KorAP: Find »[drukola/base=petrecere & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...517 518 519 ...521 >

13,025 matches

Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450

zeiță a cerului, adorată ca o maică universală. Este considerată a fi sufletul viu al arborilor. Ea este ocrotitoarea femeilor însărcinate, deținătoarea artei moșitului și stăpâna destinului. Este reprezentată, de multe ori, ca o femeie frumoasă, seducătoare, este prezentă la petrecerile zeilor și ale oamenilor ca patroană a petrecerilor, muzicii și dansului, a iubirii și a voluptății. Ea întruchipează și arta meșteșugului vestimentației feminine. În Teba este protectoarea morților ca divinitate multiplă a șapte zeități ursitoare ce determină destinele oamenilor. Bastet

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Este considerată a fi sufletul viu al arborilor. Ea este ocrotitoarea femeilor însărcinate, deținătoarea artei moșitului și stăpâna destinului. Este reprezentată, de multe ori, ca o femeie frumoasă, seducătoare, este prezentă la petrecerile zeilor și ale oamenilor ca patroană a petrecerilor, muzicii și dansului, a iubirii și a voluptății. Ea întruchipează și arta meșteșugului vestimentației feminine. În Teba este protectoarea morților ca divinitate multiplă a șapte zeități ursitoare ce determină destinele oamenilor. Bastet este sora zeului Re sau Ra sau Amon

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
cu un arc cu săgeți, săgețile aveau în vârf câte o floare. Cei atinși de săgețile lui Kama se îndrăgosteau și se iubeau. Și zeul Kama simbolizează dorința apropierii, împerecherii, dragostea sub toate formele. I se atribuie: veselia, dorința de petrecere, libertinajul, arta rafinată a amorului. Shri, soția lui Vishnu, este zeița frumuseții și a fericirii. S-a născut în oceanul primordial, din spuma mării. A apărut într-o floare de lotus și a fost râvnită de mai mulți zei, printre

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
prostituția sacră. Zeități scandinave Frigg, identificată cu Venus, este zeița iubirii conjugale, a căsniciei și a maternității. A treia soție a zeului Odhinn, ea este aceea care se implică în destinele oamenilor, deviindu-i deciziile soțului prin aluzii viclene. Patronează petrecerile, serbările, orgiile. Alaiul ei, constituit din șapte fecioare, determină comportamentul manifestărilor iubirii: Fulla influențează belșugul, Gnaa mijlocește comunicarea divină, Hlynn ajută eliminarea obstacolelor, Sjöfn trezește patima iubirii, Var pedepsește jurămintele false, Löfn împacă îndrăgostiții certați, Syn păzește palatul divin. Freya

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
spre ornamentarea locuințelor, întreținerea servitorilor, spre remunerarea profesorilor care le desăvârșeau educația. Relațiile curtezanelor cu cei bogați le aduceau averi și confort material, prestigiu social și religios, admirație și respect. Se făceau cunoscute și admirate ca muziciene și dansatoare la petreceri private, la evenimente sociale importante. Curtezanele își cucereau clienții prin înfățișarea plăcută, prin inteligență și arta conversației, arta amorului și solicitudinea de a oferi servicii sexuale, având ca motivații: dragostea, atracția fizică, curiozitatea, rutina, compasiunea și, în primul rând, câștigurile

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
dar și prin talente la dans, muzică, caligrafie, pictură, poezie, prin arta conversației. Clienții erau primiți, respectându-se eticheta complicată a timpului, erau serviți cu ceai, apoi erau invitați la banchet. Mâncarea și băutura erau mai mult un pretext al petrecerii, importantă era atmosfera. Fetele- flori cântau vocal și la instrumente: qin (asemănător unei mandoline cu patru corzi), zheng (instrument cu 13 corzi), hu (un fel de țiteră), recitau versuri, inițiau și susțineau dezbateri literare, destindeau prin anecdote spirituale, antrenau invitații

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
ce trăiau din relații întâmplătoare în stabilimente, pe străzi, în hanuri, în băi. Categoria elevată a gheișelor a apărut în secolul al XVIII-lea. Ele au fost precedate de bărbați-gheișe taikomichi. Aceștia își câștigau existența ca muzicanți, dansatori, bufoni ai petrecerilor și ofereau favoruri sexuale femeilor și bărbaților. Ulterior s-au afirmat femeile ca și creatoare "a lumii viselor". Toate categoriile de vânzătoare de plăceri, cărora li se alăturau și bărbații cu aceeași meserie și ocupație, trăiau în cartiere speciale cum

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
În zilele noastre, funcționează legal (în țările care au legalizat prostituția: Belgia, Olanda, Danemarca, Germania, Austria, Grecia, Brazilia, Senegal, Noua Zeeladă, Australia ș.a.) și ilegal stabilimente gen bordeluri, eros-locuri, saloane de masaj erotic, studiouri domina (cu practici sado-masochiste), stabilimente de petrecere a timpului liber și de oferire a serviciilor de companie, linii telefonice "fierbinți", servicii individualizate gen call girls, spectacole de teatru și filme porno, publicații porno, cataloage cu vedete porno, muzee erotice, casete și CD-uri, site-uri pe internet

