138,420 matches
-
în 2011, o creștere de aproximativ 12%. Date oficiale cu privire la populația orașului există doar începând cu secolul XVIII. Înainte de această perioadă există doar estimări vagi. Din punct de vedere demografic, Oradea s-a dezvoltat cel mai mult în secolul XX, populația orașului crescând de peste patru ori, în decursul a cca. 100 ani. Conform ultimului recensământ, în 2011 Oradea a avut 196,367 locuitori, în scădere cu 4,95%.Etnic, orădenii se împart în: După religia declarată la recensământul din 2011, orădenii
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Oradea în număr de 30, precum și denumirea acestora: Zona metropolitană Oradea include municipiul Oradea și 11 comune suburbane: Biharia, Borș, Cetariu, Cheresig, Girișu de Criș, Ineu, Nojorid, Oșorhei, Paleu, Sânmartin, Sântandrei și Toboliu. Suprafața totală este de 72.226 ha. Populația totală a zonei metropolitane era în 2002 de 249.746 locuitori, din care 68.2% români, 28.7% maghiari, 2% țigani, 1.1% alte etnii. Asociația urmărește prin aplicarea strategiei de dezvoltare durabilă, ca teritoriul zonei metropolitane Oradea să devină
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
presa orădeană este reprezentată prin peste 13 cotidiene și reviste locale, două agenții de presă, 5 posturi locale de televiziune și 8 posturi de radio. Fiind centrul Crișanei și al Bihorului, Oradea dispune de aproape toate serviciile medicale. La dispoziția populației stau 6 spitale de stat, printre care cele mai importante sunt Spitalul Clinic Județean, Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" cu cea mai mare secție de pediatrie din județ, Spitalul Militar, Spitalul Clinic de Neurologie și Psihiatrie, primele două dispunând
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
de campioană națională la finalul sezonului 2015-2016 Până în 1918, Oradea a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar, din partea imperiului guvernată de Budapesta. Dezvoltarea orașului, activitățile economice, arhitectura etc. au evoluat în acest context statal. Oradea a fost un oraș cosmopolit, cu populație eterogenă, cu mare varietate culturală și religioasă. La sfârșitul anului 1914, Oradea avea 69.949 de locuitori. Structura confesională a populației orașului a fost dominată de trei mari confesiuni - romano-catolică, reformată (calvină), israelită. Dacă în partea sud-estică a Comitatul Bihor
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Dezvoltarea orașului, activitățile economice, arhitectura etc. au evoluat în acest context statal. Oradea a fost un oraș cosmopolit, cu populație eterogenă, cu mare varietate culturală și religioasă. La sfârșitul anului 1914, Oradea avea 69.949 de locuitori. Structura confesională a populației orașului a fost dominată de trei mari confesiuni - romano-catolică, reformată (calvină), israelită. Dacă în partea sud-estică a Comitatul Bihor românii erau clar majoritari, în Oradea erau minoritari. Concepția administrației municipale privind rolul ei în dezvoltarea orașului și construirea de imobile
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
stabileșete reședința în municipiul Botoșani. La acea dată se organizează 66 de comune, 3 orașe (Darabani, Dorohoi și Săveni) și un municipiu. Județul este compus din 2 municipii, 5 orașe și 71 de comune (2005). Conform rezultatelor definitive ale Recensământului populației din 2011 județul Botoșani avea o populație stabilă de 412.626 de persoane, din acestea 209.440 de femei, reprezentând 50,76% din populație, și 203.186 de bărbați, reprezentând 49,24%, înregistrâdu-se o densitate de 83 de locuitori pe
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
dată se organizează 66 de comune, 3 orașe (Darabani, Dorohoi și Săveni) și un municipiu. Județul este compus din 2 municipii, 5 orașe și 71 de comune (2005). Conform rezultatelor definitive ale Recensământului populației din 2011 județul Botoșani avea o populație stabilă de 412.626 de persoane, din acestea 209.440 de femei, reprezentând 50,76% din populație, și 203.186 de bărbați, reprezentând 49,24%, înregistrâdu-se o densitate de 83 de locuitori pe km. În mediul urban locuiesc 167.772
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
compus din 2 municipii, 5 orașe și 71 de comune (2005). Conform rezultatelor definitive ale Recensământului populației din 2011 județul Botoșani avea o populație stabilă de 412.626 de persoane, din acestea 209.440 de femei, reprezentând 50,76% din populație, și 203.186 de bărbați, reprezentând 49,24%, înregistrâdu-se o densitate de 83 de locuitori pe km. În mediul urban locuiesc 167.772 de persoane (81.487 de bărbați și 86.285 de femei), reprezentând 40,66% din populația județului
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
