138,420 matches
-
obiect este de un tip cu totul nou, în care mai poate fi inclus obiectul , care are un periheliu de 45 UA și un afeliu de 415 UA, și o perioadă orbitală de 3.420 de ani. Brown denumește această populație ca „norul lui Oort interior”, așa cum este posibil să se fi format printr-un proces similar, deși este mult mai aproape de Soare. Sedna este foarte asemănătoare cu o planetă pitică, deși forma sa încă nu este determinată. Norul lui Oort
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
(în dialectul săsesc "Schäsbrich, Šesburχ", în , în , în ) este un municipiu în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, (reședința), Șoromiclea, Venchi și Viilor, și din satul Hetiur. Municipiul are o populație de locuitori (2011). Centru istoric a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Mureș, având codul de clasificare MS-II-s-A-15806. De asemenea, centrul istoric este inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Undeva lângă Sighișoara se găsea postul de pază militară romană
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
care a vizitat Sighișoara cu ocazia unui turneu concertant. Unul din cele mai vechi monumente din oraș este Biserica Mănăstirii Dominicane , construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea în stilul gotic transilvănean. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Sighișoara se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,86%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (16,52%), romi (5,23%) și germani (1,43%). Pentru 6
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,86%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (16,52%), romi (5,23%) și germani (1,43%). Pentru 6,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,82%), dar există și minorități de reformați (7,89%), romano-catolici (5,32%), unitarieni (3,24%) și penticostali (1,12%). Pentru 6,89% din populație, nu
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,82%), dar există și minorități de reformați (7,89%), romano-catolici (5,32%), unitarieni (3,24%) și penticostali (1,12%). Pentru 6,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1910, din totalul populației de 11.587 de locuitori, 5.486 erau germani, 3.031 români, 2.687 maghiari și 383 erau de alte naționalități. În anul 1930 număra 13.033 locuitori, dintre care
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,82%), dar există și minorități de reformați (7,89%), romano-catolici (5,32%), unitarieni (3,24%) și penticostali (1,12%). Pentru 6,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1910, din totalul populației de 11.587 de locuitori, 5.486 erau germani, 3.031 români, 2.687 maghiari și 383 erau de alte naționalități. În anul 1930 număra 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
erau germani, 3.031 români, 2.687 maghiari și 383 erau de alte naționalități. În anul 1930 număra 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356 țigani, 146 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocși, 1.195 reformați, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ș.a. În 1948, din totalul populației de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
366 români, 2.896 maghiari, 356 țigani, 146 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocși, 1.195 reformați, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ș.a. În 1948, din totalul populației de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2.136 maghiari, și 560 de alte naționalități. În 1992, din totalul populației de 34.537 de locuitori, 25.387 erau români, 1.327 germani, 6.948 maghiari
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
reformați, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ș.a. În 1948, din totalul populației de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2.136 maghiari, și 560 de alte naționalități. În 1992, din totalul populației de 34.537 de locuitori, 25.387 erau români, 1.327 germani, 6.948 maghiari, și 853 de alte naționalități. Dorin Dăneșan a fost ales primar al municipiului Sighișoara în anul 2000, din partea ApR, o formațiune desprinsă din PDSR. După
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
("suomi") este o limbă fino-ugrică. Finlandeza este vorbită de aproximativ 6.000.000 de persoane, majoritatea lor trăind in Finlanda, unde este vorbită de 92% din populație și este limbă oficială. Există un număr semnificativ de vorbitori și în Suedia, Norvegia, Rusia (în Carelia, fiind limba maternă a carelilor, niște finlandezi ortodocși) și Estonia, unde sunt minorități finlandeze. Finlandeza este membră a familiei de limbi fino-ugrice și