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
papei Inocențiu al VIII-lea a obținut scaunul papal iar Giulia a devenit amanta celui ce a fost papa Alexandru al VI-lea. Giulia participa, în calitate de însoțitoare a papei, la unele procesiuni, era mereu prezentă la baluri și la alte petreceri alături de pontiful Alexandru al VI-lea. Acesta o intimida cu amenițările de excomunicare din cauza geloziei. Orsino, soțul ei, a vrut s-o protejeze și a trimis-o la domeniul părinților ei, dar soldați francezi, aflați în luptă cu italienii, au

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
distrus corespondența prințului cu regina. Datoria de soție și-a respectat-o Maria Antoaneta, dând naștere a patru copii, doi au supraviețuit o fetiță, viitoarea ducesă D'Angoulême, și un băiat, posibilul Ludovic al XVII-lea. Din cauza cheltuielilor exorbitante, a petrecerilor și a bănuielilor de a trafica, pe sume mari, slujbe, regina a devenit foarte impopulară. Circulau tot felul de cuplete care o incriminau din cauza cheltuielilor exorbitante, a cercului frivol de favoriți de la Curte. Afacerea cu colierul de diamante, în valoare

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
adeptă a schimbărilor sociale deschisese și un birou în care se analizau contestații ale celor acuzați și arestați, a salvat și pe bani și gratis pe mulți acuzați drept dușmani ai revoluției, monarhiști. După tăvălugul terorii, Parisul se răsfăța în petreceri și dezmăț. Thérèse ce, între timp se căsătorise cu comisarul Jean Lambert Tallien și devenise doamna Tallien, dădea tonul modei în saloanele pariziene și în propriul salon prin vestimentație și bijuterii. Vedetele salonului erau cei ce au luptat contra lui

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
celebrități ale timpului una dintre acestea era contesa Beauharnais, viitoarea împărăteasă a Franței, Joséphine, care era și nașa ei de botez. În saloane doamna Tallien își recruta amanții, unul dintre cei mai constanți fiind bancherul Ouvrard, cel ce îi subvenționa petrecerile și fanteziile. În salonul lui Paul Barras a cunoscut multe persoane, printre care și pe tânărul locotenent corsican Napoleon Bonaparte. Excentrică și frivolă, doamna Tallien mergea la teatru costumată în zeița Diana, zeița vânătorii. Era supranumită frumoasa ateniană, și în timpul

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
prefera să i se spună Lola. Bruneta frumoasă, senzuală, cu ochi albaștri și dansatoare talentată și-a atras admirația multor persoane, în special bărbați. Dansul ei provocator și cu gesturi vulgare îi incita pe unii, pe alții îi oripilea. La petreceri, cum a fost și cea organizată în cinstea lui Franz Liszt, dansa pe mese și producea pagube, distrugând lucruri din jur. Imprevizibilă, aventurieră și dornică de noi relații, Lola și-a schimbat des amanții pentru a face față cheltuielilor. În

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
inventate. Nu a rezistat însă concurenței cu balerinii ruși conduși de Deaghilev care i-a refuzat colaborarea. Era concurată de mari dansatoare precum Isadora Duncan și de actrițe precum Sarah Bernhart. Dezamăgită, s-a mulțumit cu gale de caritate și petreceri de binefacere, să pozeze unor pictori din Paris. Pentru a trăi în lux, în vile cu servitori și în apropierea persoanelor celebre și de notorietate, Mata Hari și-a luat amanți bogați, de preferință prinți, bancheri, ofițeri și diplomați. Printre

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
vrea să fie sigură de el: Focul vine din gelozie... așa se nasc marile iubiri: dacă bărbatul crede că nu i se dă destulă atenție... dacă însă este convins că-l ai numai pe el, dorința se mai domolește..." Pannychis (petrecere nocturnă) se străduiește să recucerească pe un iubit plecat la război pe care, între timp, l-a înșelat cu alți bărbați. Drosis (picătură de rouă) se simte subminată de filosoful Aristainetos care l-a sfătuit pe amantul acesteia, Klinias, să

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
o viață dezordonată cu alți prieteni "pierde vară", a continuat să ducă o viață de desfrâu, să practice jocurile de noroc, să frecventeze casele hua de curtezane, să se distreze în compania dansatoarelor și cântărețelor care îl curtau la toate petrecerile. Tânăr, viguros, plăcut la înfățișare, Ximen este mereu în căutare de distracții, preocupat de cucerirea femeilor frumoase, de la nobile la slujnice, de la femei căsătorite la cele necăsătorite, de la femei virtuoase la dansatoare, cântărețe, curtezane. Femeile din preajma lui stabile ori ocazionale

