15,319 matches
-
Wittenberg a celor 95 de teze despre indulgențe. VI.4. Ritualuri și reguli catolice Pe baza doctrinei catolice, apar și se dezvoltă anumite elemente specifice care țin de ritualurile catolice. în sinteza realizată de Mihai Nistor în cartea sa Fenomenologia sacrului, diferențele dintre ritualurile catolice și cele ortodoxe ar fi următoarele: a) botezul se face prin stropirea cu apă, și nu prin scufundare; b) ungerea cu Sfântul Mir nu se aplică minorilor; c) Împărtășania mirenilor se face numai cu pâine (cu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
este oficierea căsătoriilor între fete minore și bărbați vârstnici. Ele nu sunt legale, fiind oficiate doar în cadrul bisericii mormone. Scopul ultim al acestor practici este ridicarea aici, pe pământ, a „regatului lui Dumnezeu”. Mijlocul esențial de instaurare a acestui regat sacru este „familia cerească”. O asemenea familie poate fi constituită, de exemplu, dintr-un soț, cinci soții, 46 de copii și 239 de nepoți. Deși neobișnuit de numeroasă, „familia cerească” se integrează foarte bine în comunitate. Altruismul și devotamentul față de ceilalți
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
într-o moschee străină poate să identifice imediat, după poziția brațelor din timpul rugăciunii, țara de origine a altui credincios. Urmează închinarea adâncă, mâinile fiind duse până la genunchi, și prosternarea cu fața la pământ. în timpul oficierii ritualului, spațiul din jurul credinciosului este unul sacru. Atunci când musulmanul se apropie de sfârșitul rugăciunii, se întoarce spre dreapta, apoi spre stânga, rostind formula: „Pace asupra voastră și îndurarea lui Dumnezeu”. Atunci sacralitatea spațiului încetează, iar cei din preajmă pot să i se adreseze, răspunzându-i cu formula
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
luna foarte caldă”). Presupune abținerea de la consumul de mâncare și băutură în timpul zilei, nevoință compensată cu alese plăceri noaptea. Postul se cere întrerupt, apoi reluat. În preislamismul arab, patru dintre cele douăsprezece luni erau sfinte. În joc era intervalul temporal sacru numit „tăcerea armelor”. Ramadanul nu este doar perioada postului, ci și luna celebrării coranului. Atunci Profetul repetă ceea ce i-a fost revelat. Există practica veghilor pentru comemorare. Din punct de vedere sociologic, postul din luna ramadan are drept consecință întărirea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
drept consecință întărirea relațiilor sociale. De ce? Pentru că stilul de viață al comunității este marcat de post, reculegere, rugăciune și adâncirea spiritului de comuniune. Sentimentul apartenenței la o comunitate VIe, dinamică și creativă este intensificat la maximum. e) Pelerinajul. Este ritualul sacru săvârșit de fiecare credincios musulman cel puțin o dată în viață. cuprinde mai multe etape, printre care sacralizarea trupului prin Îmbrăcarea veșmintelor noi, nepurtate. Esențială este circumambulațiunea, adică rotirea în jurul unui obiect sacru considerat a fi centru de referință. În cadrul pelerinajului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
este intensificat la maximum. e) Pelerinajul. Este ritualul sacru săvârșit de fiecare credincios musulman cel puțin o dată în viață. cuprinde mai multe etape, printre care sacralizarea trupului prin Îmbrăcarea veșmintelor noi, nepurtate. Esențială este circumambulațiunea, adică rotirea în jurul unui obiect sacru considerat a fi centru de referință. În cadrul pelerinajului la Mecca se înconjoară de șapte ori piatra sfântă. În jurul unui teritoriu consacrat (hima) se află sanctuarul Kaaba (cub). Este un edificiu fără acoperiș, având încrustat într-unul dintre unghiurile sale Piatra
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sisteme ideologice: occidental secular și islamic-religios. islamismul ca fenomen etnic și social rezistă. De ce? Pentru că nu există în plan social ierarhia din creștinism. Există coranul, iar clericii și laicii sunt perfect egali între ei. Există personaje charismatice, specialiști în ale sacrului, care se ocupă de viața privată și de cea socială. Tulama, specialiști în gândirea și credința islamică, sunt singurii interpreți autorizați ai legii islamice - Șaria. Interpretul infailibil al legii este, totuși, imamul. islamul rezistă și pentru că în prezent colonizează Occidentul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
au în comun (printre altele) un sistem juridic special. IX.5. Sistemul juridic musulman Sistemul de drept musulman este destul de greu de explicat deoarece diferă profund de cel european. Elementele de ordin juridic se pot înțelege numai prin cele religioase, sacre. Toate își au originea în coran. Diferența constă în faptul că există, pe de o parte, dogmele sacre ce se vor doar înțelese și sub nici un chip interpretate, iar pe de altă parte, există și regulile de conduită. Acestea din
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
