19,153 matches
-
adăpost spiritual - divinitatea, căreia i se subordonează întregul teritoriu al lumii terestre și al "lumii de dincolo". Aferent acestor incluziuni succesive (trup−casă/biserică−mormânt−divinitate), apar ipostaze specifice, care reprezintă starea de fi înăuntrul sau de a fi înafara habitatului. Agenții principali ai spațiului ocrotitor (prin prezență și acțiune) sunt, în mod evident, femeile, bătrânii și copiii, în opoziție cu cei migratori între interior și exterior, bărbații. De aici, rolurile diferite în comunicare, în cunoaștere, în exercitarea puterii, dar și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
rămâne la starea perfectă, pură, pe calea dreaptă a credinței. Traseul cuplului primordial, sub forța destinului său nefericit de căutător, va fi descensional și va duce de la Paradisul pierdut, întâia "casă" descrisă de Biblie, la intrarea, ca pedeapsă, într-un habitat terestru (atât de fragil în raport cu natura, cu alteritatea dușmană și cu voința divină). Această alungare din perimetrul edenic în cel terestru, aflat doar parțial sub semnul divinului, va fi dublată și de ruperea relației cu Tatăl. Din această cauză, bărbatul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de <visite>, predicat <d'examen visuel>, predicat de <lecture> și predicat de <spectacle>. Referentul din poziția obiectului direct respectă anumite constrângeri; autoarea formulează restricțiile selecționale astfel: voir ca predicat de <visite> are structura N0: hum, N1 < loc: curiosité, région géo., habitat>, unde N0 este argumentul subiect [+Uman] și N1 este argumentul obiect direct [+Localizare] . 94 În strânsă legătură cu acest aspect, reținem observația de natură cantitativă formulată de Vulpe (1980: 88), care precizează că în română propozițiile completive directe depind în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
o urgență și un imperativ al zilelor noastre. Multe specii de plante și animale se află în declin, apropiindu-se de dispariție. De exemplu, în ultimii 300 de ani s-au stins 300 specii de păsări. Pe de altă parte, habitatele speciilor sunt alterate sau distruse pe scară largă, în toate ținuturile globului. Cauzele primordiale ale declinului populațiilor de animale și ale degradării, distrugerii habitatelor lor se datorează presiunii umane, iar aceasta crește pe măsura dezvoltării tehnologiei și a creșterii demografice
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în ultimii 300 de ani s-au stins 300 specii de păsări. Pe de altă parte, habitatele speciilor sunt alterate sau distruse pe scară largă, în toate ținuturile globului. Cauzele primordiale ale declinului populațiilor de animale și ale degradării, distrugerii habitatelor lor se datorează presiunii umane, iar aceasta crește pe măsura dezvoltării tehnologiei și a creșterii demografice. Prezența omului și activitatea umană au dus la perturbarea desfășurării normale a proceselor vitale a speciilor de animale, puternica presiune antropică determinând o reducere
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
lor în orașe, specii ca mierla (Turdus merula figura nr. 23), coțofana ( Pica pica), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), graurul ( Sturnus vulgaris). 6.2 Să ajutăm păsările din parcurile urbane Cauzele primordiale ale declinului populațiilor de păsări și ale distrugerii habitatelor lor se datorează presiunii umane, iar aceasta crește pe măsura dezvoltării tehnologiei și a creșterii demografice. Speciile de păsări nu pot fi ocrotite ca entități separate de mediul lor de viață. Din contră, ele trebuie conservate concomitent cu ecosistemele în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Convenția privind Conservarea Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice, la care România a aderat prin Legea 13/ 8 ianuarie 1998. Tot în anul 1979, la data de 19 septembrie a fost emisă la Berna Convenția privind Conservarea Vieții Sălbatice și a Habitatelor Naturale în Europa, la care România a aderat prin Legea 13/11 martie 1993. În anul 2000 Guvernul României emite Ordonanța de Urgență nr. 236 privind Regimul Ariilor Naturale Protejate, Conservarea Habitatelor Naturale, a Florei și Faunei Sălbatice, care în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Berna Convenția privind Conservarea Vieții Sălbatice și a Habitatelor Naturale în Europa, la care România a aderat prin Legea 13/11 martie 1993. În anul 2000 Guvernul României emite Ordonanța de Urgență nr. 236 privind Regimul Ariilor Naturale Protejate, Conservarea Habitatelor Naturale, a Florei și Faunei Sălbatice, care în anul 2001 devine Legea 462. În anul 1994 Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale ( IUCN) a publicat Lista Roșie a IUCN, prezentând criteriile de includere a unei specii în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
specii de păsări identificate în Grădina Botanică Iași, un număr de 34 de specii sunt prioritare pentru conservare în România fiind rare, vulnerabile sau care au suferit un accentuat declin, iar 68 de specii sunt în siguranță cu, condiția ca habitatele lor naturale să fie păstrate nealterate. CAPITOLUL VII VALORIFICAREA INSTRUCTIV - EDUCATIVĂ A STUDIULUI AVIFAUNISTIC Biologia trebuie să fie pentru elevi o disciplină interesantă și utilă. Interesantă (atractivă) se poate face doar dacă la fiecare lecție stârnim curiozitatea elevilor, oferind motive