Limba finlandeză () [Corola-website/Science/296643_a_297972]
-
multe persoane. Finlandeza este vorbită de aproximativ șase milioane de oameni, cei mai mulți dintre ei rezidând în Finlanda. Există de asemenea minorități finlandeze menționabile în Suedia, Norvegia, Rusia, Estonia, Brazilia, Canada și Statele Unite ale Americii. Un procent de 91,51% din populația Finlandei are limba maternă finlandeza, un rest de 5.5% având Suedeza, iar restul Sami sau alte limbi ca limbă maternă. Sunetele limbii finlandeze sunt: Vocale: [a o u e i æ ø y] Consoane: [p t k d m
Limba finlandeză () [Corola-website/Science/296643_a_297972]
-
nord-vest, care cuprinde roce efusive și sedimente paleozoice și mezozoice; în sud se întinde podișul moesic care pe un soclu mezozoic prezintă sedimente cenozoice și neozoice. Conform datelor recensământului din 2002, cele două județe din partea românească a Dobrogei au o populație de 971.643 de locuitori. 883.620 (90,94%) sunt români (inclusiv aromâni). Alte grupuri semnificative sunt: 27.580 turci, 23.409 tătari, 21.623 lipoveni și restul greci, ucraineni și bulgari. Dobrogea își trage numele de la conducătorul bulgar Dobrotici
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
Dobrogea devine un câmp de bătălie între Turcia și Rusia. Situația se agravează după anul 1812 când Imperiul rus anexează Basarabia astfel că Dunărea devine frontiera între Rusia și Turcia. Cu acest prilej sultanul și țarul fac un schimb de populații: tătarii "nogai" și turcii din Bugeac vin în Dobrogea în locul unui număr echivalent de bulgari și de găgăuzi care se stabilesc în sudul Basarabiei. În perioada Imperiului otoman s-au stabilit pe teritoriul Dobrogei populații turcice (anatolieni, selgiucizi) și, începând
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
țarul fac un schimb de populații: tătarii "nogai" și turcii din Bugeac vin în Dobrogea în locul unui număr echivalent de bulgari și de găgăuzi care se stabilesc în sudul Basarabiei. În perioada Imperiului otoman s-au stabilit pe teritoriul Dobrogei populații turcice (anatolieni, selgiucizi) și, începând cu secolul XVIII, după schisma din Biserica Ortodoxă rusă, adepți ai Bisericii de rit vechi, care se opuneau reformelor lui Petru cel Mare ("Lipoveni"). După 1840, în Dobrogea au fost colonizați și germani, veniți din
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
de Sud către Imperiul Țarist, prin decizia Congresului de la Berlin (1878). Anterior Congresului de la Berlin, Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878) prevedea cedarea Dobrogei la sud de o linie Rasova-Agigea de către Imperiul Otoman către Bulgaria, cu toate că populația acestei părți a Dobrogei cuprindea o majoritate relativă de musulmani (turci, tătari și cerchezi). Dar la Congresul de la Berlin, emisarul francez a insistat ca frontiera cu Bulgaria să pornească de la Dunăre imediat în aval de orașul Silistra pentru a ajunge
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
de la Berlin, emisarul francez a insistat ca frontiera cu Bulgaria să pornească de la Dunăre imediat în aval de orașul Silistra pentru a ajunge la mare între cătunele de pescari Ofidaki (azi Vama-Veche) și Limanaki (azi Durankulak în Bulgaria) ca să cuprindă populația compact românească din satele dunărene situate între Silistra și Rasova, și din jurul portului Mangalia. Dobrogea de Sud, (Cadrilaterul), locuit de asemenea în majoritate de turci și de tătari, a revenit Bulgariei. În anul 1879, România a pretins Bulgariei orașul Silistra
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
românilor din alte provincii (în special din Muntenia și a românilor din Transilvania) în Dobrogea, sporind semnificativ ponderea elementului românesc din regiune. Spre deosebire de restul Regatului României, în Dobrogea nu existau latifundii date în arendă, ceea ce a contribuit la crearea unei populații rurale relativ înstărite. Regatului României s-a folosit de situația prielnică din timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic și anexează Cadrilaterul (Dobrogea de Sud) în anul 1913, prin prevederile Tratatului de pace de la București. În anul 1916, după intrarea
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
