14,500 matches
-
scaunele. Țesăturile sunt așezate în cameră astfel: pe laiță sunt lăicerele cu dungi, un păretar cu motive geometrice în vârste care alternează se află pe pereți pe sub ferestre, iar ștergarele țesute sunt amplasate în partea de sus a pereților, la icoane. Camera din partea dreaptă era camera de locuit (având funcțiuni de bucătărie și de loc de dormit), unde se desfășurau activitățile zilnice. Aici se află un cuptor (care ocupă un sfert din suprafața camerei) cu vatră și uneltele necesare preparării hranei
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
vestimentare și textile. De-a lungul pereților de est și de sud sunt așezate laițe acoperite cu țesături de lână. Lângă ferestră, pe latura de sud, se află masa acoperită cu o față de masă. Pe peretele estic se află trei icoane împodobite cu ștergare și în spatele laițelor, pereții sunt acoperiți cu țesături de lână. La intrare, pe peretele vestic, în colțul format între ușă și peretele sudic se află un blidar așezat pe butuci, unde sunt așezate farfurii și străchini cu
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
o grindă pentru păstrarea diverselor țesături de interior sau piese de vestimentație. În interior se află obiecte casnice: oale și străchini de ceramică, butoiașe, lăcrițe și cofițe din lemn. Întinse pe pereți, sau aflate pe laițe, pe pat sau la icoane sunt așezate țesăturile de interior confecționate din lână și cânepă: păretare, lăicere, cergi, ștergare de perete și năframe de nuntă. Gospodăria tradițională din localitatea Câmpulung Moldovenesc este o gospodărie de crescători de animale din zona înaltă a Bucovinei. Ansamblul include
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstituită. Cu ocazia reconstituirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul cu odoarele și obiectele de cult necesare. Biserica a fost resfințită
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
agiutorul marelui logofăt Dimitrie Sturza și a soții sale Elencu prin sălința, sărguința și osteniala mitropolitului Grigorie Gricupoleos și a boerilor Sturzăști ctitor aceștii monastiri spre vecinica pomenire a lor și a tot niamul"". Deasupra acestei pisanii, se află o icoană sculptată în marmură a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, pe care se află o inscripție în limba greacă cu următorul cuprins: ""Această sfîntă Icoană s'a sculptat prin mîna însăș a arhitectului acestei sfinte biserici, Andrei Karidis (1841)."" În interiorul bisericii
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
monastiri spre vecinica pomenire a lor și a tot niamul"". Deasupra acestei pisanii, se află o icoană sculptată în marmură a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, pe care se află o inscripție în limba greacă cu următorul cuprins: ""Această sfîntă Icoană s'a sculptat prin mîna însăș a arhitectului acestei sfinte biserici, Andrei Karidis (1841)."" În interiorul bisericii, deasupra ușii de intrare, se află pictată o lungă inscripție în limba greacă, pe care profesorul Nikolaos G. Dossios a tradus-o astfel în
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
în cruce. Edificiul are o pardoseală din plăci de marmură cenușie. Cele două strane (arhierească și domnească) existente în biserică sunt frumos ornamentate. Pictura interioară a bisericii a fost realizată în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Inscripțiile de pe icoane sunt în limba greacă. Pictura este influențată de stilul renascentist, majoritatea figurilor fiind expresive, iar culorile îmbinate armonios. În cupola naosului este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în pandantivii de la baza cupolei cei patru evangheliști. În cupola altarului este pictată Maica
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
biserica a fost închisă deoarece risca să se prăbușească. Acoperișul i-a ars într-un incendiu din 1874. În timpul Războiului de Independență, rușii au amenajat aici un depozit farmaceutic al armatei rusești. La plecarea rușilor, s-a constata că argintăriile icoanelor dispăruseră. Ca urmare a faptului că Ministerul Culturii nu s-a mai ocupat de renovarea bisericii, Primăria orașului Iași a obținut în 1879 autorizația de demolare. În locul altarului, a fost amplasat în 1895 un monument de piatră cu o cruce
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
coloristica variată, cu multe scene încă bine păstrate. În interior se pot observa două etape de execuție a picturii. Pictură cea mai veche, în care domină galbenul auriu, se află în tinda, precum și în partea de jos a pereților naosului. Icoana împărăteasca a Sfanțului Nicolae a fost pictată în prima etapă, direct pe peretele iconostasului, și poartă o dedicație în chirilice: "Ac[ea]stă au plătit Palaga Baboș și s[în] (fiul) Dimitrie și s[în] Gheorghie, tilid (copii) [din] sat
