13,967 matches
-
În general, ca limbaj, teme, prezentare a personajelor și evocare, adesea realistă, a vietii rustice, de o ingenuitate aparentă, poezia lui Bernardim îmbracă o formă populară spre deosebire de forma versificata elaborată și de limbajul prețios pe care-l foloseau poeții în saloane pentru a le curta pe doamne. Pentru Bernardim, dragostea este întotdeauna o neîmplinire, iar dorințele tot ațâțe etape ale unei călătorii fără de sfârșit: aspirația să este însăși viața, iar țelul spre care omul tinde umblând „din speranța în speranța” este
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Artistul a absolvit Academia Militară Tereziană de la Wiener Neustadt în anul 1891 și a devenit ofițer de dragoni în Armata Comună. Ca urmare a succesului pe care l-a avut cu pictura "Patrula mesageră", el participă în anul 1893 la salonul Seccesioniștilor de la München cu o nouă lucrare. După trei ani de serviciu militar, în anul 1894, dându-și seama că înclinația sa pentru pictură este o certitudine, Arthur Verona și-a dat demisia și s-a întors în România unde
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
întors în România unde Nicolae Henri l-a invitat în locuința sa din Herța pentru a-și amenaja un atelier. Aici, în ținutul Herței, artistul a realizat o mulțime de tablouri cu care a participat în același an la expoziția Salonului Oficial din București. Ca urmare a revenirii în România, după ce și-a dat demisia din armată în anul 1894, Arthur Verona a lucrat intens în atelierul din Herța al fratelui său Nicolae Henri Verona. Picturile pe care le-a realizat
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
intitulat "Codrul Herței" unde a figurat un grup de nouă plugari care ascultă povestea unui chihaia. Anul 1897 îl găsește alături de Simon Hollósy, la Baia Mare - devenită în acele vremuri "Barbizonul Ungariei", iar în același an a participat la Paris la Salonul Oficial cu lucrarea „În codrii Herței”, care a apărut în catalogul oficial al salonului la poziția 701 și pentru care a obținut "Mențiunea juriului". Conform unor mărturii documentare destul de lacunare și disparate se precizează că Arthur Verona ar fi participat
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
unui chihaia. Anul 1897 îl găsește alături de Simon Hollósy, la Baia Mare - devenită în acele vremuri "Barbizonul Ungariei", iar în același an a participat la Paris la Salonul Oficial cu lucrarea „În codrii Herței”, care a apărut în catalogul oficial al salonului la poziția 701 și pentru care a obținut "Mențiunea juriului". Conform unor mărturii documentare destul de lacunare și disparate se precizează că Arthur Verona ar fi participat la primele două tabere de creație organizate de Simon Hollósy cu Școala de pictură
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Simon Hollósy cu Școala de pictură de la Baia Mare. Există și o confesiune a artistului despre acea perioadă prin care a spus: La Paris, artistul a studiat la Academia Julian începând din anul 1889. Cu toate că Verona apare în catalogul expozanților la Salonul din Champs Elisées ca elev al lui William Bouguereau și Gabriel Ferrier, el a povestit în amintirile publicate într-un interviu, mai ales de Jean-Paul Laurens. Acesta din urmă era în opinia pictorului român un artist puțin desuet ca viziune
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
a fost atrasă de tendința unei exprimări cât mai sincere și mai realiste, astfel că pendularea sa între academism și impresionism a determinat ca opera sa să fie caracterizată de un eclectism vizibil. În anul 1898, Verona a participat la Salonul Oficial ("Expoziția artiștilor în viață") unde a expus "Codrul Herței" și un "Portret de femeie". În anul 1899 a participat din nou la Salonul Oficial cu peisajul "Portul Brăilei noaptea, Portretul d-ului L. C." și compoziția "Speranța omenirii". Speranța a
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
opera sa să fie caracterizată de un eclectism vizibil. În anul 1898, Verona a participat la Salonul Oficial ("Expoziția artiștilor în viață") unde a expus "Codrul Herței" și un "Portret de femeie". În anul 1899 a participat din nou la Salonul Oficial cu peisajul "Portul Brăilei noaptea, Portretul d-ului L. C." și compoziția "Speranța omenirii". Speranța a fost înfățișată sub chipul unei tinere fermecătoare drapată în alb și înconjurată de chipurile și brațele oamenilor care par că se îndreaptă spre lumina
