13,916 matches
-
Matei Zaharia Boilă (n. 17 aprilie 1926, Blaj - d. 27 august 2015, Cluj) a fost un senator român, deținut politic în timpul regimului comunist, preot greco-catolic. A fost fiul profesorului Zaharia Boilă (în perioada interbelică titular al catedrei de Drept Constituțional la Universitatea Regele Ferdinand din Cluj) și al Clarei Popa, fiica surorii lui Iuliu Maniu. a fost membru PNȚ
Matei Boilă () [Corola-website/Science/303897_a_305226]
-
poartă cenușie a fostului lagăr însoțiți de ghid. Sinistru traseu include toate momentele umilirii, înfometării, vlăguirii fizice și morale până la moartea demonică... Ne oprim în fața barăcilor cu paturi suprapuse, un fel de priciuri de lemn, unde erau înghesuiți zeci de deținuți, în uniforme vărgate, rupte, putrede, cu pături zdrențuite, înfometați, abrutizați, vlăguiți după o zi de muncă istovitoare prin zloată, ploaie, ger... De aici, ajungem la pavilionul infirmeriei unde se efectuau diferite experimente pe femei, copii, bătrâni transformați în simpli cobai
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
stânga. Demențialul Holocaust a costat viața a milioane de oameni...În muzeul lagărului se pot urmări imagini proiectate cu ororile săvârșite ce par desprinse dintr-un film de groază, cu cumplitele chinuri morale și fizice la care au fost supuși deținuții, deposedarea de toate bunurile avute la sosire, subnutriția dirijată, experimentele medicale și în final, moartea lugubră... Fundalul muzical însoțește aceste imagini, făcând ca totul să pară și mai grotesc. În vitrine se prezintă diferite produse și obiecte obținute din părul
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
devenit metropolă ambițioasă și strălucitoare, romantică, cu arhitectură maiestoasă, armonizată cu apele reci, metalice ale Nevei. Pe malul drept al bătrânului râu se află vechea Fortăreață Petropavlovsk (1703), punctul de pornire al viitorului oraș, devenită apoi o inexpugnabilă închisoare pentru deținuți politici ce a rezistat asalturilor celor trei revoluții: 1905, februarie 1917, octombrie 1917. În interiorul citadelei se află Catedrala (Petropavlovskoie Sobor), construită de arhi-tecții Tresini și Ustinov (1712-1733), bazilică cu trei nave, cupele și clopotniță foarte înaltă, cu patru niveluri, cu
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
lucreze, era Președinte al Societății de Anestezie și Terapie Intensivă din România și Vice-Președinte al Federației Mondiale a Societăților de Anesteziologie. După eliberarea din aprilie 1986, Radu Filipescu, tatăl său Zorel Filipescu, mama sa Carmelita Filipescu au susținut eliberarea celorlalți deținuți politici rămași la închisoarea de la Aiud transmițând date despre ei către organizațiile pentru apărarea drepturilor omului din occident. Informațiile cele mai multe le-au tramsmis cu ajutorul doamnei Elisabeth Ernst (Liza) cetățean german , colaborator al organizației Amnesty Internațional. Erau închiși la Aiud, Rahova
Radu Filipescu () [Corola-website/Science/304291_a_305620]
-
către organizațiile pentru apărarea drepturilor omului din occident. Informațiile cele mai multe le-au tramsmis cu ajutorul doamnei Elisabeth Ernst (Liza) cetățean german , colaborator al organizației Amnesty Internațional. Erau închiși la Aiud, Rahova și Jilava, în aceea perioadă, în jur de 30 de deținuți politici dintre care: Ion Bugan (condamnat la 10 ani închisoare ), Nastasescu Gheorghe (10 ani), Lițoiu Nicolae (15 ani), Dumitru Iuga (10 ani ), Manu Gheorghe (8 ani), Ilie Ion (6 ani), Costică Purcaru (7 ani ), Barabas Francisc (7 ani), Barabas Janos
Radu Filipescu () [Corola-website/Science/304291_a_305620]
-