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
separat. Legenda spune că în timpul execuției lui Gheorghe Doja călugării iezuiți, care intonau cântece religioase, ar fi văzut în fum chipul Sfintei Maria, lucru considerat un miracol. Pentru a marca faptul, în locul respectiv a fost amplasată pe un stâlp o icoană a Sfintei Maria într-o cutie cu geam de sticlă. Această icoană a rezistat pe toată durata de 164 de ani cât timp Timișoara a fost în stăpânirea turcilor și încă mult după asta. După eliberarea Timișoarei din 1716 călugării
Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria () [Corola-website/Science/308811_a_310140]
-
intonau cântece religioase, ar fi văzut în fum chipul Sfintei Maria, lucru considerat un miracol. Pentru a marca faptul, în locul respectiv a fost amplasată pe un stâlp o icoană a Sfintei Maria într-o cutie cu geam de sticlă. Această icoană a rezistat pe toată durata de 164 de ani cât timp Timișoara a fost în stăpânirea turcilor și încă mult după asta. După eliberarea Timișoarei din 1716 călugării iezuiți organizau procesiuni în acel loc. Icoana a fost distrusă accidental în
Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria () [Corola-website/Science/308811_a_310140]
-
cu geam de sticlă. Această icoană a rezistat pe toată durata de 164 de ani cât timp Timișoara a fost în stăpânirea turcilor și încă mult după asta. După eliberarea Timișoarei din 1716 călugării iezuiți organizau procesiuni în acel loc. Icoana a fost distrusă accidental în 1837 de un căruțaș venit la târg. Episcopul Joseph Lonovics a făcut o colectă pentru înlocuirea icoanei cu una cioplită în lemn. În 1865 această icoană-statuie a fost înlocuită cu o statuie din piatră de
Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria () [Corola-website/Science/308811_a_310140]
-
turcilor și încă mult după asta. După eliberarea Timișoarei din 1716 călugării iezuiți organizau procesiuni în acel loc. Icoana a fost distrusă accidental în 1837 de un căruțaș venit la târg. Episcopul Joseph Lonovics a făcut o colectă pentru înlocuirea icoanei cu una cioplită în lemn. În 1865 această icoană-statuie a fost înlocuită cu o statuie din piatră de Bavaria. În 1877 au adus pe cheltuiala lor o statuie de la Institutul Mayer din München. La începutul secolului al XX-lea primăria
Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria () [Corola-website/Science/308811_a_310140]
-
Școala de Belle Arte din București și în anul 1940 a devenit profesor la "Școala superioară de pictură și sculptură bisericească" aflată pe lângă Arhiepiscopia Bucureștilor, care a fost înființată de către Patriarhul Nicodim. Aici a predat cursuri tehnice de pictură de icoane și a condus atelierul de lucrări practice. A fost medaliat de către statul român cu o mulțime de decorații în plan profesional și militar, ca urmare a participării sale ca voluntar la primul război mondial. Nu în ultimul rând, este de
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
lucrării și desenul viguros. În anul 1940, Arthur Verona preda ca dascăl la "Școala superioară de pictură și sculptură bisericească" aflată pe lângă Arhiepiscopia Bucureștilor și care a fost înființată de către Patriarhul Nicodim. Aici a predat cursuri tehnice de pictură de icoane și a condus atelierul de lucrări practice. Arthur Verona s-a născut în familia lui Francesco Spiridon Verona și al contesei Amalia de Lukovici, amândoi de origine romano-catolică, originari din Cattaro - Dalmația, de cetățenie austriacă. Al doilea nume al lui
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
la ctitorire de mănăstire de bărbați. Îngrijorată de salvarea sufletului ei, după a patra căsătorie cu nobili transilvani care nu erau de religie ortodoxă, ea a înzestrat lăcașul cu odoare scumpe și moaște. Dintre ele, pe cât se pare, doar o icoană a ajuns până astăzi. Piatra funerară a Zamfirei, sfărâmată în mai multe bucăți, se găsește la Prislop. Ea conținea inscripții latine și chirilice. Doi egumeni, Ioan și Teofil, sunt pomeniți în documente. Nu se cunoaște absolut nimic despre rolul lor
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
realizare briliantă și pătrunzătoare”, scriind „Bette Davis o face pe Leslie Crosbie să fie una din cele mai extraordinare femei din filme”. Într-o recenzie din 2000 pentru " Totul despre Eva" Roger Ebert a declarat: „Davis era un personaj, o icoană cu mare stil, încât chiar excesele sale sunt realistice.” Cu puține luni înainte de moartea ei, Davis a devenit unul din puținii actori care au apărut pe coperta revistei "Life". Într-o retrospectivă ce sărbătorea starurile și filmele anului 1939, cei
