138,420 matches
-
își fac din nou simțită prezența. Potrivit datelor actuale, populația municipiului este de circa 19.000 persoane, din care 17.000 în localitatea de reședință, 1.200 în satul Cheț și 800 în satul Ghenetea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Marghita se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (49,39%), maghiari (40,26%) și romi (5,57%). Pentru 4,2% din
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
municipiului Marghita se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (49,39%), maghiari (40,26%) și romi (5,57%). Pentru 4,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (43,03%), reformați (27,7%), romano-catolici (12,71%), greco-catolici (4,55%), penticostali (3,8%) și baptiști (2,86%). Pentru 4,39% din
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (43,03%), reformați (27,7%), romano-catolici (12,71%), greco-catolici (4,55%), penticostali (3,8%) și baptiști (2,86%). Pentru 4,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În ultimii ani, economia Marghitei s-a diversificat, combinând activitățile industriale cu cele comerciale. Orașul este pe locul doi în economia județului Bihor, după municipiul Oradea. Ramura de bază în economia orașului este industria. Industria
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
țării. Primăria exercită autoritatea administrativă pe plan local, cu Consiliul Local pe post de legiuitor autohton. Consiliul Local are în componență 19 membri, care se întâlnesc lunar pentru a discuta problemele orașului. Primarul și membrii Consiliului Local se aleg de populație prin vot direct, din patru în patru ani. În Marghita există Judecătorie, Parchet, Poliție, Gardieni Publici, Pompieri și Unitate Militară. Învățământul din municipiu angrenează circa 4.000 de elevi, care se pregătesc în cinci unități de învățământ primar, gimnazial, liceal
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
27 octombrie 1967, comuna Marghita devine oraș, prin hotărârea autorităților din acea vreme. După 1970, datorită politicii autorităților comuniste din acea vreme, care viza industrializarea masivă a țării, în Marghita se construiește enorm. Fabricile se măresc, se construiesc altele noi. Populația din satele apropiate este atrasă spre noul centru. Se construiesc blocuri de locuințe, se deschid magazine, se înființează școli, unități sanitare, etc. În zonă se depistează zăcăminte de petrol, ceea ce duce la o diversificare a economiei și la o nouă
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
apropiate este atrasă spre noul centru. Se construiesc blocuri de locuințe, se deschid magazine, se înființează școli, unități sanitare, etc. În zonă se depistează zăcăminte de petrol, ceea ce duce la o diversificare a economiei și la o nouă afluență de populație din mai multe părți ale țării. Revoluția din 1989, care a dus la prăbușirea regimului comunist, a deschis și pentru Marghita un drum nou, în toate domeniile vieții, drum favorizat de recâștigarea libertății și a drepturilor fundamentale ale oamenilor. Consiliul
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
europene în ceea ce privește limba maternă a locuitorilor. Aproximativ 98% din locuitorii statului declară poloneza ca limbă maternă. După cel de-al Doilea Război Mondial, teritorii care au aparținut Poloniei au fost anexate de Uniunea Sovietică, dar în acestea a rămas o populație poloneză numeroasă, care nu a vrut sau nu a putut să migreze spre Polonia postbelică, astfel încât și astăzi în Lituania, Belarus și Ucraina există comunități mari de polonezi. În același timp, Polonia a ocupat și apoi anexat teritorii care aparțineau
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
date coloniștilor polonezi care în bună parte proveneau din vestul Ucrainei. Astfel, aria lingvistică poloneză s-a extins către est până la linia Oder-Neisse în dauna celei germane. În Lituania, 195.016 locuitori au declarat poloneza ca limbă maternă. 26% din populația județului Vilnius, conform recensământului din 2001, folosește poloneza acasă ca prima limbă. Polonofoni trăiesc și în alte județe. În Ucraina, poloneza este mai mult vorbită în orașul și regiunea Liov, și în Luțk. Aceste orașe au făcut parte din Polonia
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
