14,128 matches
-
de 100 de pagini este una dintre marile opere ale secolului al XX-lea. Dimensiunea redusă a lucrării este pertinentă stilului autorului care considera că “ceea ce poate fi spus, se poate spune pe scurt”. Cartea are o structură riguroasă, toate propozițiile fiind numerotate. Există propoziții mai importante care sunt notate cu mai puține cifre, dar și propoziții mai puțin importante care sunt notate, de exemplu, cu cifrele 5.674. Deși Wittgenstein spune explicit că importanța propoziției este indirect proporțională cu numărul
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
este una dintre marile opere ale secolului al XX-lea. Dimensiunea redusă a lucrării este pertinentă stilului autorului care considera că “ceea ce poate fi spus, se poate spune pe scurt”. Cartea are o structură riguroasă, toate propozițiile fiind numerotate. Există propoziții mai importante care sunt notate cu mai puține cifre, dar și propoziții mai puțin importante care sunt notate, de exemplu, cu cifrele 5.674. Deși Wittgenstein spune explicit că importanța propoziției este indirect proporțională cu numărul cifrelor ei, această regulă
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
a lucrării este pertinentă stilului autorului care considera că “ceea ce poate fi spus, se poate spune pe scurt”. Cartea are o structură riguroasă, toate propozițiile fiind numerotate. Există propoziții mai importante care sunt notate cu mai puține cifre, dar și propoziții mai puțin importante care sunt notate, de exemplu, cu cifrele 5.674. Deși Wittgenstein spune explicit că importanța propoziției este indirect proporțională cu numărul cifrelor ei, această regulă este uneori încălcată. Există șapte propoziții de bază care structurează lucrarea și
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
are o structură riguroasă, toate propozițiile fiind numerotate. Există propoziții mai importante care sunt notate cu mai puține cifre, dar și propoziții mai puțin importante care sunt notate, de exemplu, cu cifrele 5.674. Deși Wittgenstein spune explicit că importanța propoziției este indirect proporțională cu numărul cifrelor ei, această regulă este uneori încălcată. Există șapte propoziții de bază care structurează lucrarea și exprimă o parte a cuprinsului propozițiilor subordonate. Structura Tractatus-ului seamănă cu sistemele tradiționale. Prima parte este o ontologie și
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
cu mai puține cifre, dar și propoziții mai puțin importante care sunt notate, de exemplu, cu cifrele 5.674. Deși Wittgenstein spune explicit că importanța propoziției este indirect proporțională cu numărul cifrelor ei, această regulă este uneori încălcată. Există șapte propoziții de bază care structurează lucrarea și exprimă o parte a cuprinsului propozițiilor subordonate. Structura Tractatus-ului seamănă cu sistemele tradiționale. Prima parte este o ontologie și cuprinde propoziile 1-2.063, a doua parte este o gnoseologie (2.1-2.174), a treia
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
notate, de exemplu, cu cifrele 5.674. Deși Wittgenstein spune explicit că importanța propoziției este indirect proporțională cu numărul cifrelor ei, această regulă este uneori încălcată. Există șapte propoziții de bază care structurează lucrarea și exprimă o parte a cuprinsului propozițiilor subordonate. Structura Tractatus-ului seamănă cu sistemele tradiționale. Prima parte este o ontologie și cuprinde propoziile 1-2.063, a doua parte este o gnoseologie (2.1-2.174), a treia parte este o teorie generală a modelării (2.18-3.05), a patra
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
Russell și Gottlob Frege, însă ar mai putea fi incluși Schopenhauer, Kant și Hertz. Cartea este o trecere de la idealismul epistemologic schopenhauerian la un realism conceptual (Frege, Russell). Cea mai lungă parte este dedicată logicii, iar tema centrală este interpretarea propoziției. Cartea urmărește trasarea unei limite a limbajului (de inspirație kantiană), având menirea de a plasa celelalte părți ale filosofiei în sfera inefabilului. Semnul propozițional este identificat cu gândirea. El constă din cuvinte, deci este un fapt (3.14). Propoziția nu
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
interpretarea propoziției. Cartea urmărește trasarea unei limite a limbajului (de inspirație kantiană), având menirea de a plasa celelalte părți ale filosofiei în sfera inefabilului. Semnul propozițional este identificat cu gândirea. El constă din cuvinte, deci este un fapt (3.14). Propoziția nu este luată aici cu sensul ei gramatical. Ea este un semn propozițional care se află în relație proiectivă cu lumea. Wittgenstein susține că gândirea se reduce la propoziție, deoarece numai aceasta are sens și numai în contextul ei poate