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
de viață a realizat iconostase pentru bisericile din Răhău și Vințu de Jos și a pictat biserica ortodoxă din cimitirul din Sebeș - Alba. A decorat deasemenea peretele de nord al bisericii Sfânta Treime din Săsciori și a donat acestei biserici icoana de hram și un epitaf cu scena "Punerea în mormânt". La Mănăstirea Cernica a realizat mural în pronaosul bisericii, portretele ctitorilor: Sfantul Ierarh Calinic și episcopul Ioanichie Stratonichios. Sava Henția a realizat împreună cu fiul său Alexandru Henția, pictura murală a
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
spulberăm..." (citat din romanul "Dambul morilor").<BR> Opera literară a domnului este vastă cuprinzând romane, proze scurte, poezii și piese de teatru. Dintre romane subliniem: "Soare și ceață" (1985); "Pădurea Tunsă" (1999); "Orfana de la Curtea Basarabilor" (2003); "Dambul morilor" (2000); "Icoana vie" (2003); "Trăistarul din turn" (2003); "Cioburi" (2004) etc.<BR> Proza scurtă este absolut cuceritoare, scrisă cu un real talent de povestitor. Amintim aici doar: "Biserica vândută" (1994); "Candela destăinuirilor" (1995); "Moara lui Căpăcel" (1998); "O noapte la cabană" (2002
Gheorghe Onea () [Corola-website/Science/308968_a_310297]
-
latură de sud se află și intrarea. Absida altarului este marcată prin retragerea pereților laterali față de linia naosului. De o reală valoare artistică este iconostasul, unde se află pictată scena Mântuitorului cu cei doisprezece apostoli, pictura care se datorează autorului icoanelor împărătești, datate 1775. La începutul secolului XIX, biserica a fost pictată, tradiția atribuind opera de înfrumusețare lui Ioan Prodan, asemănându-se foarte mult cu pictura bisericii din Bârsa, pictată de același artist. În naos, pe pereții laterali și pe boltă
Biserica de lemn din Bulgari () [Corola-website/Science/309787_a_311116]
-
frânte (dințișori). Ultimele reparații au adus schimbări regretabile, o dată cu refacerea bolții semicilindrice a naosului, dispărând și decorul pictat. Bolta semicilindrică a altarului se încheie la est într-un timpan, ce face legătura cu pereții printr-o suprafață plană. Biserica păstreaza icoane din secolul al XVIII-lea realizate de zugravul Ioan Pop din Românași, care a pictat și interiorul lăcașului. Pe icoana "Deisis", de format mare, este cioplit în lemnul ramei, cu chenar în "frânghie", anul 1797. Ușile împărătești, pictate de popa
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
a altarului se încheie la est într-un timpan, ce face legătura cu pereții printr-o suprafață plană. Biserica păstreaza icoane din secolul al XVIII-lea realizate de zugravul Ioan Pop din Românași, care a pictat și interiorul lăcașului. Pe icoana "Deisis", de format mare, este cioplit în lemnul ramei, cu chenar în "frânghie", anul 1797. Ușile împărătești, pictate de popa Toader Faur în 1805, dezvăluie prin analogie autorul altor icoane: "Maria cu pruncul" - 1815, "Sfântul Nicolae" - 1816 și "Arhanghelul Mihail
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
Pop din Românași, care a pictat și interiorul lăcașului. Pe icoana "Deisis", de format mare, este cioplit în lemnul ramei, cu chenar în "frânghie", anul 1797. Ușile împărătești, pictate de popa Toader Faur în 1805, dezvăluie prin analogie autorul altor icoane: "Maria cu pruncul" - 1815, "Sfântul Nicolae" - 1816 și "Arhanghelul Mihail". Biserica a fost sfințită pentru prima dată de către Episcopul Vasile Coman al Oradei în data de 22 august 1982, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Din păcate, în
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
sobor de preoți și diaconi. Din păcate, în prezent, din zestrea originară a bisericii nu se mai păstrează decât piciorul mesei altarului. În timpul lucrărilor de „înnoire” dintre anii 1976-1982 biserica a fost repictată, cu o pictură de o slabă calitate, icoanelor de patrimoniu li s-a pierdut urma, iar numeroasele modificări efectuate și la exterior (lungirea cu circa 4 metri în anul 1960, înlocuirea tot atunci a șindrilei cu tablă zincată etc.), au denaturat mult aspectul bisericii.
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
asvirlind în bucăți subțirele șindila - un măr roșiu - care s-a scoborât printre clopote, apoi s-a despărțit în 3 bucăți o parte a crepat boltitura de goron din naia bisericei și s-a scoborât în biserică unde a lovit icoana ce o sărutau bărbații și s-a aprins vălul cel subțire, apoi a eșit prin fereastra dela altar făcând în ea o gauriță mică, - cealaltă parte a eșit pe sub turn prin șindilă, a treia bucată a crepat goronul cel gros
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]