13,218 matches
-
poate realiza printr un epitet, o comparație, metaforă, metonimie etc.: Doamna mărilor șia nopții varsă liniște și somn. (M. Eminescu); O vorbăși trec spicele - feten văpaie (L. Blaga); [...] aud materia plângând (G. Bacovia); După aceea au început să cânte / și melodia a întins spre tine / brațele ei reci. (N. Stănescu); Haina de zăpadă se zdrențuia dezvelind trupul negru al câmpurilor. (L. Rebreanu) Alegoria desemnează un procedeu stilistic complex care apelează la o suită de imagini artistice, la un ansamblu de metafore
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
orfice și cosmogonice. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume În prima secvență, poetica tradițională este desemnată prin două metonimii, fluierul și cimpoiul. Acestea sugerează melodia simplă, de tonalitate rustică, deci o poezie minoră, cu o tematică sentimentală. Dorul, tristețea, jalea sunt însă exprimate incomplet, fragmen tar, ca experiențe individuale: Durerea divizată o sună încet, mai tare... Caracterul mimetic al liricii tradiționaliste este reliefat prin asocierea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de obicei în jurul unor "vedete" de o zi, aduse în lumina reflectoarelor de mass-media. Cel mai bun exemplu în acest sens, îl constituie atât de popularele flashmob-uri, întâlniri "programate" prin intermediul netului, având o temă dată: a asigura suportul pentru o melodie sau un interpret, a celebra o instituție (liceu, universitate etc.), o ținută recent lansată etc. Efemeritatea grupului lasă posibilitatea unor aderențe noi, la fel de pasionate, dar la fel de trecătoare. Ajuns acasă, individul este tot singur, căutând cu disperare un grup nou care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un e-mail furios de la un reprezentant al lobby-ului. * De fapt, influența este aici inversă: cântecul și videoclipul formației americane se inspiră din cazul real al unui elev care s-a sinucis în fața colegilor săi (n.trad). ** Posibilă referire la melodia cu aceelași titlu I tak Mondeys.. 4 Vezi, de exemplu, site-ul www.wordiq/definition/School shooting. 5 Vezi dosarul complet al acestui caz uitat pe site-ul http://freepages.history.rootsweb. com/~bauerle/disaster.htm. 6 Se pot găsi numeroase
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
îndrăgostit. E un curcubeu Deasupra lumii sufletului meu. Izvoarele s-au luminat și sună, Oglinzile situându-și-le-n dans, Și brazii mai vuiesc fără furtună Într-un amețitor sonor balans, În vii vibrează struguri străvezii, Cristalele cântecelor grele Și stropi scăpărători de melodii Ca roua nasc în ierburile mele, Eu curg întreg în acest cântec sfânt: Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt.” Erotica lui Labiș este o erotică implicită. Tânărul numit de Vianu “veridic și brav” e prea orgolios
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Dumnezeu cioban, „cu fluierul la tureac/Și cu mâna pe baltag”. Pasajele epice se înrudesc sau se confundă adeseori cu teme de baladă, legendă sau chiar basm (motivul mioritic, căsătoria fratelui cu sora ș.a.). Marea varietate melodică se datorează păstrării melodiilor arhaice și adaptării unora mai noi, de origine liturgică. În ziua de Crăciun începe c. „Cu steaua” - prin excelență religioasă și de origine cultă -, cu variantele ei locale „Globul” sau „Luceafărul”, care se cântă până la Bobotează. Colindătorii poartă cu ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Pesta, 1859; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datine de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Sabin V. Drăgoi, 303 colinde cu text și melodie, Craiova, [1930]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. Constantin Brăiloiu, București, 1936; G. Breazul, Colinde, București, [1938]; Constantin A. Ionescu, Colinde din Transnistria; ed. 2, postfață Constantin Mohanu, Chișinău, 1994; Gh. Neagu, Colinde din Ialomița, Roșiori de Vede, 1946; La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
1984; Flori de măr. Din poezia obiceiurilor de iarnă, îngr. și postfață Sabina Ispas, București, 1987; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-II, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1992; Ioan Bocșa, 1484 de colinde cu text și melodie, I-II, Cluj-Napoca, 1999; Iosif Herțea, Colinde românești, București, 2000. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Noțiuni despre colindele române, București, 1879; S. Mangiuca, Colinda. Originea și însemnătatea ei astronomică și călendarică, „Calendar julian, gregorian și poporal român”, 1882, 1-44; S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