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
gândirea. El constă din cuvinte, deci este un fapt (3.14). Propoziția nu este luată aici cu sensul ei gramatical. Ea este un semn propozițional care se află în relație proiectivă cu lumea. Wittgenstein susține că gândirea se reduce la propoziție, deoarece numai aceasta are sens și numai în contextul ei poate numele să aibă o semnificație (3.3). Gândirea conține numai posibilitatea unei stări de lucruri. Ceea ce poate fi gândit este și posibil (3.02). Pentru filosoful austriac există două
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
unei stări de lucruri. Ceea ce poate fi gândit este și posibil (3.02). Pentru filosoful austriac există două tipuri de spațiu logic, unul bivalent (spațiul da-nu) și unul polivalent. Se pune semnul identității între gândire, imagine, imagine logică și propoziție. Ele sunt modele ale realității (relație izomorfă între două fapte, unul logic și unul real, în care fiecărei părți componente a unuia să-i corespundă o parte componentă a celuilalt). Imaginea își are obiectul ei din exterior și, de aceea
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
de reprezentare rezidă în identitatea formei logice cu forma realității. Astfel, forma logică este comună limbajului și lumii. Tema centrală a cărții este relația limbaj-lume. Black o compară cu relația dintre inspirație și expirație. Sunt trei perechi principale: nume—obiecte, propoziții elementare—stări de lucruri atomare, propoziții compuse—stări de lucruri. Propozițiile elementare conțin nume, iar ele sunt conținute de propoziții compuse. La fel și stările de lucruri atomare care conțin obiecte sunt conținute de stări de lucruri. Obiectul este definit
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
logice cu forma realității. Astfel, forma logică este comună limbajului și lumii. Tema centrală a cărții este relația limbaj-lume. Black o compară cu relația dintre inspirație și expirație. Sunt trei perechi principale: nume—obiecte, propoziții elementare—stări de lucruri atomare, propoziții compuse—stări de lucruri. Propozițiile elementare conțin nume, iar ele sunt conținute de propoziții compuse. La fel și stările de lucruri atomare care conțin obiecte sunt conținute de stări de lucruri. Obiectul este definit de Wittgenstein ca fiind simplu (2
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
forma logică este comună limbajului și lumii. Tema centrală a cărții este relația limbaj-lume. Black o compară cu relația dintre inspirație și expirație. Sunt trei perechi principale: nume—obiecte, propoziții elementare—stări de lucruri atomare, propoziții compuse—stări de lucruri. Propozițiile elementare conțin nume, iar ele sunt conținute de propoziții compuse. La fel și stările de lucruri atomare care conțin obiecte sunt conținute de stări de lucruri. Obiectul este definit de Wittgenstein ca fiind simplu (2.02), substanța lumii (2.021
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
a cărții este relația limbaj-lume. Black o compară cu relația dintre inspirație și expirație. Sunt trei perechi principale: nume—obiecte, propoziții elementare—stări de lucruri atomare, propoziții compuse—stări de lucruri. Propozițiile elementare conțin nume, iar ele sunt conținute de propoziții compuse. La fel și stările de lucruri atomare care conțin obiecte sunt conținute de stări de lucruri. Obiectul este definit de Wittgenstein ca fiind simplu (2.02), substanța lumii (2.021), incolor (2.032), stabil (2.027). Prin urmare, obiectele
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
fi doar arătat (etica, religia, arta). Întrebarea centrală a cărții este aceasta: cum poate fi descrisă lumea prin limbaj? Este o problemă a tradiției analitice. S-au format în acest sens două curente: fundaționalism și coerentism. Primul curent prezintă sistemul propozițiilor noastre despre lume sub o formă piramidală, care are la bază anumite propoziții cu un statut privilegiat. Ele descriu direct senzațiile noastre; astfel, acest curent încearcă să evite regresul la infinit, când fiecare propoziție se cere întemeiată de o alta
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
poate fi descrisă lumea prin limbaj? Este o problemă a tradiției analitice. S-au format în acest sens două curente: fundaționalism și coerentism. Primul curent prezintă sistemul propozițiilor noastre despre lume sub o formă piramidală, care are la bază anumite propoziții cu un statut privilegiat. Ele descriu direct senzațiile noastre; astfel, acest curent încearcă să evite regresul la infinit, când fiecare propoziție se cere întemeiată de o alta. Iar curentul coerentist are forma unui cerc și se pune accent pe coerența
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
