15,206 matches
-
Dăneasa și Radomirești. Localitatea Sprâncenata, delimitată la est de apele Călmățuiului, iar la vest de cele ale Oltului, se află la circa 50 km de curba hipsometrică de 200 m care marchează limita geografică între Podișul Getic la nord și Câmpia Română la sud. În acest sector microrelieful este format din crovuri și gorgane. Partea estică a acestei câmpii este străbătută de două văi aproape paralele cu Călmățuiul, numite Vâlceua Mare și Vâlceua Mică. Clima comunei Sprâncenata este o clima temperat-continentală
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
se află la circa 50 km de curba hipsometrică de 200 m care marchează limita geografică între Podișul Getic la nord și Câmpia Română la sud. În acest sector microrelieful este format din crovuri și gorgane. Partea estică a acestei câmpii este străbătută de două văi aproape paralele cu Călmățuiul, numite Vâlceua Mare și Vâlceua Mică. Clima comunei Sprâncenata este o clima temperat-continentală de tranziție, iar în raport cu relieful existent este o climă de câmpie cu mici influențe datorate factorilor locali. Valoarea
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
crovuri și gorgane. Partea estică a acestei câmpii este străbătută de două văi aproape paralele cu Călmățuiul, numite Vâlceua Mare și Vâlceua Mică. Clima comunei Sprâncenata este o clima temperat-continentală de tranziție, iar în raport cu relieful existent este o climă de câmpie cu mici influențe datorate factorilor locali. Valoarea medie anuală a temperaturii aerului este de +10.9 °C. Principalul râu al rețelei hidrografice a comunei Sprâncenata este Oltul, situat în partea de vest a teritorului comunei, un principal mijloc de comunicare
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
Frunzaru, unde a fost construită o hidrocentrală, un lac de acumulare, un nod hidrotehnic pentru bararea transversală a Oltului și o ecluză pentru navigație. Un alt râu este Călmățuiul situat în partea de est a comunei, un râu tipic de câmpie cu valea meandrată și scurgere intermitentă. Cel de-al treilea râu este Saiul, care pornește de la Comani și adună toate apele care izvorăsc de sub terasa stângă a Oltului și care se varsă direct în Dunăre. Pe teritoriul comunei Sprâncenata întâlnim
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
Valea Mare este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Olt, Muntenia, România. Se află în partea de central-nordică a județului, la contactul dintre Podișul Cotmeana și Câmpia Boian. AȘEZAREA Configurația terenului, necesitățile viețuirii și silnicia vremurilor au determinat așezarea comunei în aceste locuri. Spațiul pe care este așezată comună Valea Mare este frământat. Valea Darjovului care de la Buicești se îndreaptă spre sud, este destul de îngustă, având între
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
-o 15 case. Sătucul acesta a viețuit vreo 25 de ani după care s-a strămutat în satul matcă. Relieful Comună Valea Mare este așezată la altitudinea de 153 m pe ultimii pinteni ai Platformei Cotmeanei care se pierd în Câmpia Burnasului, mai jos, la 15 km de comună. Valea este formată de relief pe care sunt așezate satele comunei, în cea mai mare parte. Această vale are o lățime medie de 500m, este inundabila în zona Recea și în zona
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Manta. Dealurile comunei Pietrari sunt acoperite în parte cu păduri de foioase ( fag, stejar, paltin, frasin, mesteacăn ). Terenul arabil, de categoria a V-a, dând o cantitate neîndestulătoare de cereale, locuitorii s-au obișnuit să se aprovizioneze din regiunile de câmpie, prin schimb cu fructe sau cartofi, fapt ce a dus la dezvoltarea cărăușiei. Solul este argilos făcând parte din clasa argiluvisoluri, tipul de sol fiind brun-roșcat de pădure. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietrari se ridică la de
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
nopții și ale tăcerii. Fiecare din aceste pânze vorbește pentru Corot, ne spune:" "În acea zi, în acea dimineață, în seara sau în noaptea aceea, am fost aici, față în față cu acest lac, cu brâul acesta de copaci, cu câmpia aceasta, cu aceste case; am fost aici, sub acest cer trist, umezit de ploaie. Am văzut trecând pe chipul cenușiu al naturii surâsul divin al luminii". "Alte pânze, portretele, vor face alte mărturisiri:" "Sunt de cele mai multe ori fete umile, femei
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]
-
meglenoromâni, și a constituit o primă mare dezbinare între ei. Au avut loc și conflicte, uneori sângeroase între satele megleromomâne, în primul rând din cauze economice, dar care au căpătat și o tentă religioasă. Așezându-se și în partea de câmpie a Meglenului, meglenoromânii au renunțat parțial la păstorit, trecând la agricultură, în timp ce aromânii au rămas mai ales păstori. Meglenoromânii cultivau cereale, viță de vie, fructe, legume, ocupându-se și cu apicultura și cu creșterea viermilor de mătase. Practicau și diverse
