14,708 matches
-
viață, este strâns legată de dezvoltarea comerțului. Noua viziune asupra vieții s-a răspândit odată cu comerțul din orașele negustorești ale Nordului Italiei, înspre vest și nord, străbătând Franța și sud-vestul Germaniei, până în Țările de Jos și Insulele Britanice, prinzând rădăcini adânci oriunde nu există o tiranie care s-o înăbușe"141. Prin comerț, oamenii se îmbogățesc și se emancipează. Nu este o întâmplare că lumea capitalistă va aduce cu sine bogăție, dar și libertate politică. Democratizarea economiei duce la democratizarea politicii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ale planetei. Acest tip de explicație nu este nici măcar specifică doar lumii occidentale. Giddens 152 arată: ,,De ce a luat naștere rasismul? Au existat mai multe motive. Unul este acela că opoziția dintre alb și negru, ca simboluri culturale, avea rădăcini adânci în cultura europeană. Albul fusese dintotdeauna asociat cu puritatea, negrul cu răul (nu există nimic natural în acest simbolism; în unele culturi situația este inversă). Simbolul culorii negre era încărcat de semnificații negative înainte ca Occidentul să intre în contact
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ocazia crizei economice din anul 2008 s-a discutat mult despre sfârșitul economiei de consum și chiar despre sfârșitul capitalismului. Este simplu să identifici cu consumul dorința de a avea. De fapt, pentru noi occidentalii, apropierea bunurilor are rădăcini mai adânci, mult mai adânci în chiar egoismul genetic, biologic, al ființei noastre. Nimeni nu a inventat peste noapte un om nou, care să nu-și mai dorească apropierea bunului, ca sens de viață fundamental. Nu discutăm aici despre lăcomie ci despre
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
din anul 2008 s-a discutat mult despre sfârșitul economiei de consum și chiar despre sfârșitul capitalismului. Este simplu să identifici cu consumul dorința de a avea. De fapt, pentru noi occidentalii, apropierea bunurilor are rădăcini mai adânci, mult mai adânci în chiar egoismul genetic, biologic, al ființei noastre. Nimeni nu a inventat peste noapte un om nou, care să nu-și mai dorească apropierea bunului, ca sens de viață fundamental. Nu discutăm aici despre lăcomie ci despre efectele dorinței de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nivel 22. Criza este și puterea negativului, fața întunericului și dispariția luminii și a optimismului. Este motivul pentru care unei crize i se răspunde cu o și mai mare voință de acțiune, deoarece criza provoacă. În fața unei crize, atitudinea originară, adâncă, este un complex de stări, dorințe, așteptări, voință de acțiune, proiectare de modele, critica existentului, nerăbdarea în fața prezentului, dezaprobarea și respingerea nonvalorilor, critica sau chiar lupta împotriva realităților inacceptabile"23. Criza este cea care ne trezește și ne pune în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Având fericirea de a mă fi născut printre voi, cum aș fi putut oare să cuget asupra egalității pe care natura a instituit-o între oameni și asupra inegalității pe care au statornicit-o ei, fără să mă gândesc la adânca înțelepciune cu care și una și cealaltă, fericit îmbinate în acest stat, contribuie în chipul cel mai apropiat de legea naturală și cel mai folositor societății la menținerea ordinii publice și la fericirea indivizilor"6. În cuprinsul operei sale, însă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
regula creării și punerii în circulație a mărfurilor. În context ,,oamenii fără valoare se bucură de bogății și opulență, în timp ce merituoșii și valoroșii fără nimic"12. Acest tip de frustrare are o rădăcină socială, dacă îi putem spune așa, foarte adâncă, în vremurile când bogăția aparține aristocraților, adică celor care ,,o meritau", iar marea masă a populației nu avea acces și nu putea spera la prosperitate. Capitalismul este un mare dușman al ,,vremurilor bune de altădată". Ideea că oamenii care nu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
apelul la argumente raționale și că aceasta vine ,,dintr-o atitudine mentală patologică - dintr-un resentiment și o stare neurastenică pe care am putea-o numi complexul lui Fourier, după numele acestui socialist francez"35. Complexul lui Fourier presupune resentimente adânci față de persoana care a reușit. Cel bolnav merge până acolo încât ,,este gata să suporte mari pierderi dacă asta înseamnă că și ființa detestată suferă"36. Sigur, soluția ar fi ca fiecare dintre noi să înțeleagă că bătălia cu viața
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de maximă afirmare și nu cel de început al capitalismului. Este secolul în care ,,Europa de Vest a depășit restul lumii din punctul de vedere al utilizării diverselor tehnologii ce economiseau forță de muncă". Capitalismul, așa cum demonstrăm pe parcursul întregii lucrări, are rădăcini adânci în istoria și cultura occidentală. Marea diveregență. China, Europa și nașterea economiei mondiale moderne, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 10-11. 12 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 10. 13 Jacques Le Goff, Civilizația occidentului medieval