fost dat în mîinile romanilor.” Să fie clar pentru oricine spusa lui Șaul, iudeo-creștinismul pe care pretindea el că îl pro-povăduiește și mozaismul părinților lui, sînt forme de cult identice dar spuse de voci cu tonuri diferite însă cîntînd aceeași melodie. Și Clement alexandrinul este convins de acest adevăr istoric atunci cînd folosește în scrierile sale expresia ,,ve-rus Israel.” Situația a fost întocmai cea descrisă de Șaul, pînă pe la mijlocul secolu-lui ll al erei noastre, cînd pe lîngă haburôth Israel, frățiile ivriților
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sinistrele „reparații” financiare în numele victimelor și supraviețuitorilor Holocaustului), politicieni americani și oficialitățile israeliene de manipularea cinică și interesată a Holocaustului. O versiune și mai controversată a sintagmei „industria Holocaustului” este Shoah business, un calc inspirat de versul celebru al unei melodii celebre prin care industria divertismentului se privea în oglindă: There’s no business like show business. Expresia Shoah business are și ea paternitate incertă, precum și o circulație enormă: să fi fost poetul Beat Tuli Kupfenberg, care o și cânta pe
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
celebre prin care industria divertismentului se privea în oglindă: There’s no business like show business. Expresia Shoah business are și ea paternitate incertă, precum și o circulație enormă: să fi fost poetul Beat Tuli Kupfenberg, care o și cânta pe melodia despre show business? Să fi fost Abba Eban? În orice caz, sintagma este acum destul de populară pentru a fi intrat în vocabularul eroilor ficționali, așa cum se întâmplă în romanul lui Philip Roth Operation Shylock. A Confession (Simon and Schuster, 1993
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de viață american”, „o versiune Disneyland a Republicii de la Weimar pentru întreaga familie”; în fine, cu mai multe referințe muzicale (ca fan de jazz, o recomand pe aceea în care patosul german americanizat este reprezentat de Louis Armstrong cântând o melodie din Opera de trei parale a lui Brecht), Bloom ironizează aspru hibridul amintit: „Starurile noastre cântă un cântec pe care nu-l înțeleg, tradus după originalul german” ai căror textieri sunt Nietzsche și Heidegger. Hibridul nihilism „euroatlantic” - „un nihilism fără
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Rick (Humphrey Bogart), Irina Petrescu fiind, în acest rol, comparabilă cu marea actriță suedeză (din câte mi-a relatat dl Liviu Ciulei, numai influența politică de care dispunea Popovici a putut bloca distribuirea Licăi Gheorghiu în rolul Anei). Avem și melodia obsedantă : Valurile Dunării de Ivanovici este As time goes by. Tema propagandistică este servită perfect aici printr-o remarcabilă manipulare artistică. Atunci când am văzut prima dată acest film, aveam aproape vârsta puștiului care îl veghează pe Mihai, aprinzându-i o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a săturat, vrea aer proaspăt, vrea să plece, și vedem un cal care sare peste obstacole, adică să treacă granița, spre Vest, asta vrea să spună tovarășul regizor Săucan, îndeamnă tinerii să plece din țară, în Franța. În rest, doar melodia formației The Animals, House of the Rising Sun, cântată însă în franceză, în care e vorba de un local rău famat, cu prostituție și droguri, ar mai fi putut trezi vreo vigilență antidecadență. Scenariul filmului, aparținând tot lui Mircea Săucan
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în care claxonul defect al GAZ-ului a sunat înnebunitor ! Zgomotul surd al stadionului, contrapunctat cu imagini ale munților învăluiți în cețuri, trecerea trenuri lor care ritmează acțiunea, ușile batante ale vestiarelor de ștrand deschizându-se și închizându- se simultan, melodiile formațiilor Phoenix și Romanticii care încarcă imaginile cu sensuri nebănuite, zbieretele de neuitat ale plutonierului Dumitrescu în căutarea gâștelor : Ga-ga-ga ! Ga-ga-ga ! Una dintre cele mai puternice despre absurd și grotesc în dictatură pe care le- am văzut în cinema este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să- și recupereze paharul de coniac, încremenește privind în gol. „Când apari, seńorita, în parc pe- nserat/ Curg în juru-ți petale de crin./ Ai în ochi patimi dulci și luciri de păcat/ Și ai trupul de șarpe felin...” Zaraza, celebra melodie interbelică, îl tulbură profund. O invită cavalerește, solemn, modă veche, pe tânăra mireasă la dans, oferindu-i brațul. Duma aprobă din cap, râzând. Stoian începe clasic, ținând lateral mâna Anei. Tăietură. Tovarășa lui de apartament, Marta, întoarce capul, rănită. După
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Anei. Tăietură. Tovarășa lui de apartament, Marta, întoarce capul, rănită. După „De a ta sărutare, Zaraza, vreau să mor și eu...” Stoian își apropie încet, milimetric, capul de al Anei. Intră într-un fel de transă pasională, mirosindu- i părul. Melodia se termină, Stoian, cu ochii închiși, se desprinde cu greu de Ana. Fără să deschidă ochii, o sărută apăsat, lung, totalmente nepărintește, pe gură. Ochii Anei, larg deschiși, uimire, un strop de frică, emoția născută în ea de Tovarășul devenit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