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
Ștefan cel Mare este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Glavacioc și Ștefan cel Mare (reședința). Comuna Ștefan cel Mare se găsește poziționată în sud-estul județului Argeș, în cadrul Câmpiei Găvanu-Burdea, subdiviziune a Câmpiei Române. Ea se prezintă ca o așezare tipică de câmpie, relieful fiind unul de tip plan, tabular, ușor vălurit. Localitatea este formată din două sate: satul de reședință, Ștefan cel Mare și satul Glavacioc, dispus la
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
Ștefan cel Mare este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Glavacioc și Ștefan cel Mare (reședința). Comuna Ștefan cel Mare se găsește poziționată în sud-estul județului Argeș, în cadrul Câmpiei Găvanu-Burdea, subdiviziune a Câmpiei Române. Ea se prezintă ca o așezare tipică de câmpie, relieful fiind unul de tip plan, tabular, ușor vălurit. Localitatea este formată din două sate: satul de reședință, Ștefan cel Mare și satul Glavacioc, dispus la aproximativ 2-3 km de
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Glavacioc și Ștefan cel Mare (reședința). Comuna Ștefan cel Mare se găsește poziționată în sud-estul județului Argeș, în cadrul Câmpiei Găvanu-Burdea, subdiviziune a Câmpiei Române. Ea se prezintă ca o așezare tipică de câmpie, relieful fiind unul de tip plan, tabular, ușor vălurit. Localitatea este formată din două sate: satul de reședință, Ștefan cel Mare și satul Glavacioc, dispus la aproximativ 2-3 km de centrul comunei. Planul satului Ștefan cel Mare a fost realizat
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
județean 659 este cel care traversează comuna de la nord la sud, fiind principala cale de acces spre reședința județului Argeș. Acest drum leagă localitatea și cu județele învecinate în părțile de sud și est - Teleorman și Dâmbovița. Relieful monoton de câmpie este brăzdat de apele învolburate ale râului Dâmbovnic, râu ce traversează parțial teritoriul localității, realizând practic hotarul cu localitățile Slobozia și Șelaru. În afara acestuia, pâraiele Glavacioc și Negrișoara întregesc peisajul hidrografic al apelor curgătoare de pe raza localității. Tot la capitolul
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
acestui material provin și unde îmi desfășor activitatea ca dascăl ce are menirea să ducă mai departe, pentru generațiile următoare ,moștenirea istorică și geografică’’ a acestor meleaguri. Astfel, comuna Ștefan cel Mare se află situată în partea de est a Câmpiei Găvanu - Burdea, zonă în care urmele vieții umane au vechi rădăcini în istoria țării noastre. Este o localitate de dată relativ recentă, apărând pe harta țării în anul 1923 și are un nume de rezonanță istorică, neavând însă nici o legătură
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
și spre altele cum ar fi Găești, Costești, Videle, etc. Mișcarea migratorie zilnică se realizează mai ales în localitățile limitrofe, Poeni din județul Teleorman și Slobozia din Argeș, de către muncitorii petroliști salariați ai Schelei petroliere Videle, cea mai mare din Câmpia Română. Aici mai lucrează actualmente aproximativ 50 persoane de pe raza localității aflate în studiu. Densitatea medie a locuitorilor comunei este de 639 locuitori/ Kmp, suprafața vetrei satului fiind 4,261/ Kmp, iar numărul de populație 2682, deci în scădere față de
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
actuala afecteaza drastic si populatia acestei locatitati. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A LOCALITĂȚII ȘTEFAN CEL MARE ÎN PERIOADA 1990 - 2005 Plecând de la studiile generale care s-au făcut în zona aflată în discuție, nu se pot exclude lucrările care amintesc de ,întinsele câmpii aurite’’ 1 sau lucrările care scot în evidență importantele zăcămintele petroliere 2 ce se întâlnesc aici, această zonă făcând din cea mai importantă schelă petrolieră din Câmpia Română, Schela Videle. Astfel, activitatea economică din localitatea respectivă este axată în principal
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
zona aflată în discuție, nu se pot exclude lucrările care amintesc de ,întinsele câmpii aurite’’ 1 sau lucrările care scot în evidență importantele zăcămintele petroliere 2 ce se întâlnesc aici, această zonă făcând din cea mai importantă schelă petrolieră din Câmpia Română, Schela Videle. Astfel, activitatea economică din localitatea respectivă este axată în principal pe două coordonate: Acestea sunt caracteristice mai tuturor așezărilor de câmpie, datorită faptului că agricultura pune o amprentă deosebită pe ocupația locuitorilor din mediul rural, dar în