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
curios, darul pare să fi fost practicat înaintea schimbului, sub închipuirea unui dar reciproc". Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 428. 135 Este și punctul de vedere exprimat de Spengler, acesta, conform căruia resorturile adânci ale dezvoltării unei culturi nu trebuie căutate neapărat în mod strict în activitatea economică. Iată ce spune Spengler: ,,Punctul de vedere de la care trebuie să plecăm pentru a putea înțelege istoria economică a culturilor superioare nu trebuie căutat pe terenul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pp. 162-163. 94 Ibidem, pp. 167-168. 95 Eseu publicat sub titlul "Traiul pe datorie și efectele sale", în Revista Dilema Veche, nr.403/3-9 noiembrie 2011. 96 Și un argument care demonstrează cum discuția invocată de Germania are rădăcini foarte adânci în teoria și strategia politică a partenerilor noștri occidentali. Iată ce spune Francis Fukuiama: ,,Slaba guvernare subminează principiul suveranității pe baza căruia s-a constituit ordinea internațională post-westfaliană. Iar acest lucru se întâmplă pentru că problemele pe care le generează statele
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
au statornicit, și este strâns legat de discrepanțele economice mondiale, de accesul inegal la informație și tehnologie. Securitatea noastră nu mai depinde doar de parametrii militari, ci este direct afectată de fenomenele globale politice, economice și religioase. Crizele au rădăcini adânci, iar impactul lor depășește adesea cadrul în care au izbucnit. Noile amenințări au o natură globală - pot răbufni oriunde și ne pot afecta pe toți. I. Complexitatea provocărilor securității După părerea mea, există câteva caracteristici-cheie ale contextului internațional de securitate
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cu "partea A 4 (a) a proiectului"; - reformularea textului, în anexa nr. 2 la acord - partea A (4) (c) - astfel: "echipament, piese de schimb și materiale aferente pentru terminalul de containere operat de SOCEP - Ș.A. În portul Constantă, la dana adîncă; "și completarea lui cu litera " (d) echipament, piese de schimb și materiale aferente pentru terminalul de marfuri în vrac operat de COMVEX - Ș.A. în portul Constantă, la dana adîncă"; - modificarea descrierii părții A (6) din anexă nr. 2 la acord
ORDONANTA Nr. 8 din 14 ianuarie 1994 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 57/1991 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109897_a_111226]
-
de containere operat de SOCEP - Ș.A. În portul Constantă, la dana adîncă; "și completarea lui cu litera " (d) echipament, piese de schimb și materiale aferente pentru terminalul de marfuri în vrac operat de COMVEX - Ș.A. în portul Constantă, la dana adîncă"; - modificarea descrierii părții A (6) din anexă nr. 2 la acord după cum urmează: "Furnizarea de pompe pentru irigații, motoare, piese de schimb și echipamente adiacente și materiale pentru îmbunătățirea capacităților de pompare a circa 15 sisteme de irigații care îndeplinesc
ORDONANTA Nr. 8 din 14 ianuarie 1994 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 57/1991 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109897_a_111226]
-
de-a șaptea sa participare, a mai revenit doar Andrei Marina, ceilalți patru sculptori, adică Mihai Buculei, Maxim Dumitraș, Nicolae Fleissig și Adrian Ilfoveanu, fiind la prima lor participare. Iar acest raport se referă explicit la o relație mult mai adîncă, și anume la aceea dintre elementul stabil, dintre factorul de continuitate, și coeficentul dinamic sau, altfel zis, doza de imprevizibil. În primul termen al ecuației intră, evident, Mircea Bochiș, cel care se găsește la cea de-a șaptea lui participare
Cărbunari 2004 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12546_a_13871]
-
baie apa curge nestingherită pe lângă țevile mâncate de rugină. Dar, fulgerător, au apărut cetățenii responsabili, sincer îngrijorați că două sau trei stropitoare o să-i aducă la ruină și că praful ridicat cu această ocazie o să-i îmbolnăvească de plămâni. Cutele adânci dintre ochi, maxilarele flexate amenințător, gesticulația cazonă arătau că acești oameni chiar sunt speriați de ideea că s-a trezit unul să-i oblige să fie curați. Cetățenii indignați n-au fost, însă, decât cavaleria ușoară. Ei aveau menirea să
Îndemn la nesupunere igienică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12528_a_13853]
-
doar își rememorează stări, dezgroapă erupții, își amintește spectacolul întîilor aluviuni, al marilor turbulențe, al surpărilor irepresibile și pe acela al materiei în combustie. O permanentă luptă între lumină și întuneric transpare din construcțiile sale grele, monumentale prin curgerea tușei, adînci prin suprapunerea tonurilor și prin pregnanța lor tactilă, profunde prin ecoul vibrațiilor sufletești. Trei dominante se confruntă aici, coexistînd, succedîndu-se ori numai invocîndu-se reciproc, dominante care descriu coordonatele majore ale oricărui sistem (al privirii) bine articulat: dominanta caldă, a pămîntului
