenind la rându-i caldă sau rece. Toate aceste informații privitoare la simțurile externe, manieră în care acestea receptează speciile sensibile și modul funcționarii lor, au ajutat la formarea unei imagini a fundalului necesar pentru următorul subcapitol, care va chestiona relația dintre speciile sensibile și formele accidentale, care sunt, așa cum am mai spus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile și modul funcționarii lor, au ajutat la formarea unei imagini a fundalului necesar pentru următorul subcapitol, care va chestiona relația dintre speciile sensibile și formele accidentale, care sunt, așa cum am mai spus, calitățile sensibile ale obiec telor percepute de simțuri. În fapt, rolul subcapitolului care tocmai s-a încheiat a fost acela de a desfășura o analiză anatomica a primului nivel cognitiv, cu scopul de a pune la dispoziția subcapitolului următor materialul necesar unei analize fiziologice, care se va concentra
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
universal al întregii ființări, cel în care ființă și esență sunt una (3.3.). În care dintre aceste cazuri putem vorbi despre asemănarea implicată în procesul cunoașterii, fie ea senzorială sau intelectiva? Din moment ce cunoașterea este un proces care începe de la simțuri, iar acestea sunt mai întâi afectate de formele unor obiecte externe sufletului, putem spune, cu siguranta, că primele două categorii ale asemănării nu pot fi cognitive, deoarece nu putem vorbi în aceste cazuri despre agenți, ci despre obiecte din natură
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
găsită în altul în două moduri: într-un fel în acord cu modul de a fi natural, cum este asemănarea căldurii focului în obiectul încălzit de foc; în alt fel, potrivit cunoașterii, cum este asemănarea focului în vaz sau în simțul tactil. Cum lesne se poate observa, asemănarea implicată în procesul cunoașterii este diferită de categoriile asemănării din pasajul (ÎI.2.2.). Dar, dincolo de faptul că aflăm cum anume nu este asemănarea epistemică, exemplul lui Toma din Aquino din fragmentul (ÎI
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dincolo de faptul că aflăm cum anume nu este asemănarea epistemică, exemplul lui Toma din Aquino din fragmentul (ÎI.2.3.) nu aduce mari cla rificari: aflăm doar că asemănarea epistemică este de felul focului care există în vaz sau în simțul tactil. Nu focul, ci asemănarea lui, specia lui sensibilă este în ochi, deoarece între ochi și foc nu există nici o asemănare naturală, nici una de specie sau de gen, ci doar una dintre agent și efect, dintre actualizator și actualizat. Așadar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile, despre care spunea că nu pot fi înțelese asemenea unor „ima gini pictografice“. Cât privește însă celelalte entități intermediare, imaginile (phantasmata) , speciile inteligibile și conceptele, problema rămâne încă deschisă și o voi aborda în subcapitolele aferente cunoașterii la nivelul simțurilor interne și la nivelul intelectiv. Odată stabilit sensul termenului similitudo că împărtășire sau comunicare a unei forme putem să avansăm și să ridicăm o nouă întrebare: ceea ce percepem este asemănarea, din moment ce aceasta se află în ochi, sau este forma a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
relația dintre speciile inteligibile și intelect pot fi adaptate și la nivelul senzorial, respectiv la relația dintre speciile sensibile și puterile cognitiv-senzoriale aferente fiecărui simt în parte, unde se traduc astfel: (a) speciile sensibile nu au cum să fie obiectele simțurilor; (b) speciile sensibile există doar atunci când puterile sen zorial cognitive sunt actualizate, adică atunci cand simțurile simt; (c) speciile sensibile nu sunt cauze ale actelor senzoriale. Așa cum văd eu lucrurile, spunând că puterea cognitivă, fie ea senzorială sau intelectiva, trebuie să
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
relația dintre speciile sensibile și puterile cognitiv-senzoriale aferente fiecărui simt în parte, unde se traduc astfel: (a) speciile sensibile nu au cum să fie obiectele simțurilor; (b) speciile sensibile există doar atunci când puterile sen zorial cognitive sunt actualizate, adică atunci cand simțurile simt; (c) speciile sensibile nu sunt cauze ale actelor senzoriale. Așa cum văd eu lucrurile, spunând că puterea cognitivă, fie ea senzorială sau intelectiva, trebuie să devină una cu specia înseamnă că inițial ele nu sunt identice, ci diferite una față de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Șed circa apprehensionem sensus sciendum est, quod est quaedam vis apprehensiva, quae apprehendit speciem sensibilem sensibili re praesente, sicut sensus proprius; quaedam vero quae apprehendit eam re absențe, sicut imaginatio (De ver., q. 1, a. 11, co.). Cât privește perceperea simțului, trebuie știut că este o anumita putere de percepție care percepe specia sensibilă când obiectul sensibil este prezent, adică simțul pro priu; [și este și alta putere] care percepe [specia] când obiectul [sensibil] este absent, adică imaginația. Ce concluzii extrage
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]