din partea organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului, a posturilor de radio Europa Liberă, RFI, BBC, Deutche Welle. Astfel, Radu Filipescu a fost eliberat a 2-a oară, pe 22 decembrie 1987. În luna mai 1988 a încercat înființarea, împreună cu alți foști deținuți politici, Gheorghe Nastasescu, Filip Iulius, Iancu Marin, Carol Olteanu, Costică Purcaru, Totu Victor a sindicatului "Libertatea", dar, din cauza presiunilor Securității, demersul nu a reușit să se extindă în rândul populației. În martie 1989, după arestarea ziariștilor de la cotidianul ' România Liberă
Radu Filipescu () [Corola-website/Science/304291_a_305620]
-
în același timp însă alegerile au fost manipulate iar cei nedispuși să colaboreze au fost intimidați. În cele din urmă, adversarii persistenți ai regimului, mulți de stânga, au fost supuși unor îndelungate procese și condamnați, sau închiși în lagăre de deținuți politici. Țăranii răsculați, muncitorii greviști din industrie și naționaliștii ucraineni au devenit ținte ale acțiunilor militare de pacificare, și alte minorități au fost supuse hărțuirilor. Piłsudski, conștient de poziția precară a Poloniei pe plan internațional, a semnat pacte de neagresiune
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
aceea. După ce a reușit să construiască o vagă aparență de stabilitate, regimul polonez s-a relaxat în mai multe etape și după aceea a reinstaurat legea marțială. În decembrie 1982, legea marțială a fost suspendată, și un mic număr de deținuți politici, între care și Wałęsa, au fost eliberați. Deși legea marțială a luat oficial sfârșit în iulie 1983 și s-a pus în aplicare o amnistie parțială, mai multe sute de deținuți politici au rămas închiși. În septembrie 1986, s-
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
a fost suspendată, și un mic număr de deținuți politici, între care și Wałęsa, au fost eliberați. Deși legea marțială a luat oficial sfârșit în iulie 1983 și s-a pus în aplicare o amnistie parțială, mai multe sute de deținuți politici au rămas închiși. În septembrie 1986, s-a declarat amnistia generală și guvernul a eliberat aproape toți deținuții politici. În toată acestă perioadă, autoritățile au continuat să hărțuiască disidenții și activiștii Solidarității. Solidaritatea a rămas interzisă și publicațiile sale
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
marțială a luat oficial sfârșit în iulie 1983 și s-a pus în aplicare o amnistie parțială, mai multe sute de deținuți politici au rămas închiși. În septembrie 1986, s-a declarat amnistia generală și guvernul a eliberat aproape toți deținuții politici. În toată acestă perioadă, autoritățile au continuat să hărțuiască disidenții și activiștii Solidarității. Solidaritatea a rămas interzisă și publicațiile sale la fel; toate publicațiile independente au fost cenzurate. Cum criza economică nu a fost însă rezolvată și instituțiile societății
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
1999, Monica Macovei a obținut o decizie pilot în justiție, când, reprezentându-le în calitatea de avocat pe Yvonne Oroveanu Niculescu și Constantina „Dina” Oroveanu, nepoatele politicianului și prim-ministrului interbelic Constantin Argetoianu, a obținut neînceperea urmăririi penale a fostului deținut politic. Procurorul Carp a admis că detenția lui Constantin Argetoianu între 1950 și 1955 la Închisoarea Sighet fusese un abuz. Macovei a declarat că „[d]upă aproape 45 de ani de la moartea sa, pe baza plângerii nepoatelor sale, Yvonne Oroveanu
Monica Macovei () [Corola-website/Science/297993_a_299322]
-
Oprea Miclăuș și a preoților Măcinic din Sibiel, Ioan din Galeș și Ioan din Sadu. Într un memoriu cu data de 7 aprilie 1761, înaintat generalului Adolf von Buccow, sosit cu două zile înainte la Sibiu, se cerea eliberarea acelorași deținuți, căci „ei n-au vină mai mare decât noi toți românii din Transilvania, noi i-am înduplecat să umble pentru legea noastră”. Cei care întocmiseră memoriile respective n-aveau de unde să știe că pe la începutul anului 1756 unul din prizonierii