Conform recensământului Statelor Unite ale Americii din 2000, doar 667.414 americani, cu vârsta de peste cinci ani, au declarat limba poloneză ca limbă vorbită acasă, ceea ce reprezintă aproximativ 1,4% din persoanele care vorbesc alte limbi decât engleza sau 0,25% din întreaga populație a Statelor Unite. Alte țări cu populație polonofonă semnificativă sunt: Africa de Sud, Argentina, Australia, Austria, Azerbaidjan, Canada, Cehia, Emiratele Arabe Unite, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Israel, Irlanda, Kazahstan, Letonia, Norvegia, Noua Zeelandă, Regatul Unit, Rusia, Slovacia, Suedia, Ungaria și Uruguay. Poloneza face parte din subgrupul
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
667.414 americani, cu vârsta de peste cinci ani, au declarat limba poloneză ca limbă vorbită acasă, ceea ce reprezintă aproximativ 1,4% din persoanele care vorbesc alte limbi decât engleza sau 0,25% din întreaga populație a Statelor Unite. Alte țări cu populație polonofonă semnificativă sunt: Africa de Sud, Argentina, Australia, Austria, Azerbaidjan, Canada, Cehia, Emiratele Arabe Unite, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Israel, Irlanda, Kazahstan, Letonia, Norvegia, Noua Zeelandă, Regatul Unit, Rusia, Slovacia, Suedia, Ungaria și Uruguay. Poloneza face parte din subgrupul limbilor slave, cunoscut sub denumirea de
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
sau în limba suedeză), este capitala și cel mai mare oraș a Finlandei. Orașul este situat în sudul țării, pe malul golfului Finic. Zona urbană este formată din municipiul capitalei și orașele Espoo, Vantaa și Kauniainen. În total, are o populație de 1.159.211. Helsinki este destul de mic, dar, mai ales în vară, trepidant, având un aer nordic dar și european. În Helsinki se află într-un procent de 10% și populație de altă naționalitate. Helsinki împreună cu regiunile limitrofe cum
Helsinki () [Corola-website/Science/296644_a_297973]
-
Espoo, Vantaa și Kauniainen. În total, are o populație de 1.159.211. Helsinki este destul de mic, dar, mai ales în vară, trepidant, având un aer nordic dar și european. În Helsinki se află într-un procent de 10% și populație de altă naționalitate. Helsinki împreună cu regiunile limitrofe cum ar fi Vantaa, Espoo și Kaunaiainen alcătuiesc o populație de peste 1.000.000 de locuitori. În această zonă există 29% din locurile de muncă și o treime din produsul intern brut al
Helsinki () [Corola-website/Science/296644_a_297973]
-
dar, mai ales în vară, trepidant, având un aer nordic dar și european. În Helsinki se află într-un procent de 10% și populație de altă naționalitate. Helsinki împreună cu regiunile limitrofe cum ar fi Vantaa, Espoo și Kaunaiainen alcătuiesc o populație de peste 1.000.000 de locuitori. În această zonă există 29% din locurile de muncă și o treime din produsul intern brut al Finlandei. Helsinki fiind un oraș important, întâlnim sediul guvernului statului dar și edificii culturale, educaționale sau de
Helsinki () [Corola-website/Science/296644_a_297973]
-
statului dar și edificii culturale, educaționale sau de cercetare. În regiunile din împrejurimile orașului se întâlnesc în total 8 universități și 6 parcuri tehnologice. 80% din sediile companiilor străine aflate în Finlanda se află în Helsinki și zonele învecinate. Creșterea populației urbane se datorează imigrării persoanelor din mediul rural. Unul dintre cele mai importante aeroporturi din Finlanda se află la o distană de 40 de minute de centrul orașului și conține rute directe spre diverse orașe de pe glob. De altfel ruta
Helsinki () [Corola-website/Science/296644_a_297973]
-
este utilizată ca genitivul lui "Tallinn" în estoniană, fiind în același timp și numele orașului în limba finlandeză. În limba rusă, orașul este numit "Та́ллин" (Tallin) Tallinn se află în districtul Harju, din nordul țării. Orașul are o populație de 401.821 (2005) locuitori, făcându-l cel mai mare oraș al Estoniei. Majoritatea populației este de origine estonă, dar există și un număr important de ruși care au imigrat în oraș în timpul când Estonia a fost republică sovietică. O
Tallinn () [Corola-website/Science/296645_a_297974]
-
în limba finlandeză. În limba rusă, orașul este numit "Та́ллин" (Tallin) Tallinn se află în districtul Harju, din nordul țării. Orașul are o populație de 401.821 (2005) locuitori, făcându-l cel mai mare oraș al Estoniei. Majoritatea populației este de origine estonă, dar există și un număr important de ruși care au imigrat în oraș în timpul când Estonia a fost republică sovietică. O mare parte a populației cunoaște limba engleză. Centrul orașului, numit "Orașul Vechi", este foarte frumos
Tallinn () [Corola-website/Science/296645_a_297974]
-