este destul de greu de explicat deoarece diferă profund de cel european. Elementele de ordin juridic se pot înțelege numai prin cele religioase, sacre. Toate își au originea în coran. Diferența constă în faptul că există, pe de o parte, dogmele sacre ce se vor doar înțelese și sub nici un chip interpretate, iar pe de altă parte, există și regulile de conduită. Acestea din urmă cuprind: a) obligațiile civile (de plată, de restituire a Împrumutului); b) obligațiile morale; c) obligațiile religioase (postul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
discriminatorie. Ea este mai curând văzută ca „o posibilitate de cunoaștere a naturii feminine” și ca o formă de protecție contra „stresului, competiției, tentațiilor și posibilelor insulte din societate”. Deseori, căsătoriile sunt aranjate de părinți. De ce? Din respect față de instituția sacră a familiei. Totuși, în prezent, importanța deciziei mirilor în ceea ce privește viitorul lor este tot mai mare. Musulmanii din comunitățile rurale și din Peninsula arabică „preferă să încheie căsătorii cu verii de gradele I și II”. Poziția financiară solidă este importantă, iar
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cerc vicios se face prin gnoză (vidyă sau jñană). Ea este o altă cale de eliberare. X.4. Texte de bază ale hinduismului * Vedele. Așa cum scrie Mircea Eliade, un prim corpus de texte religioase ale indiei este reprezentat de cunoașterea sacră conținută de vede. Ea s-a transmis din generație în generație. Vedele cuprind patru categorii de texte (secolele XV-X Î.Hr.): a) Rig Veda, rugăciuni, incantații, ritualuri, laude, texte filosofice etc. - „veda strofelor”; b) Yajur Veda - „veda formulelor sacrificiale”; c
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ritualuri, laude, texte filosofice etc. - „veda strofelor”; b) Yajur Veda - „veda formulelor sacrificiale”; c) Săma Veda - „veda melodiilor sacrificiale”; d) Atharva Veda - „veda descântecelor magice”; * Brahmanele („comentarii brahmanice”) sunt scrieri în proză care descriu ritualurile sacrificiului, în special ritualul focului sacru. * Aranyaka („textele pădurii”) sunt studiate în spații izolate, asociale. Studierea lor în spațiul social rural sau urban civilizat este considerată periculoasă. Alături de Upanișade, aranyaka cuprind „forme de venerare mult mai contemplative și spirituale”. * Upanișadele (800-300 Î.Hr.) (upa = „alături”, nishad
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
al cerului, respectiv Varuṇa, un zeu suveran. El a luat locul lui Dyauș. Este regele universului și face parte din familia divină cea mai veche, numită Asura. Ea se află în conflict cu zeii tineri. Aceștia și-au însușit puterile sacre în urma conflictului mitologic. De zeul varuṇa se leagă două noțiuni religioase foarte importante: ṛta și măyă. Ṛta este participiul trecut al verbului „a se adapta”. Numește „ordinea lumii, ordine cosmică, liturgică și morală în același timp”. Termenul este invocat de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
s-a autosacrificat. În India, susține Eliade, sacrificiul uman „ilustra o metafizică de tip soteriologic”. X.8. Avortul asemenea marilor religii ale lumii contemporane, hinduismul nu acceptă avortul. De ce? Motivația este una specifică. Este vorba despre faptul că viața este sacră și, prin urmare, întinarea ei ar fi un sacrificiu. În al doilea rând, în hinduismul contemporan există și o motivație socială importantă. Hindușii continuă să aibă un veritabil cult al familiei cu mulți copii, în special băieți. În al treilea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a suicidului în hinduism. Prima este veche și se practică doar în anumite zone rurale din India. Ea vizează sinuciderea soției la moartea soțului. Cea de-a doua excepție se referă la ritualul postului total (post până la moarte). Acest ritual sacru este aprobat doar pentru unii bătrâni aflați deja pe patul de moarte și care au atins un nivel înalt al evoluției spirituale care să le permită eliberarea sufletului de lanțul permanent al nașterilor și al morților. această „moarte graduală” face
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
unii bătrâni aflați deja pe patul de moarte și care au atins un nivel înalt al evoluției spirituale care să le permită eliberarea sufletului de lanțul permanent al nașterilor și al morților. această „moarte graduală” face parte dintr-un ritual sacru care trebuie să fie public. Capitolul XI Budismul XI. 1. Buddha - întemeietorul budismului cel supranumit Buddha va fi cunoscut în timp drept întemeietorul budismului. În mitologia budistă există câteva momente esențiale ale vieții viitorului Buddha: viața prințului Siddhărtha, cele patru
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
codul etic, budiștii încearcă să răspundă convingător provocărilor lumii contemporane. O poziție unanimă nu există în nici o țară budistă. Pe de altă parte, budismul nu este în nici o țară din lume religie de stat. Așadar, există interpretări diferite ale textelor sacre și opinii diferite ale comunităților budiste (de călugări și laici). O opinie - unanimă în comunitățile budiste - cu privire la refuzarea pedepsei cu moartea vine în contradicție cu legislația laică a unor țări ce permit în anumite situații aplicarea acestei pedepse. în ceea ce privește contracepția
