13,885 matches
-
cele 256 de pagini ale unei cărți. Oster acceptă mult mai ușor decît Echenoz sau Toussaint să-și prezinte, cu infinită duioșie, personajele ca looseri. Dar, atîta vreme cît datoria lor este să piardă, lucru pentru care trebuie să aibă iluzia de-a fi cîștigat ceva, sau chiar să cîștige, ele se achită perfect, profesionist, de această sarcină. În cel mai bun roman al său, Loin d’Odile (1998), eroul, părăsit, iar, de iubită, Își trece de urît cu o muscă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sau implicită, a omului: o literatură profund umanistă care dezleagă misterul mereu virgin al unei puteri individuale latente a cărei actualizare depășește mereu așteptările conștiinței de sine a personajului și, dincolo de text, ale cititorului. Pentru că asistăm de mult la denuțarea iluziilor umaniste - și acceptăm că umanismul de pînă acum este de fapt o iluzie - avem din ce În ce mai puțină Încredere În lume: În aproape orice propune ea pe termen mediu și lung. Nu mai avem Încredere nici În literatură. Fie ea agorafilă sau
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
al unei puteri individuale latente a cărei actualizare depășește mereu așteptările conștiinței de sine a personajului și, dincolo de text, ale cititorului. Pentru că asistăm de mult la denuțarea iluziilor umaniste - și acceptăm că umanismul de pînă acum este de fapt o iluzie - avem din ce În ce mai puțină Încredere În lume: În aproape orice propune ea pe termen mediu și lung. Nu mai avem Încredere nici În literatură. Fie ea agorafilă sau claustrofilă, literatura nu prea s-a ținut de jurămîntul ei umanist. Drept pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
un răgaz În care ochiul - a cărui pupilă trebuie să se micșoreze ori să se dilate - și mintea să se obișnuiască cu frazele celui de-al doilea. Le citești mai Întâi așa cum le citeai pe cele din prima carte și iluzia că nu s-au schimbat nici cărțile, nici autorii, oricare ar fi diferențele, poate persista preț de câteva pagini.” Este prima introspecție orchestrată literar, șarjată, Întreprinsă de Chevillard, prima Întâlnire civilizată (ne amintim de Dublul lui Dostoievski) Între scriitor (borgesianul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sau sinucide). Pentru că prost Înseamnă de acum Încolo: o slujbă aducătoare de bani (broker) fără nici o exigență intelectuală, colegi mulți și interesați și, mai ales, multe, foarte multe obiecte. A fi prost Înseamnă a accepta statutul de homo consumiens cu iluzia că ești un homo consummator, de la latineștile consumere, a consuma și consummare, a desăvîrși: „Trupul lui Antoine dobîndea substanța netedă și dură a obiectelor industriale”. Alienarea i se Înscrie În textura corpului, pînă și „mintea [...] nu Îi mai era dureroasă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
este echilibrată, calmă, cu un simț acut al discernerii și intuirii lucrurilor, în timp ce Maria, cu o sensibilitate exacerbată, niciodată stăpână pe sine, încearcă să-i domine pe ceilalți, determinându-le orice alegere. Sunt două femei care trăiesc din amintiri și iluzii, insinuate continuu într-o existență ce se hrănește din ele pentru a putea continua. În Castanii roșii, parfumați și naivi (1970), copilăria și adolescența protagonistei, Augustina, poreclită Tom, sunt descrise prin prisma întâmplărilor ce îi definesc maturizarea și cărora ea
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
Cris și Tom se sfârșește într-un joc amăgitor, ce destramă valoarea oricărei declarații. Pasiunea devine dorința covârșitoare de a-l supune și domina pe celălalt. Ceea ce definește personajele feminine din această proză este starea de continuă așteptare, pliată pe iluzia unei înfăptuiri. Moderat modernă, păstrând ecouri din proza anglo-americană a momentului, literatura semnată de C. are accesibilitatea și farmecul scriiturii retro, care știe să capteze atenția unui public determinat. Este, cu alte cuvinte, o literatură de succes, fără a recurge
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
biografice și imagini disparate, simple vederi animate cu peisaje rurale etc. C. recunoaște că are un „cuget mic cu zeii mici”, că nu caută nimic dincolo de lucruri, deoarece „cerul e pe pământ”, „cu fete, struguri, flori și artă”. Lipsit de iluzia transcendenței, încearcă să-și vindece tristețea de a fi trecător intensificându-și iubirile și chefurile sau semețindu-se în fața eșecurilor și a morții, încredințat că a fost învestit cu „marea misiune a Frumosului”. Totuși, cuprins de melancolie și resemnare, poetul
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
magică sau credințe stranii care influențează comportamentul și sunt incompatibile cu normele subculturale (de exemplu, superstițiozitate, credință în clarviziune, telepatie ori în cel de-al „șaselea simț”; la copii și adolescenți, fantezii și preocupări bizareă; 3Ă experiențe perceptive insolite, incluzând iluzii corporale; 4Ă gândire și limbaj bizar (de exemplu, limbaj vag, circumstanțial, metaforic, supraelaborat sau stereotipă; 5Ă suspiciozitate sau ideație paranoidă; 6Ă afect inadecvat sau coarctat; 7Ă comportament sau aspect bizar, excentric sau particular; 8Ă lipsa de amici sau confidenți apropiați
