14,769 matches
-
și activați afectiv peste măsură. Intuiția ia locul raționamentului, empatia aduce telepatie, funcționează ca o tehnică excelentă de comunicare, uneori au loc și uimitoare premoniții pe care abia timpul le-a confirmat. Iubirea dintre mamă și fiică aduce o apropiere sufletească și spirituală care aduce din nou ideea de unitate ombilicală: „Dar noi două ne iubim, Moy mic, și asta e ceva divin și minunat: mă gândesc că sunt mame și fetițe care sunt aproape și fug una de alta, pe când
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cu totul particulară a lui Constantin Noica). Se mai vorbește acolo de eventualitatea de a deveni agent (sic !) cultural, intelectual. Dar totul este atât de fals și echivoc, încât nu mai insistăm asupra acestui episod atât de controversabil. Ce procese sufletești obscure l-au determinat? Reținem doar faptul că filozoful se declarase dispus la pasivitate totală, la renunțarea la orice gest ostil față de regim, la o izolare socială completă (nu aveam de gând să duc nici un fel de viață socială). Era
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
actuale și să tragem toate concluziile, este mult mai complicat. Nu este deci de mirare că astfel de reacții sunt deocamdată destul de rare. Ceea ce pare să obsedeze, efectiv, pe Bedros Horasangian, în această ordine de idei și a reacțiilor sale sufletești, este degradarea umană. De unde, o infinitate de compromisuri. Se pune, de fapt, un întreg și sever diagnostic al societății românești ceaușizate (dar nu numai): descurcăreala, ne-am descurcat, ne vom descurca, șmechereala, adaptarea la români sunt notele dominante. Să nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
De unde, o infinitate de compromisuri. Se pune, de fapt, un întreg și sever diagnostic al societății românești ceaușizate (dar nu numai): descurcăreala, ne-am descurcat, ne vom descurca, șmechereala, adaptarea la români sunt notele dominante. Să nu uităm nici ciocoiul sufletesc, nici mai ales Fenomenul Gogu (de la... Gogu Rădulescu, personaj comunist influent, patronul și protectorul scriitorilor de... diferite nuanțe), text antologic. Cu ajutorul său, intelectualul român a reușit, adesea, să se strecoare, să sară, într-un cuvânt, să se descurce. Dar această
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
între altele în această perioadă de hermeneutică? Alte inițiative anterioare n-au existat. Răspunsul să-l dea alții. înțeleg foarte bine că acest articol din 1982 a fost scris într-un moment de mare depresiune, poate chiar de furie. Criza sufletească a autorului este evidentă. Pe atunci nu se putea întrevedea, este adevărat, nici o speranță. Absolut nici una. Dacă așa se prezintă lucrurile și acum, speranța în mâine este inutilă. Ex nihilo nihil, găunozitatea generează găunozitate. De fapt, lucrurile nu stau însă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
modul fundamental de exprimare al sensibilității imediate, autentice, doar elementare. Și după alții (Dan Petrescu) inflația poeticească la români (este)... un simptom de subdezvoltare culturală. Inutil a intra în speculații foarte savante și filozofice pe această temă. Cât timp structura sufletească esențială este încă de tip agrar rural, o astfel de exteriorizare emoțională rămâne practic inepuizabilă și, esențial vorbind, justificată. Chiar și la poeții-intelectuali-citadini, la prima generație. Evident, pe parcurs, expresia lirică se va moderniza, se va problematiza și, deci, într-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fel ca și la Blaga. În sfârșit, dogmaticul e înlesnit de o anumită "toleranță logică românească", un relativism metodologic latent. Am să închei cu un pasaj din această scriere a lui Vasile Băncilă: Nu credem că un astfel de fond sufletesc a putut să fie fără de nici un rol în condiționarea unei metode ca cea dogmatică, în care logica e prealabil epuizată, dar e relativizată, pentru a permite sinteze mai bogate. Blaga afirmă, într-o rară mărturisire a sa, că ceea ce l-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și intuiționism, o "tensiune specifică a începutului de veac"674 XX. Ca reacție la raționalismul filosofic și științific al secolelor anterioare, se propunea în acea perioadă o întoarcere la natură, la complexitatea vieții, la abordarea inconștientului, a necunoscutului, la viața sufletească, intuiție, magie, mit, la fenomenul originar 675. Blaga se va angaja și el în explorarea unor căi alternative în raport cu raționalismul clasic, prin recurs la mit, metaforă și paradox. Însă, nu va urma calea iraționalismului intuiționist. Gândirea antinomică pe care el
