13,013 matches
-
Constantin Harasim a precizat că s-a dispus și suplimentarea numărului de utilaje de deszăpezire care acționează în zonă. Și pe DN 18, pe raza localității Cârlibaba, traficul a fost întrerupt temporar pentru a se degaja carosabilul, după ce mai mulți arbori au fost doborâți de vânt și au blocat drumul. Județul Suceava se află sub avertizare cod portocaliu de ninsori și viscol până la ora 18,00 și de cod galben până duminică seara, la ora 20,00. Maramureș: Trafic în condiții
Iarna lovește România: Accidente, viscol, zăpadă, inundații și vânt puternic () [Corola-website/Journalistic/104270_a_105562]
-
construcție din tradiția românească. Tocmai acest fapt atrage atenția și creează impresii deosebite", a scris Marius Marinescu. Informații din interiorul Vilei Lac 3 "Noua construcție, Lac 3, era impunătoare prin mărime și stilul românesc observabil, așezată în mijlocul unei păduri cu arbori înalți și groși, cam la 60 metri de marginea Lacului Floreasca. Strada Turgheniev se termină chiar la intrarea în curtea mare, formată din multe hectare și prevăzută cu o poartă din bare din fier forjat acoperită cu tablă. Pentru a
Vila Lac 3, informații din interior de la Dej până la Băsescu și Iohannis by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103289_a_104581]
-
în curtea mare, formată din multe hectare și prevăzută cu o poartă din bare din fier forjat acoperită cu tablă. Pentru a se ajunge la vilă, există o singură alee asfaltată, cu câteva curbe făcute intenționat ca să nu se taie arborii existenți. Vila are etaj. Așa se obișnuia când o casă era destinată marilor personalități trecătoare prin conducerea unei țări. Etajul conferă și un plus de frumusețe, mai ales printr‑un acoperiș țuguiat, îmbrăcat cu țiglă. Intrarea în vilă se face
Vila Lac 3, informații din interior de la Dej până la Băsescu și Iohannis by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103289_a_104581]
-
la acest proiect și a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar, care să-i reprezinte pe românii din județ, întrucât 'aceasta este o frunză-simbol, cu rădăcini în cultura, istoria și spiritualitatea neamului românesc'. Stejarul este unul dintre cei mai importanți arbori sacri la români. El ocupă un loc important în viața și spiritualitatea poporului român, fiind considerat un arbore totemic. Vechii locuitori ai patriei noastre își puneau, de cele mai multe ori, așezările lor sub pavăza acestui copac mitic', se arată în amendamentul
CJ Harghita scoate românii de pe steagul județului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103316_a_104608]
-
trasă de cai albi înaripați. În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră și trăsnește dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul care i l-au pricinuit. Și, pentru că dracii înspăimântați se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streașina caselor, în turlele bisericilor și chiar în trupul unor animale, Sfântul Ilie trăsnește năprasnic, pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei. În ajunul zilei când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu
Sfântul Ilie. De ce nu este bine să mănânci mere până la această dată by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101923_a_103215]
-
o mare de foc care distrugea, neținând seamă de nimic. Între tânguitul clopotelor ce cu doar câteva ore înainte anunțaseră vesele Sfintele Paști și țipetele ascuțite ale oamenilor disperați, vâlvătaia se ridica pe stâlpii caselor, în turla bisericilor, în coroana arborilor. Pe străzile fumegânde bărbați și femei alergau care-ncotro, cu chipuri răvășite, învinețite de fum, înroșite de flacără. Unii purtau în mâini donițele goale și priveau cum focul nemilos le arde toată agoniseala, ami cu seamă că toate prăvăliile mai
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
interdicția a fost ridicată. Ea a apărut acolo cu o altă femeie din Mauritania stele, Dimi Menta Abba, și a fost însoțit de pianistul francez Jean-Philippe Rykiel pe un sintetizator. Malouma turneu în Statele Unite în 2005, cu apariții în Ann Arbor, Michigan, Chicago, Illinois, Boston și Cambridge, Massachusetts, Lafayette, Louisiana (pentru Festivalul International de Louisiane), înainte de a termina în New York City. Doi ani mai târziu, Malouma au participat la cea de-a 32 Paleo Festival în Nyon, Elveția, care s-a
Malouma () [Corola-website/Science/337638_a_338967]
-
Russula alutacea (Christian Hendrik Persoon ex Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor pâinișoara, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol calcaros, izolată sau în grupuri mai mici, în păduri foioase, în special sub fagi și stejari. Buretele, care se dezvoltă din (iunie) iulie până în octombrie. Buretele crește