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
caracterizată printr-un comportament excentric, dominat de bizarerii și percepții distorsionate ale propriei persoane și ale ambianței - din spectrul depersonalizării și derealizării -, care întrețin un deficit relațional și adaptativ cvasiconstant. În plan perceptual, sunt definitorii experiențele insolite, adeseori de tipul iluziilor corporale, a pseudohalucinațiilor și a fenomenelor de percepție delirantă. Sunt patognomonice fadingul mintal, episoadele de ambivalență, tendințele ruminative și ideile insolite, acontextuale. Gândirea este dominată de raționamente magice, idei de referință și o multitudine de superstiții. Interpretările de factură parapsihologică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu și clinic. BENEDETTI și colab. (1998Ă măresc acuratețea evaluărilor și abordează un lot de pacienți cu TP borderline rezistente la tratament și caracterizate clinic prin dominanța simptomelor psyhotic-like: tendințe interpretative și idei de referință tranzitorii și induse de stres, iluzii vizuale, producții senzoriale hipnagogice și credințe bizare. Dozele mici de clozapină se dovedesc utile asupra manifestărilor patologice cognitive, afective și asupra impulsivității comportamentale. Cea de a doua generație de neuroleptice atipice a fost și ea antrenată în strategiile terapeutice ale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
contrapropuneri, simulări de impact etc., care multiplică valoarea utilă pentru gândirea strategică. În aceeași măsură, și persoanele ies Înnobilate profesional și personal datorită procesului dinamic la care au participat: sinergie caracteristică unui management personalist. Există riscul de a cădea În iluzia spontaneității. Aceste grupuri de lucru degenerează În activism sindical. Ele vor fi eficiente numai dacă schimbul liber este strict organizat. Pentru aceasta, se impune respectarea următoarelor aspecte: • structurarea adecvată a grupului, evitând personalitățile „blocante”, precum și „marii șefi”; • definirea clară a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Limitele superioare ale managementului reprezintă un domeniu plin de mister și intrigă. Foarte puțini au ajuns pe acest tărâm, de unde trimit uneori mesaje incoerente, atât pentru alte niveluri ale managementului, cât și pentru Întregul personal. Aceasta explică apariția caricaturilor, a iluziilor și miturilor, cum ar fi, de exemplu: • viața este la fel de puțin complicată pe cât este distanța pe care o parcurge un manager pentru a ajunge În vârful piramidei; • topmanagerul știe tot ce se petrece În firmă, poate cere orice are nevoie
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
din cauza proliferării canceriforme a informațiilor, salariații direct afectați de măsurile adoptate știu foarte puțin despre intenția echipei manageriale. Aceasta conduce la o practică marcată de formule lozincarde sau de conotațiile abstracte impuse de o ceremonie de roluri formale ce cultivă iluzia participării. Raționalitatea și creativitatea au fost Întotdeauna considerate caracteristici opuse, firmele fiind mai mult preocupate de raționalitate. Raționalul se interesează de fapte, iar faptele privesc trecutul. În schimb, creativitatea privește viitorul. Cu cât ne bazăm pe mai multe fapte, cu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mijloacele revelației poetice cultivate de C. bat mereu la porțile zăvorâte ale Necunoscutului: și mirarea, și întrebarea, și contemplarea activă, și chemarea acerbă a tăcerii, și claritatea - devenită liră -, dar și misterul, somnul care turbură, prelungind așteptarea tăcerii, incertul. Între iluzie și aparență se produce extrem de subtila trecere a poetului, jocul său magic de-a râsul/plânsul. Acest mecanism, această indefinire și osmoză a stărilor născându-se și murind una dintr-alta se regăsesc în Povestea foamei, poem publicat la Madrid
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
fi prezent și cu poezii, iar apoi Petre Țuțea, în acea vreme student în drept la Cluj. Primul articol semnat aici de acesta din urmă, în 1929, este Problema regiunei în noua reformă administrativă, urmat de Politic și economic, Parlamentarii, Iluziile măscăricilor, Plebeul rural, La țară ș.a. Din producția publicistică a acestui încă foarte tânăr combatant s-ar putea aduna un întreg volum. „Chemăriștii” se războiesc sistematic cu liderii Partidului Liberal și cu cei ai Partidului Poporului, cu mareșalul Averescu sau
CHEMAREA TINERIMEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286188_a_287517]
-
unor suferințe greu de imaginat. Experiența pușcăriei, nenumită ca atare, este pretutindeni prezentă, făcând din autor un al doilea Ulise, dar nu unul care se întoarce fericit în Ithaca, ci unul care, trecând prin infernul oamenilor, și-a pierdut orice iluzie: „Am uitat undeva o parte din mine... Eram așa de atent să nu pierd nimic! / Numai fete urâte am întâlnit azi. / Fără mine întreg mă voi prăbuși. / Fără mine întreg nu mai sunt eu. Depărtarea mănâncă din orașul ruginit. / Taci
