14,936 matches
-
uscate sau afumate sunt pregătite de gospodine cu costiță de porc afumată. Mihăiță porni spre casă ținând strachina plină cu amândouă mâinile și după ce intră o puse pe masă lângă oala cea mare. în timp ce ei erau ocupați cu adusul prunelor, bunica Ruxanda vorbi pe îndelete cu nepoata-sa Emilia, trecând în revistă muncile și trebile din gospodărie și din câmp, cum ar fi prășitul de al doilea ce trebuia să se desfășoare în curând; bunicul reveni în casă iar Mihăiță se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
face și el gospodărie ca tată-su. îl mai iscodi pe bătrân despre unele întîmplări din viața lor, dorind să cunoască mai bine cum s-au așezat în Pungești cei doi, bunicul născut și trăit în Cuci pe lângă Băcești iar bunica lor din Pungești. − Apăi, măi copii știți și voi că v -am povestit odată cum am ajuns de m-am așezat în Pungești. După ce m-am întors din armată în 1880 , am muncit și eu în gospodăria părinților, dar în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
învățați să călărească, ba chiar și fetele erau învățate să meargă călare. Moldova era plină de cai iar boierii țineau chiar herghelii. Da’ stați că m-am luat cu vorba și nu v-am spus cum am cunoscut-o pe bunica voastră, cum am legat prietenie și nutream gânduri de căsătorie. Eu trăiam departe de târg, tocmai la Cuci și întâmplarea a făcut că boierul Marcopol, cel bătrân, avea nevoie de un ajutor de administrator și m-am împăcat în această
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de mine, frate-miu Victor și soră-mea Vasilica. Mătușa voastră a fost dădaca băiatului boierului, Jac care a rămas orfan de mamă după ce s-a născut. știți și voi și mama voastră Maria, cum ne-am luat eu și bunica, cum ne-a ajutat boierul cel bătrân cu lemne de ne-am ridicat casa asta și toate acareturile. − Da’ ia spune-ne matale, bunică, cum de s-au învoit părinții să te măriți cu un flăcău din altă comună? − Ei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
s-a născut. știți și voi și mama voastră Maria, cum ne-am luat eu și bunica, cum ne-a ajutat boierul cel bătrân cu lemne de ne-am ridicat casa asta și toate acareturile. − Da’ ia spune-ne matale, bunică, cum de s-au învoit părinții să te măriți cu un flăcău din altă comună? − Ei, dragii mei, le-am spus că-mi place de el, chiar dacă a cunoscut mai multe fete, înseamnă că nu-i un popleacă. El mi-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a căzut drag dintre băieții ce i-am cunoscut, că era mai cumpănit decât alții. Bunicul zâmbea șiret pe sub musteață auzind laudele ce i le aducea soața lui. − Să știți că părinții mei au înțeles ce le-am spus, continuă bunica povestirea ei. Au fost și ei de acord, ne-am cununat și am făcut nuntă mare și frumoasă, cum vam mai povestit altădată. Ei, și acuma gata cu poveștile, plecați și voi acasă să n-aibă griji ai voștri că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Ciotacu, omul cuminte și bun cum zicea soră mea Marița, a încuviințat să mă ridice jandarmii și să mă închidă la post, ca pe un hoț. Am apucat să le poruncesc copiilor mei, Mihăiță și Gheorghiță să meargă iute la bunici, să le spună ce s-a întâmplat iar aceștia, care cunoșteau adevărul, să vină la post ca să spună și șefului de post care este acesta. Bieții copii erau speriați, eu eram amețit de mersul lucrurilor de nici nu vedeam pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lui Emilia că ea voia să se apuce de cusut, ca de obicei. Nu trecu multă vreme și Maria cu Costache ajunseră la casa „didiladeal” a părinților. Maria luase cu dânsa și așternuturile de pat ce le cususe Emilia pentru bunici, întrucât de ceva vreme ea deprinsese croitoria de la un evreu din Pungești. Auzindu-le glasurile, Ion Gheorghiu le deschide ușa și după ce răspunse la binețe, îi pofti să se așeze pe scaune sau pe pat, cum lea fi voia. După
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-ne că vom fi răsplătiți. Am zis că așa trebuie să se poarte copiii cu cei care le-au dat viață și i-au crescut ca să ajungă și ei în rândul oamenilor. Cred că așa e frumos și se cuvine.” Bunica Ruxanda care stătea pe pat, se sprijini în cot și cu ochii înlăcrimați i se adresă : „Marie, te cunosc de când ai venit în casa noastră, ca noră, cu câtă dragoste ai avut grijă de noi, mai mult decât fetele noastre