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asumpțiile antropocentriste. În primul caz se încadrează atitudini care invocă necesitatea protejării naturii fie pentru a asigura sănătatea biosferei, fie pentru a fi o sursă de plăcere estetică, fie pentru a crea o stare de confort sau echilibru psihic sau sufletesc, fie pentru a asigura exploatarea durabilă a resurselor. În toate aceste cazuri sunt avute în vedere tot interese omenești, iar natura nu este considerată o valoare intrinsecă. Dar și o etică a virtuții este compatibilă cu antropocentrismul. Mai mult decât
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
utiliza și de a învăța un limbaj (1, 2, 3); • abilitatea de a utiliza și de a învăța un anumit limbaj natural, de exemplu, limba română (1, 3); • conștiința (2, 3); • conștiința de sine (1, 2?, 3); • a avea viață sufletească (1, 2?, 3); • a avea conștiința păcatului (1, 2?, 3); • a fi conștient de sine ca agent sau inițiator (1, 2, 3); • a avea capacitatea de conștientizare (2, 3); • a fi conștient de existența celuilalt (1, 2?, 3); • a fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o însemnătate morală. În tradiția occidentală dominantă se acordă statut moral numai oamenilor (cu unele excepții) pornind de la temeiul că numai oamenii au rațiune și sensibilitate, folosesc un limbaj, au drepturi și datorii, au interese și se caracterizează prin viață sufletească și spiritualitate. Leopold nu respinge vreunul dintre aceste atribute, ci propune o altă abordare morală a restului lumii, abordare care nu fetișizează aceste caracteristici ale ființei umane. • Regândirea naturii umane și a diferenței ontologice, punerea în discuție a ceea ce înseamnă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
considerare a situației acestor animale în relație cu societatea omenească 297. Desigur, stoicii nu spun nimic în mod explicit despre o asemenea atitudine față de animale, dar considerațiile lor despre înțelepciunea omenească și viața trăită armonios în acord cu propriile nevoi sufletești pot reprezenta o bază pentru extinderea sferei moralității. Oamenii au sentimente de afecțiune față de animale precum câini, pisici, cai, iar copiii, cu atât mai mult, tratează aceste animale ca pe un partener. Din perspectiva evoluției societății omenești se poarte susține
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în prefața amintită, este "o forță obscură care precede pe om, care-l urmează" (ibidem, p. 9). 16 Ibidem, p. 124. 17 Ibidem, p. 42. 18 Ibidem, p. 310. 19 Ibidem, pp. 317, 54. 20 Ibidem, p. 64. 21 Ochiul sufletesc - diferit de oculus carnis, ochiul trupesc ce trebuie închis - e oculus mentis, ochiul contemplației sau al inimii, "interior față de ochiul trupului și exterior față de ochiul lui Dumnezeu" (Hugues de Saint-Victor, Meditații spirituale, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 63). 22
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și-a pierdut aripile, el rătăcește până ce dă peste tăria unui lucru de care se anină; aici își face el sălaș, ia chip de ființă pământească ce pare că se mișcă de la sine, când de fapt pricina mișcării este puterea sufletească" (246 c). 1 "Am propus tematizarea latină mundus imaginalis deoarece e de datoria noastră să evităm orice confuzie, pe de o parte între ceea ce este aici obiectul percepției imaginative sau imaginante și, pe de altă parte, ceea ce numim în mod
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
rațiunii. Mai primise încă un ochi pentru a-L vedea înlăuntrul său pe Dumnezeu și ceea ce este în Dumnezeu: ochiul contemplației" (De sacramentis christianae fidei, I, X, 2, PL 176, col. 329 c-d). Prin urmare, adaugă teologul victorin, ochiul sufletesc - diferit de oculus carnis, ochiul trupesc ce trebuie închis - e oculus mentis, ochiul contemplației sau al inimii, "interior față de ochiul trupului și exterior față de ochiul lui Dumnezeu" ("Despre cuvântul lui Dumnezeu", IV, 2, în Meditații spirituale, Editura Univers Enciclopedic, București
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ed. cit., pp. 248, 249). Este și motivul pentru care fidelitatea are tot timpul pentru că uită de timp, durează la nesfârșit creând mereu disponibilitatea în câmpul posibilului. Iar aceasta întrucât, spune Kierkegaard în Ori - ori, partea I (Sfera esteticii), "iubirea sufletească înseamnă durată în timp" (Kierkegaard, L'existence, Textes choisis, PUF, Paris, 1982, p. 103). 1 Vol. Alte versuri (1972), în Mircea Ivănescu, Versuri, Editura Eminescu, București, 1996, p. 313. Ediție la care vom trimite sub siglaVE. 2 Și în absența
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unde "de jur împrejur lumina suna" (Filtru, în Gellu Naum, op. cit., p. 14). 22 "Acest ireal, reconstituit - am zice - cu admirabilă știință a vagului, a sugestiei, nu-și are rostul în sine; el e doar emblemă pentru acele nenumărate stări sufletești ale poetului, care - până la urmă - configurează însăși datele condiției umane" (Ștefan Aug. Doinaș, Lampa lui Diogene, Editura Eminescu, București, 1970, p. 74). 23 Vol. Semne cerești (1970), în Leonid Dimov, Texte, Editura Albatros, București, 1980, p. 91. 24 Plutirea aceasta