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
senzuale, pătimașe, dornice să-l cucerească pe marele mandarin și să se mențină în sfera atracției lui. Unele erau sincer îndrăgostite de el, altele simulau iubirea, unele îi tolerau capriciile, altele se revoltau și sufereau nefericite, dezamăgite, disperate. Dornic de petreceri, și-a făcut favorite ocazionale din cântăreața Wu / Argint, curtezana Laur ce va fi adoptată, la dorința lui, de Doamna Luna, prima soție. Alte preferințe repetate s-au îndreptat spre curtezanele: Șarpele din Iarbă / Lu Hua, Iubirea Lunii, Aroma. În

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
mâncăruri și băuturi alese, îl seducea cu jocuri erotice. În același timp, se distra cu chipeșul slujitor Qin Tong, snopit în bătaie de stăpân. Geloasă pe copilul născut de Vaza, a șasea soție, i-a grăbit, indirect, moartea. Epuizat de petreceri și de desfrâu, Ximen Qing s-a îmbolnăvit și din cauza bolilor venerice a murit, la treizeci și trei de ani. S-au desfășurat procesiuni, ritualuri în temple, s-au efectuat sacrificii în mai multe temple și în Templul Zeiței Milei, Guanyin. Soțiile

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Jie, Xichun (a vrut în câteva rânduri să se sinucidă, a decis să se călugărească), Po Lahuo. Ele au fost cumpărate de la familiile lor; cele care greșeau și cădeau în dizgrație erau alungate ori vândute altor familii. La festivități și petreceri erau invitate hua, fetele flori, curtezane și dansatoare în frunte cu celebra Ling Guan, toate fiind exersate în a crea o atmosferă de destindere în rutina vieții de familie. Și, cum era o mândrie pentru familiile care aveau fete frumoase

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
gândea că-i vor lipsi; îi trebuiau necontenit plăceri și distracții; dacă ele n-ar fi costat nimic, ea nici nu s-ar fi atins de ei... cu nimic n-o mulțumeam mai ușor, decât căutându-i în fiecare zi petreceri pe gustul ei... avea neapărat nevoie să fie ocupată cu distracții... La rândul ei, Manon se credea mereu nevinovată de acuzațiile de trădare și nu înțelegea crizele de gelozie ale iubitului ei. Ea își dorea o viață mondenă, cu fast

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
aveau drept sfătuitoare: sărăcia și cochetăria una dojenea, alta lingușea, dovadă că au căzut în plasa celor ce s-au jucat cu naivitatea lor. Tinerii: Listolier, Fameuil, Blachevelle, Tholomyès au promis tinerelor, mai mult sau mai puțin îndrăgostite, organizarea unei petreceri și... o surpriză. Și întradevăr, le-au invitat la o serbare câmpenească cu cântece deocheate, vin și tirade anecdotice vulgare. Fetele așteptau nerăbdătoare surpriza care a și venit. După ce au plătit, tinerii au lăsat o scrisoare în care erau anunțate

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
îngrijorat pe părinții lui. La insistențele părinților și la rugămințile prietenilor, s-a mobilizat tânărul student, și-a continuat studiile, și-a susținut teza și s-a angajat ca avocat. Banii puțini nu-i ajungeau pentru a se bucura de petrecerile cu tinerii veseli, cu actrițe și cu dansatoare. Pentru a face față cheltuielilor, Frederic ajunsese să facă datorii, să câștige și, mai mult, să piardă la jocurile de noroc. Tatăl lui a intervenit, a rugat-o pe Berneretta să renunțe

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
bădăran, și tremura la gândul că-l poate pierde. Ea era aceea care-l întreținea și, când nu avea bani, străbătea cafenelele, bătea străzile în căutare de clienți, se răsfăța în brațele prietenei ei Satin și, deghizată în bărbat, frecventa petreceri rău famate. Mintea și sufletul îi sunt acaparate de copilul ei, Louis sau cum îl alinta ea, Luiset pe care-l crește prin intermediul unei doici plătite. Vine deseori la el cu haine și jucării și oridecâte ori are nevoie de

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
pe Dinu, i-a declarat dragoste și cei doi au devenit complici pentru a-l spolia pe Andronache, cunoscut în părțile locului ca fiind desfrânat și risipitor fura ca un tâlhar de codru și cheltuia ca un nebun. Se dau petreceri mari la curtea postelnicului, cu lăutari și "aspasii" (de la numele hetairei Aspasia) din vremea lui Caragea: Arghira, Rozolina, Calmuca. Dezmățul se colora și cu tălanițe, femei ușoare din Mahalaua Scaunelor. Cei doi au pactizat. Dinu i-a încărcat socotelile și

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
a apreciat talentul, știa că a încercat să se sinucidă într-un spital din Nisa, l-a considerat un nou Gorki din Balcani. Chira Chiralina este povestea dramatică a două femei, mamă și fiică, care s-au solidarizat, protestând prin petreceri și desfrâu cu bărbați împotriva soțului violent și a fiului său. Cele două femei Chira Chiralina, o tânără frumoasă și senzuală de paisprezece-cincisprezece ani, și mama ei, provenită dintr-o familie cu tatăl turc și mama româncă, măritată împotriva voinței

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]