19,920 matches
-
așa cum a fost acuzat. Ar putea dovedi acest lucru cu martori, spunea el revoltat, luptându-se din răsputeri să se facă-nțeles de o lume care nu prea avea răbdare să-l mai asculte. La rândul lor, cei care îl acuzau susțineau și ei că ar avea martori cu care pot dovedi că președintele Rusiei a trebuit să fie sprijinit ca să ajungă până la tribună, fiindcă nu putea să se țină pe picioare. Văzând această scenă (care m-a înduioșat până la lacrimi
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
a lui Leonid Brejnev și chiar pe vremea lui Gorbaciov. Răspunsul a fost, categoric, nu. Ceva s-a schimbat, fără îndoială, de-a lungul vremurilor. Stalin putea să-și bea liniștit otrava sa, fiindcă nimeni nu l-ar fi putut acuza că și-o bea. Brejnev nu era nevoit să susțină că i-ar fi scăpat de sub control o coloană de tancuri și că ea ar fi ajuns, fără știrea sa, în Cehoslovacia. Mihail Gorbaciov poate chiar nu a știut ce
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
împotriva lui Manolescu, ci și împotriva speranței cu care acceptaseră cu toții gândul că nu vom putea reuși decât împreună. Dacă n-ar fi fost la Rio, candidatul nostru de la Zalău ar fi murit de plăcere citind-o pe Blandiana, care acuza săptămâna trecută presa de opoziție de reminiscențe comuniste, întrucât a sperat că AC și partidul care o reprezintă nu-și vor împărți voturile în două, ci vor prezenta un singur candidat. Oricât am fi de vinovați că n-am putut
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
vrea să o ridice împotriva drept-credincioșilor săi prieteni care se întâmplă să fie de altă părere decât el, poate. Astfel, dat fiind că ei nu au înțeles nevoia creștinească de consens, pe care o resimte din ce în ce mai acut urmașul împușcatului, sunt acuzați că fac politică fără pic de filosofie - iar filosofia fără pic de metafizică - și că au ajuns să profere o etică fără Dumnezeu. Ca și cum la nivelul puterii, către care înclină în mod vizibil balanța sa, politica e doldora de filosofie
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și de flori depuse la catafalcul lui George Fonea - care fusese poetul prizonierilor români uitați câte 12-13 ani prin Estul sălbatic, pe unde și-au lăsat oasele cei mai mulți dintre ei. Fiind cel mai apropiat prieten al mortului, State a fost acuzat că a adunat bani pentru organizarea funeraliilor, care s-ar fi desfășurat după un ritual de tip legionar. În realitate, cheltuielile fuseseră suportate de „Asociația nevăzătorilor”, unde George Fonea era încadrat ca funcționar, dar conducea și un cenaclu literar, iar
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
care se spune unde trebuie să fie repartizată. Gândul că un fost turnător nu poate fi deconspirat, iar cel turnat de el poate să fie amenințat în continuare de cineva că va publica, fără voia sa, anonima în care era acuzat de cine știe ce crimă ori insultat mi-a dat o noapte de insomnie și m-a făcut să sfârșesc prin a mă întreba: Să fie oare trecerea unei delațiuni plină de minciuni dintr-un dosar în pagina unui ziar marele câștig
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
ea, persoana respectivă nu se afla printre noi, iar provocatorul n-a reușit să-și atingă ținta. Nici Ștefan Aug. Doinaș nu era printre noi, dar asta nu i-a împiedicat pe ziariștii parizieni prezenți la acea manifestare să-l acuze de rasism pentru că a folosit într-un articol cuvântul țigan. Nu știu dacă totul pornise de la ei sau fuseseră îndoctrinați de cineva din România, dar nu mai contează. Dacă Doinaș a fost judecat în absență că nu-i iubește pe
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
mi l-aș fi imaginat niciodată comunicând atât de bine cu suprarealistul Gellu Naum. Și față de mine avea sentimente infinit mai bune decât înainte de 1989, când ne certam la el acasă, unde, după ce mă primea ca pe un prieten, mă acuza fie pentru că aș fi publicabilă, fie pentru că nu am refuzat să public Urcarea muntelui după ce a fost cenzurată. Recent, i-am recitit cu tristețe o carte în care se întreba ce mi se putea întâmpla mie dacă aș fi refuzat
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
lucrurile, de exemplu, Marx, a cărui analiză a dezvoltării formelor valoare este și ea evocată de autor. Însă, voind să contribuie la progresul dezbaterii, autorul sfârșește prin a face anumite concesii unor vechi lozinci. De exemplu, el pare adesea că acuză moneda de a fi răspunzătoare pentru crizele economice și pentru alte malversații, ceea ce amintește de critica marxistă a acumulării de capital, după care goana oamenilor după avere are consecințe nefaste. Cu toate acestea, teoria monedei ca instituție socială rămâne convingătoare