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
se traduce prin „drum”, „cale”, „a spune” în sensul de doctrină. Este o cale spirituală de urmat în comunitate, un anumit tip de conduită morală, dar și arta armonizării cerului cu Pământul, a magiei cu religia și a oamenilor cu sacrul. XIII.2. Lao Zi și daoismul lao Zi, un mare gânditor al chinei, incompatibil cu confucius, a pus bazele religiei daoiste. Aceasta conține anumite idei reprezentative, dintre care amintim: * Omul trebuie să trăiască în accord cu Dao, ascuns și anonim
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și o structură religioase. Metoda lui confucius se apropie de cea a daoiștilor privind recuperarea spontaneității originare. * Menirea „omului nobil” (bun, înțelept, curajos) este aceea de a guverna. * un merit special al lui confucius este acela de a releva dimensiunea sacră a muncii și a activității sociale. Reforma radicală era, în viziunea lui confucius, soluția socială în vremuri de criză. Cine să o facă? „Șefii luminați” și „funcționarii responsabili”, credeau confucianiștii. Or, confucius n-a fost un „șef luminat”, ci un
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
kami, divinitățile tutelare ale tuturor lucrurilor”. XIII.7. Spiritele kami Tot ce este creat are ca model hierogamia cosmică, ancestrală, scrie Mircea Eliade. Rezultă, printre altele, generații de zei mijlocitori numiți kami. În tradiția orientală, acestea sunt „manifestări omniprezente ale sacrului”. Indiferent ce au fost la origine - forțe ale naturii, strămoși venerați sau simple concepte -, spiritele kami nu aveau sanctuare. „Teritoriul lor nu este marcat decât atunci când se celebrează rituri în onoarea lor.” Din punct de vedere sociologic, știm că „fiecare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
periculoase, care Îi hărțuiesc pe cei vii, aducând boli și moarte. Stă în puterea acelor itako să dea glas plângerii lor, să le elibereze de durere sau chiar să le alunge prin rituri de exorcizare”. respectarea acestor veritabile specialiste ale sacrului ilustrează poziția socială cât se poate de onorabilă a șintoismului în Japonia contemporană. Evident, această prețuire nu mai atinge cotele impresionante de dinaintea anului 1945. De ce? Pentru că atunci șintoismul era axat pe cultul imperial și avea în centrul său sanctuarul de la
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a aderenților în absența clerului, a locurilor de închinare, a unei scripturi sau dogme”. adepții mișcării New Age ar fi, din punct de vedere sociologic, mai mult de gen feminin. De ce? Pentru că se respectă și se cultivă în mod special sacrul feminin și lipsește autoritatea exclusiv masculină. Există în New Age și un „cult” special al „baby boomers”, adică „oameni născuți la sfârșitul anilor ’40 și începutul anilor ’60, care au crescut în timpul noilor mișcări sociale și al interesului renăscut pentru
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
beneficiază de mari privilegii acordate de Papă. XVII.2. Structura socială și stilul de viață specifice Ordinului Templierilor literatura sociologică de specialitate referitoare la societățile secrete și, în mod special, la Ordinul Templierilor prezintă următoarea structurare socială a acestei congregații sacre: a) Marele Maestru (din secolul al XIII-lea), ales pe viață; b) cavalerii. Ei reprezentau cele nouă provincii; c) înalții demnitari (comandori, mari preoți, călugări inspectori); d) sergenții și turcopolii (soldați indigeni aflați în solda Ordinului); e) frații servitori. Templierii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
provincii; c) înalții demnitari (comandori, mari preoți, călugări inspectori); d) sergenții și turcopolii (soldați indigeni aflați în solda Ordinului); e) frații servitori. Templierii beneficiau de o libertate neobișnuită pentru acele vremuri. Stilul de viață templier Îmbina elementele profane cu cele sacre: serviciu divin, rugăciune, meditație, două mese pe zi, carne de trei ori pe săptămână. Veșmintele: rasă și „manta albă, Împodobită cu o cruce roșie cu capetele lățite...”. crucea simboliza sacrificiul lui Hristos. „când unul dintre ei murea, masa lui continua
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sau tensiune socială, el devine șaman. Dacă este ineficient, e condamnat la moarte. în comunitățile arhaice, unde nu exista o separare a puterilor și o diviziune socială a muncii așa cum ne-o reprezentăm noi, europenii, șamanul era un specialist al sacrului cu multe alte funcții sociale. După cum spunea Eliade, „șamanul este teolog și demonolog, specialist al extazului și vindecător, auxiliar al expedițiilor de vânătoare, protector al comunității și al turmelor, psihopomp și, în anumite societăți, erudit și poet”. a. Ohlmarks, un
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]