din populație, și 203.186 de bărbați, reprezentând 49,24%, înregistrâdu-se o densitate de 83 de locuitori pe km. În mediul urban locuiesc 167.772 de persoane (81.487 de bărbați și 86.285 de femei), reprezentând 40,66% din populația județului, iar în mediul rural 59,34% din populație, adică 244.854 de persoane (121.699 de bărbați și 123.155 de femei). Structura populației stabile după limba maternă în județul Botoșani se prezenta astfel: română 390.424 (94,62
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
24%, înregistrâdu-se o densitate de 83 de locuitori pe km. În mediul urban locuiesc 167.772 de persoane (81.487 de bărbați și 86.285 de femei), reprezentând 40,66% din populația județului, iar în mediul rural 59,34% din populație, adică 244.854 de persoane (121.699 de bărbați și 123.155 de femei). Structura populației stabile după limba maternă în județul Botoșani se prezenta astfel: română 390.424 (94,62%), maghiară 36 (0,01%), romani 2.513 (0,61
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
de persoane (81.487 de bărbați și 86.285 de femei), reprezentând 40,66% din populația județului, iar în mediul rural 59,34% din populație, adică 244.854 de persoane (121.699 de bărbați și 123.155 de femei). Structura populației stabile după limba maternă în județul Botoșani se prezenta astfel: română 390.424 (94,62%), maghiară 36 (0,01%), romani 2.513 (0,61%), ucraineană 419 (0,1%), germană 19, turcă 19, rusă 159 (0,04%), italiană 20, greacă 16
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
existente la moment, devreme ce Imperiul otoman ceda ținuturi care nu-i aparțineau și care făceau parte dintr-un stat vasal, dar autonom, anume Moldova, cu care imperiul avea un tratat garantând frontierele de atunci. Au urmat schimburi importante de populații cu Imperiul otoman, musulmanii Turci și Tătari din Bugeac, precum și un număr de peste 30.000 de moldoveni, părăsind teritoriul anexat pentru a se stabili în Dobrogea (teritoriu rămas otoman, unde se amestecară cu românii locali ziși Dicieni) și fiind înlocuiți
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
nu toți noii veniți erau ruși. Afluxul de Evrei, Armeni, Greci, Germani și alții a făcut din gubernia Basarabiei un ținut în care orașele erau foarte pestrițe, rusa fiind singura limbă comună, iar băștinașii nu mai erau decât 70 % din populație în 1910. Autonomia guberniei, garantată în 1816, este desființată în 1828, guvernatorii boieri moldoveni fiind înlocuiți prin guvernatori militari ruși. În 1829, biserica este trecută, în ciuda protestelor clerului, din obediența mitropoliei moldovene care ținea de patriarhia Constantinopolului, în subordinea patriarhiei
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
pe frontul de est după retragerea Rușilor, fusese și ea nevoită în cele din urmă să accepte armistițiul cu germanii la 9 decembrie 1917. Aflată în retragere prin Basarabia, armata rusă a început să jefuiască, să violeze și să omoare populația civilă băștinașă, fruntașii basarabeni fiind asasinați de către organizațiile comuniste. În aceste condiții la 22 decembrie 1917, Sfatul Țării a cerut guvernului român aflat la Iași să trimită armata să restabilească ordinea. Trupele aliate, conduse de generalii Broșteanu (român) și Berthelot
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
cedează și după 40 de ore, trupele sovietice și ale NKVD-ului intră în teritoriile cerute și suplimentar în Ținutul Herței care nu era menționat în ultimatum. În timpul retragerii pripite și haotice a administrației și armatei române din aceste teritorii, populația civilă a fost supusă la jafuri, torturi și asasinate din partea comandourilor comuniste și a trupelor NKVDiste. Alte acțiuni împotriva reprezentanților oficiali ai Statului Român în retragere au fost comise de unități militare sovietice și de comuniștii locali. Locuitorii ținutului, născuți
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
mondial, sub comanda lui Ion Antonescu, care a dat celebrul ordin: "Ostași, vă ordon, treceți Prutul!", Basarabia s-a întors în componența statului român timp de încă trei ani. În decursul acestor trei ani însă, ținutul este administrat militar, iar populațiile suspectate de a fi colaborat cu puterea sovietică (precum și țiganii și evreii, indiferent de atitudinea lor) sunt supuse la rândul lor la jafuri, asasinate și deportări în Transnistria Armata română împreună cu cea germană au comis crime pe teritoriul Basarabiei și
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
au comis crime pe teritoriul Basarabiei și au organizat lagăre de concentrare pentru exterminarea evreilor și țiganilor din România. Statul român antonescian a folosit același principiu ca și sovieticii: "scopul scuză mijloacele", principiu conform căruia erau "necesare" atât crimele împotriva populațiilor civile, cât și trimiterea Armatei române la măcel până la Stalingrad. Pentru aceste fapte Ion Antonescu a fost judecat de Tribunalul Poporului din București, declarat „Criminal de război”, condamnat la moarte și executat la Penitenciarul Jilava în 1946. În martie 1944