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
drag pe mamă-sa și pe Ghiță. Apoi mama Elena o îndemnă să-i lase pe bărbați să țină sfat în odaia unde intraseră iar dânsa dori să stea împreună cu fiica și nepoții în camera „de din sus”. La vederea bunicii lor nepoții și nepoatele au sărit de bucurie și au strâns-o în brațe pe bunica pe care o iubeau mult. „Bunica Elena” fusese o femeie înaltă, chipeșă, cu ochi limpezi, cu o căutătură inteligentă și plină de demnitate. Doar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bărbați să țină sfat în odaia unde intraseră iar dânsa dori să stea împreună cu fiica și nepoții în camera „de din sus”. La vederea bunicii lor nepoții și nepoatele au sărit de bucurie și au strâns-o în brațe pe bunica pe care o iubeau mult. „Bunica Elena” fusese o femeie înaltă, chipeșă, cu ochi limpezi, cu o căutătură inteligentă și plină de demnitate. Doar pielea obrajilor și ochii mai duși în fundul capului și părul alb ce-i înconjura fața îi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
unde intraseră iar dânsa dori să stea împreună cu fiica și nepoții în camera „de din sus”. La vederea bunicii lor nepoții și nepoatele au sărit de bucurie și au strâns-o în brațe pe bunica pe care o iubeau mult. „Bunica Elena” fusese o femeie înaltă, chipeșă, cu ochi limpezi, cu o căutătură inteligentă și plină de demnitate. Doar pielea obrajilor și ochii mai duși în fundul capului și părul alb ce-i înconjura fața îi trădau vârsta de peste șaptezeci de ani
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe patul dinspre geam și începu săși întrebe nepoții pe rând, cum îi cheamă și câți ani au. Erau doar cei mai mărunți fiindcă Emilia, Mihăiță și Gheorghiță erau duși cu treburile gospodăriei. Cei mici erau îmbrățișați cu dragoste de bunică și primea fiecare câte un măr, o gutuie sau câteva nuci. − Lasă-i mamă, ce trebuia să aduci tocmai de la Cursești, au destule în livadă ; − Ia lasă tu, Marie, e bun ce aveți voi dar astea sunt aduse din livada
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și primea fiecare câte un măr, o gutuie sau câteva nuci. − Lasă-i mamă, ce trebuia să aduci tocmai de la Cursești, au destule în livadă ; − Ia lasă tu, Marie, e bun ce aveți voi dar astea sunt aduse din livada bunicilor de la Cursești și au gustul lor mai altfel, mai ales că sunt date de bunica lor cu drag, spuse bătrâna, mângâind cu dragoste părul mătăsos al nepoțelei ce se cuibărise lângă ea. Se auzi ușa camerei „de din jos”, Maria
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
trebuia să aduci tocmai de la Cursești, au destule în livadă ; − Ia lasă tu, Marie, e bun ce aveți voi dar astea sunt aduse din livada bunicilor de la Cursești și au gustul lor mai altfel, mai ales că sunt date de bunica lor cu drag, spuse bătrâna, mângâind cu dragoste părul mătăsos al nepoțelei ce se cuibărise lângă ea. Se auzi ușa camerei „de din jos”, Maria ieși să vadă ce este iar frate-su îi spuse: − Apăi, Marie, noi ne ducem
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pleca de unde am venit, spuse Ghiță și se îndreptă spre căruță. Sfatul mamei Elena cu fata ei și nepoții a continuat și după vreo două ceasuri de la plecarea bărbaților la târg se întoarse acasă Mihăiță. O îmbrățișă și el pe bunica cu dragoste după ce-i sărutase mâna și întrebă, cu oarecare șiretenie: − Singură ai venit de la Cursești, bunică, eu nu mai văd pe nimeni ? La întrebarea unde este Gheorghiță, răspunse că acesta deshamă caii ca să-i ducă la imaș, că azi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și nepoții a continuat și după vreo două ceasuri de la plecarea bărbaților la târg se întoarse acasă Mihăiță. O îmbrățișă și el pe bunica cu dragoste după ce-i sărutase mâna și întrebă, cu oarecare șiretenie: − Singură ai venit de la Cursești, bunică, eu nu mai văd pe nimeni ? La întrebarea unde este Gheorghiță, răspunse că acesta deshamă caii ca să-i ducă la imaș, că azi au fost amândoi la cărat piatră pentru școala cea nouă. − Da ce-i cu voi, dragii bunicii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