Teodor Moraru între pământ și lumină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12568_a_13893]
-
activare a potențialului ignorat din lucrurile pe care, de atîtea ori, ne amăgim că le cunoaștem și că le stăpînim. În această perspectivă, mai importante decît lucrările înseși, în general știute bine și prețuite în consecință, sînt mecanismele și resorturile adînci ale fascinației pe care arta și personalitatea lui Bitzan o exercită asupra conștiinței publice și asupra privitorului, în particular. în pofida faptului că artistul și-a delimitat foarte net universul și și-a restrîns reveriile la cîteva categorii de obiecte-reper, senzația
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
și ficțiunea imaginii, sprijinite și întreținute de artist printr-o manualitate și printr-o capacitate de adaptare la spiritul formei și la somațiile materiei cu totul ieșite din comun, se transformă, finalmente, în ambiguă trăire estetică și în vibrație metafizică adîncă. Fără să fi fost un om cultivat în accepțiunea academică a cuvîntului, adică fără o cultură narativă solidă și sistematizată, dar cu o profundă cultură vizuală și cu un instinct infailibil al livrescului, Bitzan a intuit că una dintre cele
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
duce. Calculele și combinațiile lui, tactica vicleană a amânării scadențelor și a fărâmării problemelor mari în chestiuni rezolvabile, în așteptarea unui moment mai prielnic, sub umbrela largă și protectoare a unui Timp ,răbdător": toate alunecă dintr-odată într-o groapă adâncă de nefericire și deznădejde. Procesul prin care va trece Moromete e pe cât de mișcător pentru cititor, pe atât de minuțios și exact descris de către scriitor, cu o ,cruzime" psihologică specifică lui Marin Preda. În lumina crepusculară a propriei singurătăți, tatăl
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
grijă halucinantă pentru vibrația detaliului, pentru articularea modulilor, pentru sonoritatea formei, în ansamblul său, sub impactul unghiului de privire sau sub acela, impalpabil, al luminii. Brâncușianismul lui Jacobi stă în puritatea expresiilor sale și în fascinația, aproape magică, față de suflul adînc al materiei activate și de viața autonomă pe care aceasta o dobîndește prin armonia celestă a componentelor sale. Dar dincolo de formele individuale, de lucrările sale obiect, artistul visează lumi integrate, retroversiuni edenice sau provocări dadaiste; el imaginează construcții-receptacul pentru lumea
Peter Jacobi - schiță pentru un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11350_a_12675]
-
Peter Jacobi. După cum în cea de-a treia secvență a interesului său pentru spațiul fotografiei transpare o enormă capacitate de admirație și de solidaritate față de existențele ieșite din comun. Mormintele unor mari personalități, Ionescu, Cioran, Fundoianu, sînt repere ale unei adînci meditații și pretextul unor la fel de ample melancolii. La căpătul acestui complicat excurs prin lumea iluziilor încorporate, care este fotografia, artistul sfîrșește prin a face tot un fel de sculptură, de data aceasta una, la prima vedere, imposibilă: o cronosculptură, adică
Peter Jacobi - schiță pentru un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11350_a_12675]
-
de Cornel Mihai Ionescu, în care ,teoria sincerității" e abil încadrată în scena mai cuprinzătoare a operei lui Svevo, și nu numai, pune oarecum între paranteze conținutul în sine al romanului, accesibil la o simplă citire, în favoarea extragerii unor sensuri adînci. Autorii cresc sau, din contră, regresează de la o carte la alta. După o capodoperă de multe ori urmează o tăcere care traduce, în realitate, o neputință și rare sînt ocaziile în care ei mai reușesc să-și revină. Tripticul romanelor
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
luări de cuvânt parlamentare, și al ordonanțelor mereu insuficient de draconice pentru a stoarce ultima mijire de vlagă a contribuabilului și pentru a-i transforma buzunarul într-o pustietate deplină. Și, pentru că de câteva zile plutim într-o mare și adâncă neînțelegere provocatoare de insomnii și dureri de cap, iacă-tă că, în cadrul unui jurnal tv, apare domnul prim-ministru C.P.Tăriceanu care ne liniștește lămurindu-ne: - ,Există două categorii sociale mari, care nu plătesc nici un ban la fondul de sănătate: pensionarii
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
acestor mărturii mai mult sau mai puțin obiective și cele ale unor autori contemporani. între acestea, una pare să fi impulsionat cîțiva exegeți să pornească în căutarea unui alt Thomas Mann... La 16 august 1955, Herman Hesse își lua cu adîncă durere rămas bun de la Thomas Mann, ,prietenul drag, marele coleg, maestrul prozei germane" care în ciuda ,marilor succese și onoruri" era insuficient cunoscut. ,Empatia, fidelitatea, simțul răspunderii și capacitatea de a iubi, ascunse în spatele ironiei și virtuozității sale, calități care decenii
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]