și coerentism. Primul curent prezintă sistemul propozițiilor noastre despre lume sub o formă piramidală, care are la bază anumite propoziții cu un statut privilegiat. Ele descriu direct senzațiile noastre; astfel, acest curent încearcă să evite regresul la infinit, când fiecare propoziție se cere întemeiată de o alta. Iar curentul coerentist are forma unui cerc și se pune accent pe coerența sistemului de propoziții. Însă, aceste lucruri pot trece în planul secund, căci unii interpreți consideră că tocmai partea nescrisă a "Tractatus
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
statut privilegiat. Ele descriu direct senzațiile noastre; astfel, acest curent încearcă să evite regresul la infinit, când fiecare propoziție se cere întemeiată de o alta. Iar curentul coerentist are forma unui cerc și se pune accent pe coerența sistemului de propoziții. Însă, aceste lucruri pot trece în planul secund, căci unii interpreți consideră că tocmai partea nescrisă a "Tractatus"-ului este cea care contează, cea care este arătată, dar care nu se poate spune. Criteriul de semnificație al lui Wittgenstein care
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
aceste lucruri pot trece în planul secund, căci unii interpreți consideră că tocmai partea nescrisă a "Tractatus"-ului este cea care contează, cea care este arătată, dar care nu se poate spune. Criteriul de semnificație al lui Wittgenstein care caracterizează propozițiile care nu se pot reduce la date senzoriale drept pseudopropoziții este criticat de Karl Popper. El o consideră o teorie neinfirmabilă, care se autosigilează.
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
de actori. În 1792 Goethe ia parte la eșecul campaniei din Franța, a coaliției conservatoare și a emigranților. La 20 septembrie 1792, la Valmy, războaiele revoluționare franceze iau întorsătura împotriva coaliției, unde Goethe într-un cerc de ofițeri spunea renumita propoziție: "Von hier und heute geht eine neue Epoche der Weltgeschichte aus, und ihr könnt sagen, ihr seid dabei gewesen." („De aici și de azi începe o nouă epocă a istoriei lumii, și voi veți putea spune, că ați participat”.) La
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
că bătălia înseamnă doar respingerea unui raid și nu a fost un eveniment marcant de altfel capitala este centrul religios al țării precum și un centru important al întregului cult budist produsele rezultate din agricultură sunt comercializate în piețele ieșene totuși propoziția a fost înlocuită mai târziu ca urmare a reacției utilizatorilor apariția ei este fiziologică dacă survine după un efort fizic digestiv sau după emoții plaja fiind un mediu mereu schimbător expune plantele și animalele care viețuiesc aici aici unor condiții
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
cu păduri tropicale dese babilonul va acumula bogății imense care vor duce la dezvoltarea unei vieți luxoase și la înflorirea artei nu există un înlocuitor oficial în acest moment teoria cunoașterii computeriale însă pune în centrul atenției regulamentarea recurge la propoziții normative folosește cunoștințele pentru afirmarea regulilor tehnologia care a stat la baza acestui mecanism nu este cunoscută este vorba despre un concept central al mecanicii cuantice care a înlocuit teoriile clasice asupra naturii materiei ziua bună se cunoaște de dimineață
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
câștige timp aceasta nu a fost prima colaborare dintre cele două companii obeliscul este realizat din beton mozaicat iar împrejmuirea este asigurată de un gard acoperit cu tablă semnul exclamării numit și semnul mirării marchează grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative sau imperative ismail este compus din ochi favoriți și rochie instrumentul are ca precursori un vechi instrument bizantin numit tabura și instrumentul turcesc numit saz rolul său a fost cercetarea fenomenelor de tunelare a electronilor în semiconductori manganul se
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Adevăr sau adevărată este acea propoziție sau înlănțuire de propoziții al carui sau al căror conținut poate fi verificat și confirmat prin observație, prin experiență, sau prin demonstrație logică, matematica sau numai discursiv argumentanta. Pentru a răspunde la întrebarea "ce este adevărul?" deosebim : A. ceea ce noi
Adevăr () [Corola-website/Science/297875_a_299204]
-
Adevăr sau adevărată este acea propoziție sau înlănțuire de propoziții al carui sau al căror conținut poate fi verificat și confirmat prin observație, prin experiență, sau prin demonstrație logică, matematica sau numai discursiv argumentanta. Pentru a răspunde la întrebarea "ce este adevărul?" deosebim : A. ceea ce noi spunem că este adevărat
Adevăr () [Corola-website/Science/297875_a_299204]