să regleze diferendele teritoriale cu Bulgaria. În urma convorbirilor dintre cele două state, s-a încheiat la data de 7 septembrie 1940 tratatul care restabilea frontiera din 1912 între România și Bulgaria. Tratatul de la Craiova prevedea și un schimb obligatoriu de populații între cele două state: toți bulgarii din nordul Dobrogei și toți românii din Cadrilater urmau să fie strămutați. Perioada comunistă a fost deosebit de grea pentru Dobrogea. Autoritățile comuniste au făcut presiuni asupra țăranilor pentru a colectiviza regiunea, astfel că în
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
de la Trianon (în cazul Transilvaniei, Crișanei, Banatului și Maramureșului) și prin Tratatul de la Versailles (în cazul Bucovinei și Basarabiei). România anexase de asemenea Cadrilaterul, după înfrangerea Bulgariei in 1913 in cadrul celui de-al doilea război balcanic. Astfel, suprafața și populația României s-au dublat în numai 5 ani, iar cel mai important, întreg poporul român era cuprins pentru prima oară între granițele unui singur stat. La 10 februarie 1938 regele Carol al II-lea și-a asumat puteri dictatoriale și
România Mare () [Corola-website/Science/296622_a_297951]
-
() este un municipiu în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente Cheț, Ghenetea și (reședința). Se află la 56 de km nord-est de Oradea și avea la recensământul din 2011 o populație de de locuitori. Cele mai vechi descoperiri arheologice datează din epocile de piatră, bronz și fier. După creștinarea ungurilor, în anul 1000 d.C., prin regele Ștefan cel Sfânt, aceste ținuturi ajung sub stapânirea regatului ungar. Legendele care au străbătut timpul
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
străbătut timpul spun că, prin anul 1200 d.C., un grup de oameni trăiau organizați lângă Barcău, consolidând bazele unei așezări. În marea invazie a tătarilor din anul 1241 așezarea a fost trecută prin foc și sabie, iar mare parte a populației a fost ucisă ori dusă în robie. Au scăpat doar cei care s-au adăpostit în pădurile din împrejurimi. După trecerea invaziei, oamenii s-au întors în vechiul loc, unde și-au refăcut casele arse și au început să se
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
Europei, cucerind Belgradul în 1521. După înfrângerea ungurilor la Mohács, în 1526, regatul maghiar devine pașalâc turcesc, situație în care ajunge și Bihorul. Localitatea rămâne un important centru agricol și comercial. În anii 1710 și 1739 ciuma lovește Marghita, decimând populația. La începutul secolului XVIII, o dată cu slăbirea puterii turcești, Marghita trece sub stapânirea Imperiului habsburgic. În anul 1823, un mare incendiu a distrus aproape jumatate din localitate. Anul revoluționar 1848 a fost marcat și la Marghita de puternice framântări sociale ale
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
La începutul secolului XVIII, o dată cu slăbirea puterii turcești, Marghita trece sub stapânirea Imperiului habsburgic. În anul 1823, un mare incendiu a distrus aproape jumatate din localitate. Anul revoluționar 1848 a fost marcat și la Marghita de puternice framântări sociale ale populației locale. Deși înfrântă, revoluția a avut urmări importante pentru Marghita. Iobăgia a fost desființată. Acest lucru a dus la transformări esențiale în viața economică și socială a localității. Crește numărul manufacturilor și se diversifică producția, iar târgurile se țin săptămânal
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
industriei serioase. În perioada 1949-1960 se înființează primele întreprinderi de confecții, construcții metalice, încălțăminte, morărit, etc. După 1960, caracterul industrial al Marghitei începe să se contureze mai pregnant. Din centru agricol și meșteșugăresc, localitatea are tendințe clare de industrializare. Numărul populației crește. Potrivit recensământului din 1964, localitatea număra atunci 10.175 suflete. După revoluția din 1989, care a dus la prăbușirea regimului comunist, a început procesul de privatizare, s-au înapoiat pământurile. S-au înființat mai multe societăți comerciale private. Mulți
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
de privatizare, s-au înapoiat pământurile. S-au înființat mai multe societăți comerciale private. Mulți oameni și-au deschis propria afacere. Partidele politice democratice, interzise de comuniști timp de cinci decenii, își fac din nou simțită prezența. Potrivit datelor actuale, populația municipiului este de circa 19.000 persoane, din care 17.000 în localitatea de reședință, 1.200 în satul Cheț și 800 în satul Ghenetea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Marghita se ridică la de locuitori, în scădere
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]