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de diferite ținute și de diferite profesii. Mereu inginerii nu au fost văzuți bine de muncitori, iar directorii nu trebuiau niciodată să ia decizii, uneori chiar strict tehnice, de producție, fără a se consulta cu sindicatele, adică cu reprezentanții muncitorilor. Acuzându-i pe "burghezi" de lene, Engels a adus cu adevărat lenea în rândul tuturor. Raporturile individ-societate s-au inversat iar omul devine dintr-o ființă participativă care își urmărește egoismul și interesele, un membru al "societății drepte", care așteaptă totul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
activitatea bancară în Grecia. Prima și cea mai importantă este "Trapezitica", scrisă de Isocrates în jurul anului 393 î.Hr. Este vorba despre un discurs juridic în care Isocrates apără interesele fiului unui favorit al lui Satyrus - rege al Bosforului. Fiul îl acuză pe Pasion, un bancher atenian, de însușire ilicită a unui depozit de bani pe care i-l încredințase", Jesús Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro, p. 51. 535 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
partidelor fără a-și exprima simpatia pentru o tabără sau alta114 devenea o constantă a domniei sale, exprimând însă o anumită naivitate politică. Când spunem asta, ne gândim la faptul că, încercând să păstreze o anumită neutralitate, domnitorul avea să fie acuzat de partizanat atât din partea stângii politice, cât și a dreptei. Reproșul care prindea treptat consistență era acela cu trimitere la constituirea unei structuri politice în fruntea căreia să se afle chiar domnitorul, fapt care era susținut, la un moment dat
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU[Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
nevotate de Adunare, acești locuitori asigură pe domn de dragostea, devotamentul și supunerea lor"159. În fața unei astfel de ofensive, Cuza și susținătorii săi își îndreptau atenția în primul rând asupra liberalilor. În timp ce șeful statului, preluând din retorica conservatorilor, îi acuza pe foștii colaboratori, la 15 iunie 1863, de difuzarea ideilor utopic-socialiste160, Ch. Tell îi critica pentru apropierea de reprezentanții dreptei. În fața unei asemenea acuzații, I.C. Brătianu simțea că este dator să explice ce anume îi făcuse între timp pe conservatori
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU[Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Parlament, fapt concretizat în solicitările directe adresate diferiților prefecți din țară pentru a ajuta un om politic sau altul 193. Există însă acum și ocazii în care primul ministru critică prefectul de Argeș, un anume Vărzariu, la 30 noiembrie 1864, acuzându-l de lipsa unor măsuri electorale datorită cărora Teodor Brătianu obținuse mandatul de deputat de Argeș. Liberalul moldovean nu se oprea însă aici, cerând reprezentantului guvernamental în teritoriu să adune probe în privința unor ilegalități în vederea invalidării mandatului 194. O situație
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU[Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și la diplomatul belgian la Constantinopol, Blondel von Cuelebroeck. Vizita sa la București și Iași (decembrie 1856-ianuarie 1857), precum și presupusele demersuri întreprinse în favoarea Contelui de Flandra și a cauzei Unirii provocau o puternică reacție la nivelul cercurilor diplomatice europene, fiind acuzat de faptul că pregătea candidatura contelui de Flandra 257. Încurajați de poziția exprimată de Franța, înainte și în timpul desfășurării Congresului de la Paris, atitudinea cea mai clară având-o Napoleon care la 20 februarie 1856 își exprima dorința ca participanții la
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU[Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
după ce realiza în stilul său o incursiune în istoria românilor, arăta că domniile pământene creaseră posibilitatea exercitării numeroaselor influențe străine în Principate. Nici el nu ignora faptul că tronul fusese, de-a lungul timpului, obiectul disputei familiilor boierești influente 261. Acuzat chiar în preajma adunărilor ad-hoc de faptul că se evidenția printr-un comportament politic anarhic 262, I.C. Brătianu prelua acum teme din discursul liderilor politici europeni, declarând că aducerea unui prinț dintr-o dinastie străină trebuia să se facă pentru a