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
ieșean Ionel Lupu. De asemenea, Mandache Leocov a reușit să atenueze efectele ecologice distructive ale procesului de sistematizare urbană comunistă, care în anii '80 presupunea tăierea a sute de tei pentru modernizarea căii de rulare a tramvaielor pe bulevardul Copou; arborii au fost salvați prin deplasarea bordurilor be ambele părți ale străzii cu jumătate de metru. Majoritatea zonelor din Iași includ aliniamente sau plantații masive de tei. Sute de astfel de arbori articulează axa culturată a orașului, pornind dinspre Aleea Sadoveanu
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
modernizarea căii de rulare a tramvaielor pe bulevardul Copou; arborii au fost salvați prin deplasarea bordurilor be ambele părți ale străzii cu jumătate de metru. Majoritatea zonelor din Iași includ aliniamente sau plantații masive de tei. Sute de astfel de arbori articulează axa culturată a orașului, pornind dinspre Aleea Sadoveanu și bulevardul Carol I, coborând spre bulevardul și pietonalul central Ștefan cel Mare și Sfânt, apoi continuând pe strada Palat. Plantații notabile de tei se găsesc și pe strada Păcurari, bulevardul
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
a aerului înconjurător, influențează favorabil și microclimatul urban în general poluat al orașului Iași, stimulând schiimburilor de aer și dispersând particulele în suspensie. Totodată, vegetația are un rol pedogenetic important, regenerând și fertilizând solul. Pe lângă aportul de materie organică, rădăcinile arborilor contribuie la creșterea porozității acestuia, la măririrea capacității de sedimentare și filtrare a solului, precum și la creșterea biodiversității și a retenției hidrice a terenului. Activiști și experți în domeniu au atras atenția că, în perioada 2009-2013, întregul fond arboricol ieșean
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
și experți în domeniu au atras atenția că, în perioada 2009-2013, întregul fond arboricol ieșean, inclusiv aliniamentele de tei (Bd. Carol I, Str. Păcurari ș.a.), au fost afectate de ceea ce aceștia au descris ca "toaletări abuzive" : "retezarea anuală a coronamentului arborilor urbani, cu păstrarea trunchiului și a părților bazale ale ramurilor inferioare, este o practică populară, însă nejustificată și extrem de dăunătoare". Reducerea drastică a duratei de viață a arborilor, unii dintre ei seculari, s-a reflectat în numeroase acțiuni ulterioare de
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
de ceea ce aceștia au descris ca "toaletări abuzive" : "retezarea anuală a coronamentului arborilor urbani, cu păstrarea trunchiului și a părților bazale ale ramurilor inferioare, este o practică populară, însă nejustificată și extrem de dăunătoare". Reducerea drastică a duratei de viață a arborilor, unii dintre ei seculari, s-a reflectat în numeroase acțiuni ulterioare de tăiere a copacilor care, în urma "toaletărilor", s-au uscat. Această problemă, recurentă la nivel național, a determinat societatea civilă din Iași să elaboreze, în colaborare cu experți locali
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
numeroase acțiuni ulterioare de tăiere a copacilor care, în urma "toaletărilor", s-au uscat. Această problemă, recurentă la nivel național, a determinat societatea civilă din Iași să elaboreze, în colaborare cu experți locali și cu Academia Română, un regulament științific pentru îngrijirea arborilor urbani din România. Teiul lui Eminescu este un exemplar semimilenar de "Tilia tomentosa," situat în Parcul Copou din Iași. În același parc, în apropierea muzeului "Mihai Eminescu", se găsește Teiul Haiducilor, un alt arbore multisecular, cu o vârstă de circa
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
Lactarius piperatus (1797), sin. Lactifluus piperatus (1806/2010), denumit în popor lăptucă iute sau iuțar, este o specie de ciuperci "basidiomicete" comestibilă de genul "Lactarius" în familia "Russulaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește în șiruri sau cercuri mari, preferind locuri umede, în păduri de conifere mai ales sub pini și molizi precum în cele foioase pe lângă fagi și stejari, de la deal la munte, din iunie
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
biblioteca și galeria armelor. Spațiile interioare sunt mobilate în stilul perioadei respective și conțin colecția de lucrări de artă ale familiei. Castelul are un parc vast în stil englezesc, care acoperă 143 de hectare, cu specii native și non-native de arbori și arbuști, precum și o seră cu o colecție de plante din specia fuchsia. Pivnița cu o boltă pseudo-gotică a familiei Schwarzenberg este situată în partea de vest a parcului.