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
mediu, compararea scrierilor care au descris natura și textul politicilor locale de mediu. Științe: biologie, fizică cu probleme ca lumina soarelui, fotosinteza, energia, lanțurile trofice, reciclarea substanțelor nutritive, relația pradă prădător, polenizarea, simbioza, ciclurile de viață ale animalelor și plantelor, habitatul, cum este afectat sistemul natural prin folosirea chimicalelor, surse alternative de energie, istoria vieții pe Pământ, formarea solurilor și eroziunea. ◊ Istorie, economie, studii sociale: importanța resurselor naturale asupra economiei, stabilității unei comunități, rolul femeii în proiectele comunitare, efectul politicii asupra
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ocazia unor evenimente dedicate mediului, păsărilor în colaborare cu S.O.R. Sucursala Iași, școli partenere, grădinițe, alte ONG-uri. Realizând campanii de sensibilizare și informare în mas-media ieșeană Concluzii: ● Cauzele primordiale ale declinului populațiilor de păsări și ale distrugerii habitatelor se datorează presiunii antropice, iar aceasta crește pe măsura dezvoltării tehnologiei și a creșterii demografice; Păsările sunt bioindicatori ai biodiversității conform Programului de acțiune al UE; în anul 2002 având loc a VI-a Conferință a Părților Convenției asupra Biodiversității
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
53,92). ● Parcurile și grădinile din Iași datorită diversității speciilor vegetale oferă condiții optime de viață atât pentru speciile clocitoare cât și pentru speciile de pasaj și oaspeți de iarnă. Cauzele primordiale ale declinului populațiilor de păsări și ale distrugerii habitatelor lor se datorează presiunii umane, iar aceasta crește pe măsura dezvoltării tehnologiei și creșterii demografice. ● În Grădina Botanică Iași un număr de 34 de specii sunt prioritare pentru conservare în România fiind rare, vulnerabile sau care au suferit un accentuat
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
tehnologiei și creșterii demografice. ● În Grădina Botanică Iași un număr de 34 de specii sunt prioritare pentru conservare în România fiind rare, vulnerabile sau care au suferit un accentuat declin, iar 68 de specii sunt în siguranță, cu condiția ca habitatele lor naturale să fie păstrate nealterate. Valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic am realizat-o în cadrul lecțiilor de biologie folosind metode de predare-învățare activ participative și metode alternative de evaluare, în cadrul cercului de biologie "Clubul ecologiștilor". ● Prin excursiile și vizitele didactice
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
mai mult sau mai puțin organizate și înscriindu-se în politica de lichidare a societății țărănești și a solidarităților tradiționale. Lupta dusă de partidele aflate la putere contra „tribalismului” și a „feudalismului” a antrenat declanșarea unor companii de „sătenizare” - eradicarea habitatului tradițional - și de creare a unui „om nou” prin educație și prin mobilizarea de masă. Aceste acțiuni au distrus unele echilibre economice și sociale, oricum precare, antrenând moartea a sute de mii de persoane în anii 1980 în Etiopia și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în sfârșit, pe cel din 1928. îmbunătățirile se reflectă și în domeniul locuințelor, din care Hrușciov*, dezicându-se de politica lui Stalin, a făcut una din prioritățile sale. Un decret din 4 noiembrie 1955 traduce noi concepții în materie de habitat. Optând pentru o „arhitectură sovietică de o simplitate naturală, austeră ca forme și economică”, Hrușciov se opune opțiunilor estetice, grandioase și costisitoare făcute de Stalin și despre care depune mărturie îndeosebi clădirea de pe cheiul Kotelnicevski, unul dintre cei șapte zgârie-nori
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lovitura finală și fatală sistemului social al interacțiunii internaționale în cadrul căruia, pentru aproape trei secole, națiunile au conviețuit într-o permanentă rivalitate, însă aflându-se sub umbrela valorilor comune și a standardelor universale de acțiune. Colapsul acestui edificiu a distrus habitatul comun acceptat al națiunilor lumii, iar cele mai puternice dintre acestea și-au arogat rolul de a construi unul nou, după chipul și asemănarea lor. Sub ruinele acelui edificiu se află îngropat mecanismul care a menținut în picioare pereții acelei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o mică contribuție la impulsionarea interesului pentru amenajarea spațiilor verzi, în vederea aducerii naturii în mediul nostru de viață, cu imensele sale servicii pe care adesea le ignorăm (amelioarea microclimatului și a efectelor poluării urbane, ș.a.) la care se adaugă înfrumusețarea habitatelor umane. Mulțumiri aduc referenților științifici, prof. univ. dr. Draghia Lucia și conf. dr. arh. Dascălu Doina Mira, pentru îndrumarea și ajutorul acordat la definitivarea unor aspecte ale acestei lucrări. De asemenea, aduc mulțumiri familiei mele, pentru înțelegere, suport moral și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de menținere a echilibrului ecologic natural, alături de măsurile tehnice și economice fundamentale, au la bază în principal grija pentru peisajul natural, pentru calitatea funcțională și estetică a acestui mediu, precum și conservarea pădurilor și a spațiilor verzi urbane, periurbane și rurale. Habitatul uman modern este artificializat, devenind o concentrare de volume și spații din beton, ziduri, asfalt, mașini și alte elemente ale modernismului care au „alungat” în mare măsură natura. Microclimatul urban se caracterizează prin următoarele particularități: temperaturi mai ridicate, umiditate atmosferică
