14,631 matches
-
infrastructurii revoluționare. Majoritatea bulgarilor din clasa de mijloc nu erau nerăbdători să răstoarne cu forța dominația otomană. Micul grup de revoluționari care s-a ridicat din rândurile acesteia erau de la bun început în minoritate. Ei doreau independență imediată prin revoltă armată și prin metode similare celor ale revoluțiilor din Serbia și Grecia, și au căutat susținere în rândul țărilor ortodoxe Rusia și Serbia. Revolta din Bosnia și Herțegovina i-a determinat pe revoluționarii bulgari organizați la București să treacă la fapte
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
culegând bumbac pe câmpurile din apropierea casei și lustruind papuci în oraș. În timpul liber cânta în împrejurimile orașului și se ocupa cu mici fărădelegi. La 16 ani este trimis la centrul de reabilitare pentru minori din Toccoa, fiind acuzat de jaf armat. Aici îl întâlnește pe Bobby Byrd a cărui familie îl ajută să iasă din detenție. După trei ani petrecuți în spatele gratiilor, James Brown nu mai avea voie să se întoarcă în Augusta sau în Richmond County, asta fiind una din
James Brown () [Corola-website/Science/302555_a_303884]
-
de romani. În 69, odată cu venirea la putere a lui Vespasian, revine ordinea și pacea la Roma. Dar atunci a izbucnit în Palestina revolta iudaică împotriva Romei; această revoltă se va încheia în 70 e.c. cu ocuparea Ierusalimului de trupele armate ale lui Titus (fiul lui Vespasian), cu profanarea și distrugerea templului: evenimente sfâșietoare pentru evrei și chiar pentru creștini și, nu pentru puțini, prevestitoare de catastrofe universale iminente; un apropiat "sfârșit al lumii". Tocmai în acești ani este chemat Papa
Papa Linus () [Corola-website/Science/302569_a_303898]
-
care a îndeplinit funcția de ministru al afacerilor interne (2002 - 2008, 2008 - 2009). s-a născut la data de 6 mai 1954, în satul Frăsinești din raionul Ungheni (Republica Moldova). După absolvirea școlii medii în anul 1971 este înrolat în cadrul forțelor armate ale Uniunii Sovietice (URSS). În anul 1978 a absolvit Școala Superioară Militară de conducere “F.E.Dzerjinski” din orașul Saratov (Rusia). Ulterior absolvă și cursurile Institutului de economie, politică și drept din capitala Rusiei, Moscova, precum și Institutul Juridic al Ministerului Afacerilor
Gheorghe Papuc () [Corola-website/Science/302593_a_303922]
-
(în limba finlandeză "jatkosota", în limba suedeză "fortsättningskriget") a fost un conflict armat între Finlanda și Uniunea Sovietică, parte a celui de-al Doilea Război Mondial. Conflictul a debutat cu acțiunile agresive purtate de pe teritoriul finlandez împotriva sovieticilor la 21 și 22 iunie și bombardamentele rusești de la 25 iunie 1941 și s-a
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
Planificatorii militari sovietici estimaseră că finlandezii ar fi fost capabili să mobilizeze numai 10 divizii, așa cum făcuseră în timpul Războiului de Iarnă, dar nu au luat în calcul echipamentul militar pe care finlandezii reușiseră să-l procure între cele două conflicte armate și ampla acțiune de antrenare pentru luptă a tuturor bărbaților mobilizabili. În nordul Finlandei erau staționate și două divizii germane de vânători de munte la Petsamo și două divizii germane de infanterie se deplasau din Suedia spre Karelia, (iar, mai
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
expunerile sale, nu apar elemente neorganizate cum ar fi națiunile sau rasele. În analiza conflictelor dintre aceste entități organizate, Schmitt utilizează două noțiuni de bază: războiul (Krieg) și încheierea de pace (Friedensschluss). Schmitt nu se referea însă exclusiv la conflictele armate și teoriile sale nu preconizeazâ o inevitabilitate a războaielor armate. În realitate Schmitt înțelege prin război acel “mijlocul politic extrem" care pune în evidență distincția dintre prieten și inamic. Astfel se încadrează în conceptul de război orice formă de conflict
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
sau rasele. În analiza conflictelor dintre aceste entități organizate, Schmitt utilizează două noțiuni de bază: războiul (Krieg) și încheierea de pace (Friedensschluss). Schmitt nu se referea însă exclusiv la conflictele armate și teoriile sale nu preconizeazâ o inevitabilitate a războaielor armate. În realitate Schmitt înțelege prin război acel “mijlocul politic extrem" care pune în evidență distincția dintre prieten și inamic. Astfel se încadrează în conceptul de război orice formă de conflict acut, prin care una din părți încearcă să-și impună
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