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU[Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de care beneficia din partea lui Napoleon al III-lea376. În ciuda acestor aspecte festiviste, în rândul guvernului începeau să apară mai multe neînțelegeri. Situația prelungită de provizorat nu avea cum să nu lase urme. Având viziuni și temperamente diferite, membrii executivului se acuzau acum de cele mai diverse lucruri, printre care dorința unora de a se proclama domni. O astfel de referire se făcea și la adresa lui I.C. Brătianu, într-o discuție purtată de unul din membrii importanți ai Locotenenței Domnești, N. Haralambie, cu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU[Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și care echivala cu victoria liberalismului prin includerea principiilor sale în noua Constituție 709 produceau serioase motive de nemulțumire lui Lascăr Catargiu în privința colaborării cu partea stângă a spectrului politic, determinându-l să se retragă din guvern. Nedorind să fie acuzat că el este autorul și beneficiarul acestei retrageri, I.C. Brătianu comitea în scurt timp același gest. Începând cu lunile iunie-iulie asistăm la o "transformare" a lui I.C. Brătianu. Revoluționarul de altădată devine treptat un om politic preocupat de consolidarea statului
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU[Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în fața tuturor acestor atacuri nu puteau să aibă un prea mare succes pentru că România intrase într-o logică a campaniilor electorale, în care declarații precum cele din Sala Slătineanu, prin care adepții lui I.C. Brătianu și C.A. Rosetti erau acuzați de faptul că uzurpaseră numele de liberali, deveneau frecvente 746. Sfârșitul anului 1866 aducea o criză politică nouă ce putea fi tot mai greu de negat. Acesta era motivul pentru care Carol I îi chema la el pe 19 decembrie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU[Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Trei - nu trece mult, și Academia de Științe din Chișinău editează În limba rusă, sub redacția lui Artiom M. Lazarev, o carte de 900 de pagini În care combate teoria unității și continuității statului și al națiunii române. Ei Îi acuză pe istoricii români de șovinism - pe Andrei Oțetea, Ion Popescu-Puțuri, A. Deac, și afirmă că situația creată În istoriografia română ”a afectat sentimentele de mândrie națională ale poporului moldovean”. Povestirea decurge năvalnic, greu de urmărit cu stiloul. Ochii interlocutorului se
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mă comport când mi se întâmplă ceea ce li s-a întâmplat apostolilor? Mă auto-acuz cu forme ulterioare de masochism împotriva mea, mă gândesc că nu sunt capabil de nimic, nu valorez nimic, nu reușesc; sau, prin forme ascunse de sadism, acuz pe alții, societatea, Biserica, comunitatea, grupul, parohia? Sau mă comport în mod rațional, întrebându-mă: „Am orientat bine dorințele mele?” Una dintre rugăciunile potrivite acestei reflecții poate fi Psalmul 62: „Sufletul meu e însetat de Tine”; întâlnim pe omul dorințelor
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
apărut în aceeași dimineață, în penumbră pe țărm: ce le-ar fi spus discipolilor? Cu siguranță i-ar fi certat și i-ar fi luat în râs, pentru că acțiunea dușmanului lui Dumnezeu este aceea de a stinge dorințele, de a acuza, de a diminua tot ceea ce este bun în noi. Și aceasta se întâmplă când lăsăm ca această voce negativă să acționeze în noi, când îl avem înăuntrul nostru pe cel pe care Biblia îl numește „acuzatorul” („satana” este termenul ebraic
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
luându-le în momentul lor cel mai dramatic, ca acele mișcări ce asaltă sufletul lui Isus în timpul Patimii, care este punctul culminant al alegerii Sale. Isus este cuprins de angoasă, tristețe, dezgust. Mișcările ce ne tulbură sunt acelea care ne acuză, cele în care acuzatorul, diavolul, vorbește în noi pentru a ne convinge că nu vom reuși, că e prea mult, că vom avea multe obstacole, că nu vom fi acceptați, că ne expunem inutil. Atunci nu mai există dorința de
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
o persoană incomodă. Uneori era dur. Nu agrea prostia, minciuna, impostura. Pe mulți dintre contemporanii săi i-a pus la zid, aplicându-le eticheta pe care o meritau. În special după episodul CNSAS, din 28 ian. 2008, când a fost acuzat pe nedrept de colaborare cu Securitatea, fiind supus unui linșaj mediatic, în special prin Agenția de știri Newsin, relațiile dintre el și unii scriitori din Iași sau din țară s-au deteriorat, au devenit încordate. Falșilor prieteni, de conjunctură, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
din borhotul mediatic. Dezamăgit, era ferm hotărât să plece (în 2008) din Filiala Iași a U.S.R. și să se mute la Filiala din București. Mă îndemna și pe mine să fac la fel. Alții, cu ifose de filosofi, eseiști, îl acuză pe marele poet de impostură atunci când vine vorba de poemele cântate. N-o fi avut el o voce extraordinară, lucru normal la un fumător de 2-3 pachete de țigări pe zi, dar că era lipsit de cunoștințe muzicale, asta nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]