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ansamblu de elemente care țin În principal de arte și de litere ă ceea ce unii numesc „cultura Înaltă” ă, ci Într-o accepțiune mai largă (antropologică), care să Înglobeze și ansamblul producțiilor rezultate din interacțiunea omului cu mediul său (unelte, habitat, instituții etc.) și cu semenii. Organizarea globală a unei culturi constituie astfel un ansamblu de scheme interpretative care Îi permit fiecăruia, În acest cadru specific, să producă și să perceapă semnificațiile sociale ale comportamentelor sale și ale altora (Clanet, 1990
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dreptul Î) Loc de apartenențătc "Loc de apartenenȚĂ" Un loc, În calitatea sa de „patrie imaginară”, este Înainte de toate o entitate imaterială, invizibilă. El influențează În mod misterios comportamentele individuale, colective și toate manifestările materiale ale unui ținut dat (peisaj, habitat, arhitectură, cunoștințe și tehnici, unelte etc.). Din acest punct de vedere, este un patrimoniu viu care Își extrage consistența din spațiu trăit al actorilor. Cutia sa neagră cuprinde miturile fondatoare, credințele, suferințele, Încercările Îndurate, revelațiile, revoluțiile traversate, influențele suportate sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în afara folosului comun. Acolo se învață la biserică: nu există fericire personală în lipsa fericirii tuturor. Aici se aplică foarte consecvent principiul „după mine, potopul!“. Acolo patrimoniul public e mândria tuturor și onoarea cui îl îmbogățește. La noi, patrimoniul public, inclusiv habitatul natural, e motiv de jaf. Jaful nu se explică prin instinctul distrugerii indus de comunism, ci prin incultura binelui public, o insuficiență programatică a „cadrelor“ partidului unic, selectate din toate categoriile sociale pe criterii de obediență și supunere. Foștii uteciști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
un număr relativ mai mare de parlamentari ieșiți din rândurile lor decât țărănimea danubiană. Marx a caracterizat foarte bine țărănimea în general și mai ales pe cea din Europa de Est, comparând-o cu un sac cu mere. Prin tipul lor de habitat și prin munca lor, prin izolarea în care trăiau, prin mentalitatea lor gregară, țăranii au rămas departe de luptele lor politice. Ei nu au știut să joace rolul pe care îl oferea sufragiul universal. Alte categorii profesionale s-au ocupat
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Articolul UNIC România adera la Convenția asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special că habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar la 2 februarie 1971, sub egida UNESCO, si amendată prin Protocolul de la Paris din 3 decembrie 1982. Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 12 decembrie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR
LEGE Nr. 5 din 25 ianuarie 1991 pentru aderarea României la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţa internationala, în special ca habitat al pasarilor acvatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107476_a_108805]
-
1991. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam Legea pentru aderarea României la Convenția asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special că habitat al păsărilor acvatice și dispunem publicarea să în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU CONVENȚIE 02/02/1971
LEGE Nr. 5 din 25 ianuarie 1991 pentru aderarea României la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţa internationala, în special ca habitat al pasarilor acvatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107476_a_108805]
-
și realizarea altor aplicații, ținînd cont de evoluția tehnologiilor informației și cerințelor de utilizare a acestora. Se va pune accent pe: - integrarea internațională în domeniul transferului de date și al exportului de servicii informatice; - promovarea informaticii la domiciliu pentru necesitățile habitatului, nevoi culturale și exercitarea profesiunii de la distanță; - aplicarea de mare diversitate ce gravitează în jurul inteligenței artificiale, a sistemelor expert și a învățării asistate de calculator. 6. Evaluarea resurselor financiare Cheltuielile estimative pentru realizarea informatizării pentru următorii 10 ani prezintă următoarele
HOTĂRÂRE nr. 490 din 16 iulie 1991 privind conceptia generală a informatizarii societatii româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107910_a_109239]