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
de Sergiu Nicolaescu după un scenariu scris de cineastul Ioan Grigorescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Marin Moraru, Sergiu Nicolaescu, Lætitia Gabrielli, Vasile Boghiță, Marian Culiniac, Karl Michael Vogler și Constantin Brînzea. Filmul prezintă drama lui Andrei, un fost deținut român într-un lagăr nazist din timpul celui de-al Doilea Război Mondial care fusese transformat în „sac de antrenament” viu al ofițerului german Adolf Gebauer. Devenit după câțiva zeci de ani șofer internațional de TIR, el ajunge la Berlin
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
pe drumuri europene, în anii celui de al doilea război mondial, stabilind, totodată, analogii, relații, disjuncții cu vremuri contemporane, încercând să valorifice lecțiile istoriei”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Andrei, fost deținut al unui lagăr de concentrare, torturat în ring ca ”sac de antrenament” al comandantului Gebbauer, își reîntâlnește torționarul boxând într-un bâlci, prilej de revanșă într-o spectaculoasă luptă sportivă pe viață și pe moarte. Psihologii rudimentare fără acoperire epică
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
1976. Producătorii filmului s-au deplasat în perioada iulie - noiembrie 1976 în U.R.S.S., Cehoslovacia și Ungaria pentru închirierea de costume. A fost amenajat un platou de filmare de 25,3 ha în comuna Crângurile din județul Dâmbovița, prin munca deținuților, și s-a început realizarea costumelor. Filmările urmau să înceapă la 5 ianuarie 1977, cu un deviz limită de 43 milioane lei, predarea copiei standard urmând să aibă loc la 15 decembrie 1977. La 4 decembrie 1976, însă, conducerea Consiliului
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
antifascistă condusă de comuniști.”". În noaptea de 26/27 noiembrie 1940, în incinta închisorii Viraga pătrund mai multe mașini cu agenți ai Poliției Legionare conduși de comisarul Paraipan (Gheorghe Dinică). Pretextând că vor să inspecteze închisoarea, legionarii pătrund în celulele deținuților politici și, profitând de vacarmul creat, îi asasinează pe opozanții politici închiși acolo și se îndreaptă apoi spre celulele deținuților comuniști din subsolul închisorii. Auzind împușcăturile, gardienii militari ai închisorii deschid focul împotriva legionarilor, iar în acest timp un gardian
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
agenți ai Poliției Legionare conduși de comisarul Paraipan (Gheorghe Dinică). Pretextând că vor să inspecteze închisoarea, legionarii pătrund în celulele deținuților politici și, profitând de vacarmul creat, îi asasinează pe opozanții politici închiși acolo și se îndreaptă apoi spre celulele deținuților comuniști din subsolul închisorii. Auzind împușcăturile, gardienii militari ai închisorii deschid focul împotriva legionarilor, iar în acest timp un gardian îi eliberează pe cei opt deținuți comuniști printre care și muncitorul ceferist Pârvu (Amza Pellea). Aceștia din urmă fug, dar
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
creat, îi asasinează pe opozanții politici închiși acolo și se îndreaptă apoi spre celulele deținuților comuniști din subsolul închisorii. Auzind împușcăturile, gardienii militari ai închisorii deschid focul împotriva legionarilor, iar în acest timp un gardian îi eliberează pe cei opt deținuți comuniști printre care și muncitorul ceferist Pârvu (Amza Pellea). Aceștia din urmă fug, dar deținuții comuniști Pârvu și Lefter sunt prinși de polițiști. Locotenentul Cristescu (Valeriu Arnăutu) de la închisoarea Viraga telefonează în miezul nopții la Poliția Capitalei, anunțându-l pe