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
invers: cum ar putea fi ei dezvățați de neîncredere, care e anticiparea habituală a eșecului unei legături? Căci neîncrederea în semeni, ca orice obicei, se dobândește prin experiență, dar odată dobândită poate deveni rezistentă la fluctuațiile fapticului - un dur sediment sufletesc rezidual. Chestiunea, evident, se complică odată cu constatarea că eșecul unui pact nu exclude reușita strălucită a uneia dintre părți. Drumăritul e și el un obicei ca oricare altul: acela de a nu căpăta deprinderi sedentare, de a nu te împotmoli
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de tehnica referinței (conform căreia un specialist explică științific avantajele unui produs). b. Arhetipul căutării Celuilalt Cel mai original clip din industria detergenților de proveniență germană, bazat pe tehnica referentului pare a fi acela de promovare a produsului SIDOLIN. Neliniștea sufletească, agitația, tristețea unui tânăr ce nu reușește să lustruiască geamurile (movere) contrastează cu detașarea, calmul interior netrucat al tinerei sale vecine. Argumentarea iconică include în sine, un efect ilocuționar (șocul emotiv): tabuul moral încălcat de gestul fetei de-a se
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
desemnată prin limbă. Dintr-o perspectivă aristotelică, ontologia - în calitate de parte a filozofiei are drept obiect de studiu existența ca atare, "existența ca existență" (Aristotel, 1965), pe care N. Hartmann o percepe ca pe o structură organizată "în straturi" (neorganic, organic, sufletesc, spiritual etc.). Perspectiva teoretică privind esențele/ ultimele principii ale tuturor lucrurilor (substanța, spiritul, cauzalitatea, întinderea, fenomenul și esența, posibilitatea și realitatea etc.) este o altă direcție de dezvoltare a ontologiei, care însă, prezintă puțin interes pentru terminologie. Nu este lipsită
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
față de voința generală. Că această voință este, de fapt, opera unui grup dominant, asta nu-l mai privește pe cetățeanul de rând. Lui i se oferă iluzia că este liber, i se sădesc sentimente pozitive, i se induce un confort sufletesc care-l anesteziază; dar dorințele Îi sunt inculcate, alții gândesc de fapt pentru el. El e Înglobat Într-o idee pe care o crede a lui, a noastră, a tuturor; i se cere doar să adere, să se conformeze, să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de depășire a marasmului, valorile În pericol. Nu mai aveau credit soluțiile raționale, bunul-simț se ruinase, regulile și normele nu mai aveau căutare, sistemul democratic al luptei de idei Își pierduse total autoritatea morală. Soluțiile n-au Întâr ziat: revoluție sufletească, nevoia unor vremuri și oameni noi, a unor lideri providențiali. țara era debusolată, se Întinsese o lehámete, se căuta un impuls pentru a se ieși din stagnare. Se anunța un timp al unor oameni noi, care nu fac parte din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
literar Mihai Drăgan, se desprinde „o viziune lirică, duioasă, Învăluitoare, toate schițele sale fiind Încărcate de o poezie latentă fermecătoare, care le conferă o atmosferă particulară. Ele mărturisesc, prin vivacitatea narativă și finețea cu care sunt surprinse gesturile grave, mișcările sufletești imperceptibile ale copilului, virtualitățile unui talent autentic”. În Strigătul, se apleacă asupra pubertății: e o „investigare psihologică a dificilei vârste - preadolescența - prin Îmbinarea modalităților narative tradiționale cu tehnica cine matică. Bazată pe introspecție, cartea dezvăluie reacțiile afective ale vârstei, surprinde
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
romanului Păcală și Tândală (1997). La Editura Eminescu apar volumul de nuvele Noaptea umbrelor și romanul Duhul pământului, iar la Editura Universal Dalsi volumul de nuvele și povestiri Noaptea ușilor deschise, proiectând o lumină inedită asupra celor mai sensibile reacții sufletești În lumea anilor de după 1990. Devenise Între timp o figură emblematică. Purta o barbă mare, surie, mergea Încet și apăsat, se interesa de tot ce-l Înconjura. Când venea pe la Iași, Își vizita foștii colegi și prieteni, reconstituia segmente din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
reacționăm rațional, ne ating afectiv „obiecte” care nu ne Îmbogățesc cunoașterea și lăsăm la periferie pe cele care ne pot Înavuți spiritul. Ce chimie face ca o cunoaștere care ne oferă șanse de dezvoltare personală să nu primească girul nostru sufletesc și o Întâmplare sau un cuvânt care nu aduc nimic sau ne dezorganizează să ne miște și să fie Înconjurată de Încredere și căldură sufletească? De ce ne identificăm uneori cu istorii străine nouă și uităm altele care ne-au afectat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]