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
un bun realist însă el a dat naștere unui lirism grav prin discreția cu care a înfățișat scena pe care criticii acelor vremuri au considerat-o una a picturii sociale. Arthur Verona a fost deranjat de diferențele de organizare ale Salonului Oficial din București prin comparație cu manifestarea similiară pariziană din anii 1899 și 1900. Astfel în anul 1899 la București au lipsit Ion Andreescu și Nicolae Grigorescu, cu toate că ultimul se afla la Paris cu patruzeci de lucrări. La manifestarea din
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
la București au lipsit Ion Andreescu și Nicolae Grigorescu, cu toate că ultimul se afla la Paris cu patruzeci de lucrări. La manifestarea din anul 1900 când pictura românească era reprezentată de doar trei nume consacrate și alte opt-nouă tinere speranțe, la "Salonul Oficial" au fost selectați treizeci și opt de pictori mediocri aleși pe favoritisme clientelare. Premiile și medaliile acordate de către oficialii români cu o mare larghețe comercială, au determinat înființarea Societății "Tinerimea artistică" în anul 1901 de către un grup de membri
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
expoziții personale sau de grup, fiind mai receptiv la observațiile consumatorilor de artă decât la cele ale criticii de artă din acele vremuri care era făcută de multe ori de veleitari în domeniu. A expus din nou la Viena, la Salonul Oficial. În 1902, și-a organizat prima expoziție personală. Lucrările sale au fost remarcate de către Nicolae Grigorescu, care i-a adus aprecieri laudative și din motivul că în lucrările "Toamna, Hora, Pâinea cea de toate zilele" sau "Între nalbe" a
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
atribuită la decorarea Culei românești în anul 1905. A participat în 1903 la expozițiile "Tinerimii artistice" organizate la București, dar și la Atena și mai apoi (1905) la München. În anul 1906 a deschis o Expoziție Jubiliară, a participat la Salonul Oficial și la "Tinerimea artistică". În anul 1906 a realizat lucrarea de artă monumentală "", iar în 1907 a participat la a V-a expoziție a societății „Tinerimea artistică”. Criticul de artă Apcar Baltazar l-a considerat pe Verona alături de George
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
al cărui palat este astăzi Muzeul Enescu și colecționarul Ioan Kalinderu i-au încredințat pentru decorare plafoanele palatelor lor. La 7 iulie 1909 a fost distins prin decretul regal nr. 1794 cu Medalia Bene Merenti Clasa I. În urma participării la Salonul de pictură de la München din anul 1910 a fost distins cu Medalia de Aur. Tot în acest an a fost ales ca președinte al Tinerimii artistice, funcție pe care a deținut-o până în anul 1921. Cu ocazia expoziției Tinerimii din
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
de artă al R.P.R. Reîntors în București în anul 1918, Arthur Verona a constatat o schimbare care avea să devină fundamentală în viața artistică românească. Așa cum s-a întâmplat în anul 1898 când "Societatea Ileana" se afirma în confruntarea cu Salonul Oficial privind primenirea și înnoirea conceptelor artistice, așa se repeta istoria cu Societatea Arta Română (înființată la Iași în iarna anului 1917) care se dorea o opoziție activă față de corifeii "Tinerimii artistice". Apăruse o nouă generație de artiști care aveau
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
pus în fața tirului considerațiunilor tehnico-estetice făcute de Francisc Șirato, a criticii pamfletare a lui Nicolae Tonitza sau a comentariilor critice ale lui Ion Minulescu. În anul 1921, Verona a organizat o mare expoziție personală, iar în 1922 a participat la Salonul Tinerimii precum și la prima manifestare publică a Academiei libere. Cu aceste ocazii a constatat că are mulți admiratori care i-au apreciat o serie de tablouri cu flori, pesiajele " Toamna, Joc în pădure" și "Lupta de la Podul Jiului" care poartă
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