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
comuniști din subsolul închisorii. Auzind împușcăturile, gardienii militari ai închisorii deschid focul împotriva legionarilor, iar în acest timp un gardian îi eliberează pe cei opt deținuți comuniști printre care și muncitorul ceferist Pârvu (Amza Pellea). Aceștia din urmă fug, dar deținuții comuniști Pârvu și Lefter sunt prinși de polițiști. Locotenentul Cristescu (Valeriu Arnăutu) de la închisoarea Viraga telefonează în miezul nopții la Poliția Capitalei, anunțându-l pe comisarul de serviciu Ilarie Bucur (Vasile Nițulescu), care-l anunță la rândul său pe prefectul
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
și directorul general al poliției și siguranței Alexandru Dincă (Jean Lorin Florescu) hotărăsc să desemneze un comisar neafiliat politic pentru realizarea investigațiilor. Cei doi speră să mușamalizeze cazul, acreditând ideea că masacrul de la Viraga a fost consecința directă a evadării deținuților comuniști, iar celelalte asasinate au fost realizate de indivizi necunoscuți. Comisarul Tudor Moldovan (fiul unui muncitor ceferist care a murit în 1924) este însărcinat cu anchetarea masacrului de la Viraga și a asasinării celor patru deținuți din arestul Poliției Capitalei, precum și
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
fost consecința directă a evadării deținuților comuniști, iar celelalte asasinate au fost realizate de indivizi necunoscuți. Comisarul Tudor Moldovan (fiul unui muncitor ceferist care a murit în 1924) este însărcinat cu anchetarea masacrului de la Viraga și a asasinării celor patru deținuți din arestul Poliției Capitalei, precum și a profesorilor Mărgeanu și Jugu. Persoanele implicate în evenimentele din acea seară sunt prea speriate pentru a-i explica lui Moldovan ce s-a întâmplat. Locotenentul Cristescu neagă faptul că a sunat la Poliția Capitalei
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
general Dincă, iar Moldovan este înaintat la gradul de chestor și numit la conducerea Brigăzii Mondene. Paraipan sosește cu echipa sa la sediul Poliției Capitalei pentru a-l ucide pe Moldovan, dar acesta fuge, după ce-i eliberează din arest pe deținuții comuniști Pârvu și Lefter. Are loc un schimb de focuri în care Pârvu este rănit, dar comisarul scapă. Legionarii se duc la Moldovan acasă și o împușcă pe mama acestuia. Aflat în cimitir cu prilejul înmormântării mamei sale, Moldovan este
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
fost suspendate la 9 noiembrie 1940 printr-un decret-lege. Legionarii urmau să comemoreze la 30 noiembrie 1940 doi ani de la asasinarea liderului lor, fără ca cei considerați vinovați de aceasta să fie pedepsiți. În plus, din ordinul generalului Ion Antonescu, paza deținuților închiși la Jilava urma să fie preluată de militari în dimineața zilei de 27 noiembrie 1940. În această situație, asasinarea celor considerați vinovați de crimele antilegionare a avut loc în noaptea de 26/27 noiembrie 1940, ultima noapte în care
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
de Istorie a Universității din București) a afirmat că existența unor conflicte dintre legionari și comuniști în anii 1940-1941 este o minciună, numărul comuniștilor fiind foarte redus pentru a reprezenta o amenințare pentru legionari. De asemenea, eliberarea din închisoare a deținuților comuniști pentru a scăpa de comandourile legionare care au săvârșit masacrul de la Jilava din 26/27 noiembrie 1940 nu este adevărată, iar comuniștii au rămas în închisoare, ei neprezentând o țintă pentru asasinii legionari. Cadrul politic în care a fost
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]