răspunse că acesta deshamă caii ca să-i ducă la imaș, că azi au fost amândoi la cărat piatră pentru școala cea nouă. − Da ce-i cu voi, dragii bunicii, vă apucați iar de învățat carte? spuse dânsa, a glumă. − Nu, bunică, se face o școală mai mare, mai încăpătoare, cu tot ce trebuie, cu mai multe clase, cu cancelaria învățătorilor și directorului cum nu mai este o alta pe Valea Racovei, cum spune domnul Obreja. Nu ai văzut și clădirea unde
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și clădirea unde este judecătoria, are săli câte luni sunt într-un an. Dar, mamă, eu m-am luat cu vorba și trebuie să plec la treabă, Mă rog matale, dă-mi ceva să mănânc câtă vreme mai vorbesc cu bunica. Maria care ținea în brațe pe Săndel, îl așeză pe un scăunel mic aproape de bunica, ce-l mângâia cu dragoste pe păr, spunând cu glasul scăzut „flăcăul bunicăi, flăcău, să crești mare, harnic și deștept ca frate-tu” apoi răspunse
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
eu m-am luat cu vorba și trebuie să plec la treabă, Mă rog matale, dă-mi ceva să mănânc câtă vreme mai vorbesc cu bunica. Maria care ținea în brațe pe Săndel, îl așeză pe un scăunel mic aproape de bunica, ce-l mângâia cu dragoste pe păr, spunând cu glasul scăzut „flăcăul bunicăi, flăcău, să crești mare, harnic și deștept ca frate-tu” apoi răspunse întrebărilor puse de nepot: − Apăi, măi băiete, am venit cu căruța lui feciorumeu Ghiță, am
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
rog matale, dă-mi ceva să mănânc câtă vreme mai vorbesc cu bunica. Maria care ținea în brațe pe Săndel, îl așeză pe un scăunel mic aproape de bunica, ce-l mângâia cu dragoste pe păr, spunând cu glasul scăzut „flăcăul bunicăi, flăcău, să crești mare, harnic și deștept ca frate-tu” apoi răspunse întrebărilor puse de nepot: − Apăi, măi băiete, am venit cu căruța lui feciorumeu Ghiță, am coborât din Cursești-Deal ieri, am dormit az-noapte la ei. Apăi cuscrul Negruș și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dus în târg pe la negustori și auzeam că vor să potcovească caii . Da’ tu Mihăiță ce mai faci, ai de-acum optsprezece ani, văd că muncești cu spor, ce ai de gând să faci pe viitor? − Nu știu chiar bine, bunico, ce am să fac. Acum muncesc la școală, Gheorghiță lucrează și el cu mine, el mai învață încă și vrea să deprindă cântatul la vioară cu domnul Obreja. Eu mai merg cu tata la chirii că dumnealui știți că e
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
oprit de bunicăsa care îl întrebă dacă a fost la hora tocmită la Cursești Vale. − Am auzit că ai fost și tu la hora lui David. Ia spune, ai chitit vreo fată de prin părțile noastre, ca taică-tu? glumi bunica Elena; − Am fost eu la mai multe jocuri și la Gârceni și la Lipova și la Armășoaia. Eu am plecat, sărut mâna, bunico, și dacă mai întreabă vreo fată de mine, că văd că ai aflat matale ceva, să-i
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
hora lui David. Ia spune, ai chitit vreo fată de prin părțile noastre, ca taică-tu? glumi bunica Elena; − Am fost eu la mai multe jocuri și la Gârceni și la Lipova și la Armășoaia. Eu am plecat, sărut mâna, bunico, și dacă mai întreabă vreo fată de mine, că văd că ai aflat matale ceva, să-i spui că eu mă gândesc la însurătoare abia după ce moi întoarce din armată, așa cum a făcut și tata. Luându-și încă odată rămas
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
întunericul, Costache înhămă caii la căruța pregătită de cu seară, cu care el, Maria, Emilia și Gheorghiță trebuiau să ajungă la Cursești-Deal, să ia parte la slujba de înmormântare și s-o petreacă pe ultimul drum pe mama, soacra și bunica lor. − Maria, Emilia, ați luat tot ce am vorbit aseară? − Da, Costache, cred că n-am uitat ceva...ia să văd...pânză albită este, ceară de albine pentru lumânări mari și toiag am pus. Am luat și zahăr și bomboane
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]