2005) locuitori, făcându-l cel mai mare oraș al Estoniei. Majoritatea populației este de origine estonă, dar există și un număr important de ruși care au imigrat în oraș în timpul când Estonia a fost republică sovietică. O mare parte a populației cunoaște limba engleză. Centrul orașului, numit "Orașul Vechi", este foarte frumos și atractiv din punct de vedere turistic, cu multe porțiuni medievale. În 2006, s-a deschis muzeul KUMU în Tallinn, cel mai mare muzeu de artă din Estonia. Tallinn
Tallinn () [Corola-website/Science/296645_a_297974]
-
capitala la Edinburgh, ocupă treimea nordică a Insulei Marea Britanie, având incluse în ea peste 790 de insule și mărginindu-se la sud cu Anglia. Pe 18 septembrie 2014 în Scoția a avut loc un referendum de independență, la care majoritatea populației țării a decis că Scoția va continua mai departe să facă parte din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, respingând ideea de separare și creare a unui stat independent. Una dintre cele mai vizitate zone din Scoția
Scoția () [Corola-website/Science/296638_a_297967]
-
capitala administrativă, și este un centru financiar important în Europa. Glasgow, printre cele mai mari orașe ale Regatului Unit, este situat pe Râul Clyde și este cel mai mare port și centru de manufactură din Scoția. În recensămintele din 2001, populația Scoției număra 5,062,011 de locuitori. Potrivit estimărilor din 2008, acest număr a crescut la 5,168,500, iar asta ar pune Scoția pe locul 112 în topul celor mai mari țări din lume ca populație, dacă ar fi
Scoția () [Corola-website/Science/296638_a_297967]
-
recensămintele din 2001, populația Scoției număra 5,062,011 de locuitori. Potrivit estimărilor din 2008, acest număr a crescut la 5,168,500, iar asta ar pune Scoția pe locul 112 în topul celor mai mari țări din lume ca populație, dacă ar fi un stat suveran. Deși Edinburgh este capitala Scoției, acesta nu este cel mai mare oraș. Cu o populație de peste 584,000 capitală este orașul Glasgow. Ba chiar marele centru de extindere urbană Glasgow, cu o populație de
Scoția () [Corola-website/Science/296638_a_297967]
-
168,500, iar asta ar pune Scoția pe locul 112 în topul celor mai mari țări din lume ca populație, dacă ar fi un stat suveran. Deși Edinburgh este capitala Scoției, acesta nu este cel mai mare oraș. Cu o populație de peste 584,000 capitală este orașul Glasgow. Ba chiar marele centru de extindere urbană Glasgow, cu o populație de aproape 1,2 milioane de locuitori, găzduiește aproape o pătrime din populația Scoției. În zona cu cea mai mare densitate a
Scoția () [Corola-website/Science/296638_a_297967]
-
ca populație, dacă ar fi un stat suveran. Deși Edinburgh este capitala Scoției, acesta nu este cel mai mare oraș. Cu o populație de peste 584,000 capitală este orașul Glasgow. Ba chiar marele centru de extindere urbană Glasgow, cu o populație de aproape 1,2 milioane de locuitori, găzduiește aproape o pătrime din populația Scoției. În zona cu cea mai mare densitate a populației, numită Central Belt, se află principalele orașe și centre de interes public. Orașul Glasgow se află în
Scoția () [Corola-website/Science/296638_a_297967]
-
acesta nu este cel mai mare oraș. Cu o populație de peste 584,000 capitală este orașul Glasgow. Ba chiar marele centru de extindere urbană Glasgow, cu o populație de aproape 1,2 milioane de locuitori, găzduiește aproape o pătrime din populația Scoției. În zona cu cea mai mare densitate a populației, numită Central Belt, se află principalele orașe și centre de interes public. Orașul Glasgow se află în partea de vest a țării, în timp ce Edinburgh și Dundee se găsesc pe coasta
Scoția () [Corola-website/Science/296638_a_297967]
-
de peste 584,000 capitală este orașul Glasgow. Ba chiar marele centru de extindere urbană Glasgow, cu o populație de aproape 1,2 milioane de locuitori, găzduiește aproape o pătrime din populația Scoției. În zona cu cea mai mare densitate a populației, numită Central Belt, se află principalele orașe și centre de interes public. Orașul Glasgow se află în partea de vest a țării, în timp ce Edinburgh și Dundee se găsesc pe coasta de est. În afară de Central Belt, cel mai mare oraș din
Scoția () [Corola-website/Science/296638_a_297967]
-
și alții în procent de 0,19%. Scoția are trei limbi oficiale recunoscute: engleza, scoțiana și scoțiana galică. Aproape toți scoțienii vorbesc limba engleza standard scoțiană, și în 1996, Biroul General de Registru al Soției a estimat că 30% din populație vorbește fluent limba scoțiană. Limba galică este de obicei vorbită de un număr mare de populație din insulele vestice; însă, la nivel național această limbă este folosită de 1% din populație. Numărul celor care nu vorbesc deloc limba galică în
Scoția () [Corola-website/Science/296638_a_297967]