timp, tablouri inimitabile. Privirea noastră ar sesiza devenirea sculptata în marmură vie a corpului uman, fragmente de statuie la fel de frumoase că și statuile antice. Am auzi cântând în adâncurile sufletului nostru, o muzică, uneori veselă, alteori de jale, totdeauna originală, melodia neîntreruptă a vieții noastre interioare [s.n.]. Toate acestea sunt în jurul nostru, toate acestea sunt în noi și, totuși, nu percepem, în mod direct, nimic din toate acestea 6. Poetul român, aspirând, el însuși, la o viziune mai directă a "realității
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
La Edgar Poe, muzica joacă acest rol integrator. În "Dialogul lui Monos și Una", citându-l pe Platon ("Republică", cărțile II-III), Monos recomandă practică educației muzicale (mousike), în sensul ei antic, comprehensiv, care includea "nu numai armoniile timpului (ritmului) sau melodiei, dar și dicția poetica, sentimentul și creația, în sensul cel mai cuprinzător. Studiul muzicii semnifică pentru ei, cultivarea gustului - "al șaselea simt"; a acelei facultăți ce recunoaște frumosul, i.e., ordinea și armonia cerească, în opoziție cu rațiunea, care se ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pierde, totuși, memoria fizică. La rândul lui, bergsonismul pornește și el de la ideea muzicii că esența a lucrurilor: durată, i.e., creația continuă și indivizibila de nou, așa cum o trăim în noi, evocă o analogie directă cu melosul: Să ascultăm o melodie și să ne lăsăm legănați de ea: nu avem oare percepția clară a unei mișcări care nu este atașată de nici unui mobil, al unei schimbări fără că nimic să se schimbe? Schimbarea îi este suficientă, este lucrul însuși. Și poate
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ea: nu avem oare percepția clară a unei mișcări care nu este atașată de nici unui mobil, al unei schimbări fără că nimic să se schimbe? Schimbarea îi este suficientă, este lucrul însuși. Și poate dura în timp, este indivizibila: daca melodia s-ar opri curând nu ar mai fi aceeași masă sonoră; ar fi alta, la fel de indivizibila 48. Este un mod specific de a vedea și interpreta lucrurile ce transcende orice formă de conștiință umană și nu poate fi exprimat în
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
93, 97, 122, 125, 143, 144, 162, 166, 173, 176, 177, 187, 194, 202, 203 Marian, Paul B., 43, 69, 90, 111, 131, 164, 198 materie, 25, 29, 58, 64, 98, 153, 192 Mead, G. R. S., 92, 202, 203 melodie, 94 Meno, 86, 204 metafizica, 26, 44, 56, 98, 103, 156, 159, 172, 189 metaforă, 39, 40, 87, 92, 120 metodă, 60, 109, 115, 137, 158, 184, 187 mimesis, 83, 111, 173 Mincu, Marin, 143, 203 moarte, 46, 151, 163
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de unde): fluiditate, cursivitate, o anumită lentoare, legănare, monotonie; - rima, de regulă, este împerecheată (efectele sunt aceleași); !!! toate acestea țin de muzicalitate Ț în general Ț și de faptul Ț în special Ț că se cântă (cele mai multe), că sunt însoțite de melodie, doina, cântecul bătrânesc etc. Creațiile epice: - au un fir narativ simplu; acțiunea nu se duce pe mai multe planuri; - personajele nu au complexitate psihologică. Creațiile dramatice: - se înscriu mai mult în sfera „recitativului” decât a scenei propriu-zise;„înscenarea” este simplă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
cunoscută dintre toate speciile cântecului popular; - se deosebește de la un ținut la altul (!! vezi și regionalismele frecvente); - este un ântec liric, nu se recită, deci se cântă; -realizarea artistică a doinei implică două forme: una literară (textul) și alta muzicală (melodia); deci, se caracterizează nu numai prin opoziția lexicală oral / scris, ci și prin vorbit / cântat; în realitate, această opoziție este sincretismul text / melodie; (!!) prin aceasta se apropie de baladă, bocet, colind, cântecul de seceriș, etc.; - statutul de operă literară artistică
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
recită, deci se cântă; -realizarea artistică a doinei implică două forme: una literară (textul) și alta muzicală (melodia); deci, se caracterizează nu numai prin opoziția lexicală oral / scris, ci și prin vorbit / cântat; în realitate, această opoziție este sincretismul text / melodie; (!!) prin aceasta se apropie de baladă, bocet, colind, cântecul de seceriș, etc.; - statutul de operă literară artistică rezultă din conturarea, cu ajutorul cuvântului, a imaginii vieții, a realității gândite și imaginate; - statutul de operă muzicală este dat de melodia care arec
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]