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
revine în teritoriile siuate la nord-est de o linie Tighina-Chișinău-Iași, iar la 23 august 1944, după trecerea României de partea Aliaților, reocupă Basarabia în întregime. Acțiunile de teroare întreprinse de comuniști, ajutați de armata sovietică și susținuți de NKVD, împotriva populației civile în 1940, s-au repetat atât în momentul retragerii armatei sovietice din iunie 1941, cât și, mult mai intens, după revenirea acesteia în 1944. O bună parte din aceste acțiuni ținteau și « "stârpirea urmelor imperialismului român burghezo-moșieresc" », adică eliminarea
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
de a le da curs, pe de alta fiindcă mișcarea naționalistă românească din Basarabia a adoptat revendicări nerealiste (abolirea oficială a pactului Hitler-Stalin și a tuturor consecințelor sale, revenirea la granițele din 1939, expulzarea minorităților adică a unei treimi din populație...). Contextul geostrategic de dependență energetică a celor două țări față de Rusia și de prezență pe teritoriul Moldovei a celei de-a 14-a Armată rusă, precum și șovinismele antagoniste ale populațiilor conlocuitoare, au dus la un impas politic, noul stat al
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
granițele din 1939, expulzarea minorităților adică a unei treimi din populație...). Contextul geostrategic de dependență energetică a celor două țări față de Rusia și de prezență pe teritoriul Moldovei a celei de-a 14-a Armată rusă, precum și șovinismele antagoniste ale populațiilor conlocuitoare, au dus la un impas politic, noul stat al Republicii Moldova, care era unitar, fragmentându-se în trei entități federale (dintre care una este de facto independentă de guvern), și revenind la modelul politic sovietic de organizare administrativă pe raioane
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
mai mare oraș din Franța. Orașul este traversat de fluviul Sena, în nordul Franței, în mijlocul regiunii Île-de-France (cunoscută și ca "regiunea "). Orașul în limitele sale administrative (cele 20 de arondismente) este în mare parte neschimbat din anul 1860, având o populație de 2.211.297 locuitori (ianuarie 2008), iar zona metropolitană Paris are o populație de 12.089.098 locuitori (ianuarie 2008). Este una dintre cele mai populate zone metropolitane din Europa. Parisul a fost unul dintre cele mai mari orașe
Paris () [Corola-website/Science/296639_a_297968]
-
în mijlocul regiunii Île-de-France (cunoscută și ca "regiunea "). Orașul în limitele sale administrative (cele 20 de arondismente) este în mare parte neschimbat din anul 1860, având o populație de 2.211.297 locuitori (ianuarie 2008), iar zona metropolitană Paris are o populație de 12.089.098 locuitori (ianuarie 2008). Este una dintre cele mai populate zone metropolitane din Europa. Parisul a fost unul dintre cele mai mari orașe ale lumii occidentale pentru aproape 1000 de ani, înainte de secolul al XIX-lea și
Paris () [Corola-website/Science/296639_a_297968]
-
OTAN, AP OTAN) a fost înființată în anul 1955 sub denumirea de "North Atlantic Assembly" (Adunarea Atlanticului de Nord) este un organism consultativ interparlamentar format din membri ai parlamentelor naționale ale statelor membre, numărul reprezentanților naționali fiind proporțional cu numărul populației statelor membre și reprezintă distribuția politică a parlamentelor naționale. Președintele în funcție al AP NATO este Karl A. Lamers. Unitățile și formațiunile militare ale NATO consituie organismul operațional al NATO. România a solicitat formal aderarea la NATO în 1993. Un
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord () [Corola-website/Science/296611_a_297940]
-
forțelor UN (FORPRONU) + autorizează declanșarea loviturilor aeriene pentru a sparge asediul orașului Sarajevo și al zonelor de securitate NATO stabilește Planuri de circumstanță pentru sprijinirea activităților UN:Repsectarea zonei de interdicție aeriană, Crearea zone de ajutor + zone de siguranță pentru populația civilă din B-H si Modalități de prevenire a extinderii conflictului în Kosovo și Macedonia In 1992 au loc Operațiuni de supraveghere maritime (embargou) si aviatice (zona de interdicție) si operațiuni de repsectare a sancțiunilor și a embargoului - eventuale încălcări si
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord () [Corola-website/Science/296611_a_297940]
-
metri, o lățime de 45 m și acostamente betonate de câte 7,5 m. Pe viitoarea pistă va putea ateriza și decola orice tip de avion, cu excepția lui A380, pentru care trebuie un terminal special și o pistă mai lungă. Populația este așezată în 4 municipii: Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 5 orașe (Predeal, Râșnov, Rupea, Victoria, Zărnești) și 43 comune cu de 150 sate. Numărul total al populației la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care bărbații
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]