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Melancolia nu exprimă numai o frustrare afectivă, ci colorează, stins, și sentimentul zădărniciei. Între euforia unor clipe și spasmul de anxietate pe care îl provoacă vremelnicia, pătimitorul își caută un reazem în iubirea care, ostoindu-i zbuciumul, îi dă câteodată iluzia înveșnicirii. În afară de sonete, pasteluri, elegii, „doine” de rapel politic, C. scrie și strofe de glăsuire patriotică, schițând, cu elemente de atmosferă sumbră, priveliști „din război” (Din vremi întunecate, 1922). Discursivismul ia locul aici oftaturilor și încruntărilor din lirica de elan
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
studenți. Skinner sugera „producția de masă”, dar se iluziona că mașina ar avea asupra fiecărui student același efect ca și un profesor particular. Comparația era total deplasată, dar Skinner o credea susținută de câteva aspecte. Ideile de mai jos sunt iluziile sale pedagogice. 1. Mașina este un schimb constant între program și student. Spre deosebire de prelegeri, cărți și ajutoarele audiovizuale obișnuite, mașina induce o activitate susținută. Studentul este întotdeauna în alertă și ocupat. 2. Ca un bun tutor, mașina insistă ca un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ambele - maturizare și învățare - și se așteaptă ca această poziție relativă să afecteze promptitudinea copilului de a deprinde tipuri specifice de abilități sau cunoștințe. * * * Coerența remarcabilă a teoriei lui Miller și Dollard, dincolo de valoarea științifică, are și efecte perverse: generează iluzia infailibilității. Este totuși o teorie comprehensivă, care nu epuizează domeniul, ci suscită noi interpretări și abordări. 6. Teoriile gestaltiste ale învățăriitc "6. Teoriile gestaltiste ale învățĂrii" „Il faut tout d’un coup voir la chose d’un seul regard, et
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
da dragostea). Freud era considerat „filosoful iubirii”; totuși, literatura freudiană nu conținea nimic altceva decât patologia iubirii și, de asemenea, un fel de explicație înjositoare a constatării faptului că „oamenii chiar se iubesc”, și că dragostea ar fi numai o iluzie. Ceva asemănător găsea în legătură cu adevărul din experiențele mistice și oceanice. Freud le analiza în mod la fel de josnic, reducând aceste experiențe unice la sex. Această credință în realitatea nevoilor superioare umane, a motivelor, a capacităților, adică credința că natura umană a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Galați, 1997; Încotro?, Iași, 1999; Taina cea mare, Timișoara, 2002; Biruitorii, I-II, București-Chișinău, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Drumul”, RL, 1983, 40; Radu Călin Cristea, Cartea de debut, F, 1983, 12; Mariana Codruț, „Drumul”, CL, 1984, 1; Olimpia Berca, Iluzia maturității, O, 1984, 12; Radu Călin Cristea, Numărătoarea inversă, RL, 1988, 2; Olimpia Berca, Epic și alegoric, O, 1988, 5; Ioana Bot, O soluție imperfectă, TR, 1992, 23; Claudiu Constantinescu, Fascinația eleganței, RL, 1992, 38; Ioana Bot, Revenirea la normal
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
lor în librării, anxiosul autor și le-a retras. Gestul presupune un scrupul care, din păcate, nu e susținut de o înzestrare pe măsură. Rareori destins și surâzător, poetul este, în stihurile lui de simțire romantică, un sceptic, părăsit de iluzii și invadat de melancolie. Trist, el caută mângâiere, așa cum, amăgit în iubire, exaltă „plăcerile durerii”. În sonete, care s-ar fi cerut încă șlefuite, se resimt înrâuriri baudelairiene. Într-un comentariu din „Literatorul” (1918), Tudor Vianu detecta, în încercările lirice
GIGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287280_a_288609]
-
a toamnei. Aflată pe o treaptă inferioară poeziei, proza lui G. merită luată în discuție în special pentru conturarea destul de convingătoare a unor psihologii de excepție (romanele Sperietoarea, 1992, Proces-verbal al unei crime, 1998) și pentru analiza minuțioasă a altora (Iluzia cea mare, 1979). Pe scriitor îl interesează, mai mult decât construcția epică solidă, sondarea imponderabilelor sufletești sau desenarea medalionului psihic. Romanul de debut, Week-end în oraș (1969), prezintă tribulațiile sentimentale ale unui tânăr meteorolog, care alege debușeul erotic ca modalitate
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
erotic o încearcă și alte personaje ale romanului. Construcția epică este labilă, nucleul va fi găsit după o nereușită încercare de acces în atmosfera stației meteorologice, personajele par vag conturate, iar finalul, prea optimist, rămâne neconvingător. Mai reușit este romanul Iluzia cea mare, care încearcă să împletească sondarea mediului social cu analiza lentă, subtil tergiversată, accidentată pe alocuri prin forțarea imprevizibilului caracterial, a stării personajelor. În centrul scrierii se află cuplul matrimonial Edmonda-Titus Oniga; ea e o femeie mondenă, diplomată și
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]