situației din Europa în prima jumătate a secolului XX, în care arată că din punctul de vedere al teoriei sale, primul război nu s-a terminat prin tratatul de pace de la Versailles, ci a continuat, chiar dacă nu printr-un conflict armat, prin măsuri economice (ocuparea Renaniei) sau măsuri diplomatice (în cadrul Ligii Națiunilor Similar el nu vorbește despre "tratat de pace" ("Friedensvertrag") ci despre "încheiere de pace" ("Friedensschluss"), diferența fiind că o încheiere de pace este doar acea înțelegere care duce la
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
statele membre este descris perfect." În același timp, după analiza lui Schmitt, statele își pierd monopolul de a declara și a conduce războaie: "dreptul de a face război" ("ius ad bellum") dispare. De altfel, în noua ordine a lumii conflictele armate clasice nu mai au sens. Schmitt nu discută modul de rezolvare a conflictelor între superspații, dar după definiția lui, superspațiile nu reprezintă state mai mari, ci entități diferite. Astfel, raționamentul lui Schmitt care susține inevitabilitatea războaielor dintre state, nu se
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
de partizani a fost publicată de Carl Schmitt în 1963, înainte de războiul din Vietnam. La vremea publicării ea nu a generat foarte mult interes. Totuși, la 40 de ani după publicare ea apare ca a o previziune perfectă a conflictelor armate și a războiului antiterorist de la începutul secolului XIX și poate mai corectă decât multe analize contemporane, partizanul lui Schmitt identificându-se perfect cu teroristul de astăzi. Schmitt este considerat unul din cei mai importanți gânditori politici din a doua jumătate
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
abatelui de a strânge dijmele pentru sine, de a numi preoții de pe domeniile mănăstirii și de a purta însemne episcopale. Între satele cele mai însemnate ale mănăstirii se număra Apahida ("Podul Abatelui"). Din cauza acestor privilegii mănăstirea a intrat în conflict armat cu Episcopia Transilvaniei, mai întâi în timpul episcopului Adrian (1189-1203), care a pricinuit mari pagube mănăstirii, apoi cu episcopul Wilhelm (1204-1221), care într-una din incursiunile sale a reușit să ardă privilegiile papale doveditoare ale exempțiunii, iar pe cele regale a
Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur () [Corola-website/Science/302612_a_303941]
-
oficial ca rege creștin al Ungariei. „Sfânta coroană a Ungariei”, cunoscută drept Coroana Sfântului Ștefan, este o lucrare artistică realizată ulterior, în mai multe faze, în secolele XI-XIII. Între anii 997-1006 Ștefan a reușit , nu înainte de consumarea unui violent conflict armat care a opus proaspăt unsul rege (25 decembrie 1001) Ștefan cel Sfânt și pe Gyula cel tânar (în maghiară Gyula; latinizat Iulus (nu Iulius)), Voievodul Transilvaniei, cu sediul la Alba Iulia (Bălgrad, în maghiară Gyulafehérvár). Regele Ștefan a avut trei
Ștefan I al Ungariei () [Corola-website/Science/302648_a_303977]
-
fi dus la prăbușirea defensivei inamicului. „"Blitzkriegul"” a fost considerat de asemenea o formă revoluționară de război. De-a lungul timpului, cercetătorii i-au pus la îndoială noutate, sau chiar existența. Victorii rapide și decisive au fost obținute de forțe armate și înainte de a doua conflagrație mondiale. În timpul războaielor pentru unificarea Germaniei sau în campaniile Primului Război Mondial. Statul major german a încercat să pună în practică teroia " Bewegungskrieg" (Răzoiul mobil), cu principii asemănătoare războiului-fulger. În timpul primei conflagrații mondiale, aceste metode au permis
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
29 de divzii, din care trei blindate și avea ca obiectiv să înainteze prin Țările de Jos și să atragă în cursă unitățile nordice ale aliaților, pe care să le izoleze mai apoi într-o pungă. Grupul era format din armatele Wehrmacht 6 și 18. Grupul de Armată C comandat de Wilhelm Ritter von Leeb era compus din 18 divizii și trebuia să prevină o eventuală încercare a aliaților de ocolire prin flanc cu pornire de pe Linia Maginot. Grupul trebuia să
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
700 de tunuri antiaeriene de 88 mm și 180 de 37 mm aparținând "Luftwaffe" și 816 de 20 mm din cadrul forțelor terestre. Franța cheltuise mai mult din produsul național brut din perioada 1918 - 1935 pentru dotarea și întreținerea forțelor sale armate decât orice altă mare putere. Guvernul francez a început o acțiune de reînarmare în 1936. Datorită declinului natalității din acea perioadă, în special în timpul Primului Război Mondial și a Marii Crize Economice, cât și pierderilor de vieți omenești din timpul primei conflagrații
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
care îi comanda din "7. Panzerdivision" s-au îndreptat spre vest, traversând Sena spre Normandia și au cucerit portul Cherbourg pe 18 iunie. În timpul deplasării spre Cherbourg, Rommel a forța capitularea Diviziei 51 de scoțieni pe 12 iunie. În timpul operațiunilor armate, "Luftwaffe" a avut o contribuție importantă la dispersarea forțelor blindate franceze. Deși coloanele de blindate germane erau foarte întinse și vulnerabile la contraatacuri, susținerea neîncetată a tancurilor de către "Luftwaffe" i-a împiedicat pe francezi să își concentreze forțele, iar teama