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
petroliere 2 ce se întâlnesc aici, această zonă făcând din cea mai importantă schelă petrolieră din Câmpia Română, Schela Videle. Astfel, activitatea economică din localitatea respectivă este axată în principal pe două coordonate: Acestea sunt caracteristice mai tuturor așezărilor de câmpie, datorită faptului că agricultura pune o amprentă deosebită pe ocupația locuitorilor din mediul rural, dar în Câmpia Română, cultura cerealelor și creșterea bovinelor sunt la mare căutare, dacă se poate spune așa. AGRICULTURA Cultivarea terenurilor Terenurile agricole arabile dețin aproximativ
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
Română, Schela Videle. Astfel, activitatea economică din localitatea respectivă este axată în principal pe două coordonate: Acestea sunt caracteristice mai tuturor așezărilor de câmpie, datorită faptului că agricultura pune o amprentă deosebită pe ocupația locuitorilor din mediul rural, dar în Câmpia Română, cultura cerealelor și creșterea bovinelor sunt la mare căutare, dacă se poate spune așa. AGRICULTURA Cultivarea terenurilor Terenurile agricole arabile dețin aproximativ 75,64 % din suprafața localității și 86,16% din cea agricolă. Structura suprafeței agricole din localitatea Ștefan
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
prin intermediul unor scări de acces, care sunt din lemn. Este păcat că acest muzeu nu este prezentat mai pe larg în lucrările de prezentare istorico-turistică. Un alt mare inconvenient este poziția sa geografică, acesta fiind situat într-o zonă de câmpie, slab populată, la o distanță considerabilă de orice așezare urbană. Cu toate acestea, așa cum spuneam, cred că este nevoie de o mediatizare mai amplă, mai ales că acest complex medieval are o atestare documentară destul de veche (sec. XV). MACHETA DE
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
Primăria (NE), Dispensarul și Poliția (spre N), etc. Satul Ștefan cel Mare are o configurație a drumurilor de tip rectangular, acest tip de orientare a drumurilor fiind deosebit de avantajos, din foarte multe puncte de vedere. Relieful este unul monoton, de câmpie plană, așa cum este de fapt al întregii așezări. Situarea sa geografică în centrul așezării face ca distanțele să fie accesibile pentru toți elevii care vin din toate colțurile acesteia. De menționat este faptul că, în ultima vreme, în școla noastră
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
a publicat un atlas intitulat Polonia sive de situ, populis, moribus, magistratibus et Republica regni Polonici libri duo, care a fost considerat cel mai cuprinzător ghid al țării. Hărțile lui Kromer arată că Uniunea era în principal o țară de câmpie, în partea sud- estică, Kresy, aflându-se întinse stepe. Munții Carpați formau o parte din granița de sud, Munții Tatra având cele mai înalte culmi. Marea Baltică forma granița nordică. Asemeni altor țări din acea epocă, Polonia avea codri întinși, în
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
serie de tipuri de cai (genuri). În prezent există doar un singur gen: calul modern, "Equus". El are dinți care cresc toată viața, copite, picioare mari pentru alergat, iar animalul este mare și suficient de puternic pentru a supraviețui în câmpie. Caii au trăit în vestul Canadei până acum 12.000 de ani, dar toți caii din America de Nord au dispărut cu circa 11.000 de ani în urmă. Cauzele acestei extincții nu sunt clare; au fost sugerate schimbările climatice și vânătoarea
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
populație era musulmană în secolul XVI, când Imperiul otoman la apogeul puterii sale a lansat ofensiva spre Europa Centrală, care a culminat cu primul asediu al Vienei, din anul 1529. După cucerirea Ungariei, mulți musulmani au dobândit proprietăți funciare în câmpia Panonică și au părăsit Bosnia. În perioada otomană se stabilește în Bosnia o importantă comunitate evreiască sefardă, în special în Sarajevo și Travnik. În secolul XVII, odată cu intrarea Imperiului otoman în defensivă și pierderea teritoriilor Ungariei și Slavoniei, un mare
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
timpurile („școala de obște”). Tot el a pus bazele Liceului din Blaj, inițial cu predare în latină și germană. În mediul rural a întemeiat 53 de școli românești, în protopopiatele Făgărașului, Veneției, Sadului, Calborului, Gheorgheni, Trei Scaune, Armeni, Sânmărtinu de Câmpie, Mureș. Episcopul Petru Pavel Aron a înființat la Blaj tipografia diecezană. Fiecare monedă este ambalată în câte o capsulă de metacrilat transparent.
Petru Pavel Aron () [Corola-website/Science/302144_a_303473]