Castelul Orlík () [Corola-website/Science/336250_a_337579]
-
Československý spisovatel (Scriitorul cehoslovac), Literární noviny (Gazeta literară), iar în perioada 1963-1969 a deținut funcția de redactor-șef adjunct la Literární listy (Foi literare). În anii '60, mai precis în perioada 1963-1970, a fost visiting profesor la Universitatea din Ann Arbor, Michigan, SUA. Reîntors în Cehoslovacia, a fost marginalizat de regimul comunist și i s-a interzis să mai publice. Astfel, în anii '70-'80, a lucrat pentru scurte perioade ca muncitor. Scrierile sale (povestiri, eseuri și piese de teatru) au
Ivan Klíma () [Corola-website/Science/336268_a_337597]
-
Romagnesi, 1947 sau Entoloma cucullatum ((Jules Favre ex Bruno Cetto, 1987) denumită în popor pieptănuș primăvăratic, este o specie de ciuperci otrăvitoare de "basidiomicete" din familia "Entolomataceae" și genul "Entoloma". Buretele coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), dar are deasemenea calități saprofite. El se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitar sau în grup, în păduri mixte și de conifere dar și pe pășuni în preajma unei conifere, de la deal la munte, primăvara, din
Pieptănuș primăvăratic () [Corola-website/Science/336317_a_337646]
-
foioase și de conifere (aici preferat sub pini în prezența mușchiului), dar de asemenea prin turbării sau câmpii. Perioada favorită de dezvoltare o are din (iunie) iulie până în noiembrie. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). "Scleroderma citrinum" este adesea oară atacat de un burete parazitar din familia "Boletaceae" numit "Pseudoboletus parasiticus" care este neotrăvitor și comestibil (dezvoltă o pălărie cu un diametru de până la 8 cm). Cuticula buretelui se colorează cu Hidroxid de potasiu în
Buretele cerbilor () [Corola-website/Science/336338_a_337667]
-
Christian Hendrik Persoon, 1801), sin. Lycoperdon verrucosum (Pierre Bulliard, 1791), din încrengătura Basidiomycota în familia "Sclerodermataceae" și de genul "Scleroderma" este o ciupercă otrăvitoare, numită în popor buretele cerbilor fals care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Specia este mult răspândită. Ea crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord solitară și în grupuri, preferând soluri acide și ierboase, la margine de drum, pe câmpii povârnite și prin parcuri, dar de asemenea prin luminișuri în păduri de
Buretele cerbilor fals () [Corola-website/Science/336344_a_337673]
-
și Catedrala Mitropolitană. Este mărginită la vest de tronsonul pietonal al bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt, la nord-vest de strada Ion C. Brătianu, la nord-est de strada Agatha Bârsescu, și le est de Palatul Roznovanu. Esplanada cuprinde circa 255 arbori și reprezintă cel mai mare spațiu verde din centrul istoric al orașului. În interiorul parcului se găsesc circa 20 de platani monumentali ("Platanus acerifolia"), dintre care 15 exemplare sunt declarate monumente ale naturii. Flora din parc cuprinde 197 de exemplare de
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
de rășinoase (77%), restul fiind foioase. Plantația este considerată foarte tânără: 73% dintre plante au diametre de până la 20 cm, bucurându-se de o stare fitosanitară bună sau foarte bună. Există în scuar și 14 molizi argintii tineri ("Picea pungens"), arbori cu temperament de lumină plantați însă la umbră. Parcul mai adăpostește circa 20 de platani englezești ("Platanus acerifolia"). Dintre aceștia, cele 13 exemplare din aliniamentul de pe strada I. C. Brătianu și două exemplare din interiorul parcului, lângă strada Agatha Bârsescu, sunt
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
din aliniamentul de pe strada I. C. Brătianu și două exemplare din interiorul parcului, lângă strada Agatha Bârsescu, sunt protejate prin lege, fiind declarate monumente ale naturii. Zona mai cuprinde câteva exemplare monumentale, de exemplu în același aliniament de lângă strada Agatha Bârsescu, arbori care încă nu au fost incluși în lista plantelor protejate. Notabilă este și prezența în aria centrală a parcului a unei catalpe ("Catalpa bignonioides") care impresionează prin înălțimea de 14 metri și diamterul trunchiului de 65 de cm. În 2014
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
pădure ("Asio otus"), specie protejată prin lege. Alte specii care cuibăresc în parc sunt "Streptopelia decaocto", "Picus", "Corvus frugilegus", "Turdus merula", "Carduelis chloris". Mai se hrănesc și tranzitează frecvent parcul "Sturnus vulgaris", "Columba livia domestica", "Apus apus" și "Passer domesticus". Arborii parcului extrag anual din atmosfera ieșeană 2.180 de tone de dioxid de carbon, eliberând totodată 1.653 de tone de oxigen anual. Cei 255 de arbori mai rețin pe frunze și scoarță circa 15 kg de pulberi în suspensie
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
tranzitează frecvent parcul "Sturnus vulgaris", "Columba livia domestica", "Apus apus" și "Passer domesticus". Arborii parcului extrag anual din atmosfera ieșeană 2.180 de tone de dioxid de carbon, eliberând totodată 1.653 de tone de oxigen anual. Cei 255 de arbori mai rețin pe frunze și scoarță circa 15 kg de pulberi în suspensie pe an, stocând în același timp o cantitate de 24.143 tone de carbon, fixat chimic în structura lemnoasă a arborilor. Cele două fântâni arteziene cu jeturi
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]