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
înscria în modernismul anilor '60, dar a rămas neterminată la exterior - fresca cu istoria teatrului, care trebuia să acopere trei fațade ale teatrului, nu a fost niciodată realizată, lăsând corpul teatrului în zidarie de cărămidă aparentă, sub "pălăria" de beton armat, elegantă, care îi devenise simbol și care i-a fost totodată fatidică (faptul că forma clădirii nu amintea de o "casă" în sens clasic și aducea cu o pălărie, pare să fi fost cauza pentru care Ceaușescu a cerut remodelarea
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/302653_a_303982]
-
a Republicii Srpska. În luna august a anului 1995, Operațiunea "Furtuna" (Oluja) a armatei croate a dus la desființarea Republicii sârbe Kraina, iar forțele militare ale Guvernului majoritar musulman al Bosniei-Herțegovina și ale croaților bosnieci au declanșat ofensiva contra forțelor armate ale Republicii Srpska din Bosnia-Herțegovina. În patru zile, Republica sârba Kraina s-a prăbușit, iar populația civilă sârbă a părăsit în masă teritoriul, refugiindu-se în teritoriile deținute de sârbi în Bosnia și în Serbia. Ca urmare a intensificării conflictului
Acordul de la Dayton () [Corola-website/Science/302658_a_303987]
-
serie de măsuri vizând retragerea forțelor străine din Bosnia și începerea de negocieri pentru realizarea unor măsuri de creștere a încrederii sub auspicile Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Astfel se stabilește o zonă de separare între forțele armate ale părților (de facto, zona este impusă între armata bosniacă și forțele sârbilor). Anexa 2 instituie Linia de demarcare dintre entități (Inter Entity Boundary Line), între Federația Bosnia Herțegovina și Republica Srpska. De asemenea, se stabilea că statutul orașului Brciko
Acordul de la Dayton () [Corola-website/Science/302658_a_303987]
-
Statelor Unite, West Point, și ale Marii Britanii, Sandhurst. Ca și mulți profesioniști militari germani, lui Guderian îi displăceau naziștii și încercările acestora de a politiza armata. A fost iritat de edictul nazist care a interzis evreilor să facă parte din forțele armate și a încetat plata pensiilor veteranilor de război evrei, și s-a gândit să protesteze demisionând. Colegii săi militari și perspectivele unei cariere militare strălucite l-au făcut însă să se răzgândească. În cel de-al doilea război mondial, Guderian
Heinz Guderian () [Corola-website/Science/302756_a_304085]
-
subordinea și este compusă din , , și , împreună cu . Serviciul militar obligatoriu a fost desființat în 2006. Armata menține în prezent o forță de 1920 de membri activi. Cea mai mare parte a echipamentelor sale și forțelor au fost moștenite din forțele armate ale Uniunii Statale Serbia și Muntenegru; întrucât Muntenegru cuprinde întreaga coastă a fostei uniuni, el a păstrat practic întreaga forță navală. Muntenegru este un membru al Parteneriatului pentru Pace al NATO, și este candidat oficial pentru aderarea la alianță. Muntenegru a depus
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
al partidului nazist în 1937, iar în 1938 a devenit membru SS. În 1939 s-a căsătorit cu prima soție, Irene Schönbein, cu care a avut un fiu pe nume Rolf. În 1940 a activat ca medic militar în forța armată a SS-lui, Waffen-SS, în divizia multinațională "SS Wiking". În 1942 a fost rănit pe frontul de est, în URSS, și a fost declarat inapt de luptă și promovat la gradul de Hauptsturmführer-SS (căpitan). În perioada în care a activat pe
Josef Mengele () [Corola-website/Science/302760_a_304089]
-
statutul cultural-național ale populației se ameliorau treptat. Primul Război Mondial a dezbinat Imperiul Rus și Marele său Ducat, și a dus la lupte pentru putere între mișcarea muncitorească, cu înclinații de stânga, și nesocialiștii, mai conservatori, în absența unei forțe armate sau polițienești neutre. Declarația de independență a Finlandei din 6 decembrie 1917 nu a reușit să unifice națiunea. Roșii au dus o ofensivă generală nereușită în februarie 1918, aprovizionați cu arme din Rusia Sovietică. O contraofensivă a Albilor a început
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
Forțele Armate Române sunt formate din trei categorii de arme: "Forțele Terestre", "Forțele Aeriene", "Forțele Navale" , aflate sub comanda "Statului Major General", direct subordonat Ministerului Apărării Naționale. Pe timp de război, Președintele României este comandatul suprem al Forțelor Armatei. Ministerul Apărării Naționale
Armata României () [Corola-website/Science/302830_a_304159]