decât una populară. Printre admiratori s-au numărat și reprezentanți ai oficialităților care l-au identificat pe Verona ca un apărător al tradiției grigoresciene. La zece ani de vremea când era acuzat de excentricitate și refuza să expună la manifestările Salonului Oficial, arta românească se schimbase într-o asemenea măsură încât artistul putea fi acuzat de "pompierism" și "Tinerimea artistică" era deja considerată ca o organizație care menținea o artă plastică deja stabilită. Ea care înainte se erijase în susținerea artiștilor
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
din cauză că nu numai tineretul artistic îl contesta ci și unii colegi mai vechi de ai săi. Toate aceste necazuri au fost oarecum compensate de numirea sa în anul 1926 în Secția Artistică a Ateneului Român și de numirea în juriul Salonului Oficial precum și în Comisia Monumentelor Istorice. În același an a primit și comanda pentru realizarea picturilor murale de la Capela Castelului Bran. În 1927 a pictat fresca „Maica Domnului” pentru biserica de la Preany Kattor din Iugoslavia. A devenit membru al ordinului
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
a devenit profesor la Școala superioară de pictură și sculptură bisericească de pe lângă Arhiepiscopia București. În 1941 i s-a fixat o pensie lunară și printr-un decret semnat de generalul Ion Antonescu i s-a acordat naturalizarea. A participat la Salonul Oficial de toamnă din 1942, în anul următor, prin decizie ministerială a devenit Membru al Corpului Artiștilor Plastici. S-a stins din viață la 29 martie 1946, suferind și uitat, la București. Arthur Garguromin Verona s-a afirmat ca pictor
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
tonul Festivalului Internațional de Jazz Sibiu, iar rădăcinile Festivalului Internațional de Teatru se găsesc tot la Casa de Cultură a Studenților. Programe desfasurate in 2008: Galele Studențești de Jazz, Conexiuni- concurs național de creație literară, Sibiu Dans Festival, International Photographic Salon. Pentru a fi și mai aproape de studenți, Casa de Cultură a Studenților a demarat colaborarea cu Facultatea de Inginerie “Hermann Oberth”, din cadrul ULBS- primul proiectul “Toamna Digitala”. Domenii de activitate: Dans, Folclor, Muzică, Fotoclub, Training-uri, Yoga, Tae-Bo, Aerobic, Karate
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu () [Corola-website/Science/308871_a_310200]
-
și Meserii din Iași (1925). În anul 1926 se înscrie la Academia de Arte Frumoase București. Între 1929-1931 satisface serviciul militar. În 1932 îl regăsim la Academia de Arte Frumoase București, iar în 1934 obține "Bursa "Paciurea" și expune la "Salonul Oficial", București lucrarea "Adam". 1935 este anul în care se căsătorește cu pictorița Nadia Ajder (Popovici). Expune la Salonul Oficial,București "Autoportret", "Făt-Frumos" și "Zmeu". Prima expoziție personală are loc în anul 1936 la Muzeul Theodor Aman. În anul 1937
Ion Grigore Popovici () [Corola-website/Science/308873_a_310202]
-
serviciul militar. În 1932 îl regăsim la Academia de Arte Frumoase București, iar în 1934 obține "Bursa "Paciurea" și expune la "Salonul Oficial", București lucrarea "Adam". 1935 este anul în care se căsătorește cu pictorița Nadia Ajder (Popovici). Expune la Salonul Oficial,București "Autoportret", "Făt-Frumos" și "Zmeu". Prima expoziție personală are loc în anul 1936 la Muzeul Theodor Aman. În anul 1937 obține Bursa Școlii Române de la Roma. În același an expune la Salonul Oficial lucrarea "Tors" și obține "Premiul Ministerului
Ion Grigore Popovici () [Corola-website/Science/308873_a_310202]
-
cu pictorița Nadia Ajder (Popovici). Expune la Salonul Oficial,București "Autoportret", "Făt-Frumos" și "Zmeu". Prima expoziție personală are loc în anul 1936 la Muzeul Theodor Aman. În anul 1937 obține Bursa Școlii Române de la Roma. În același an expune la Salonul Oficial lucrarea "Tors" și obține "Premiul Ministerului Cultelor și Artelor al României" pentru sculptură. În 1942 proiectează fațada pavilionului României la Expoziția Internațională de la Milano. Între anii 1944-1945 ocupă funcția de inspector al Ministerului Artelor, iar în 1946 i se
Ion Grigore Popovici () [Corola-website/Science/308873_a_310202]
-
insula de bază a Inițiativei DHARMA. Stația conține o serie de cuști pentru animale, și un complex subacvatic de camere pentru cercetări asupra rechinilor și delfinilor. Staful este o stație medicală, dotată cu o sală de operații și cu un salon. Într-unul dintre vestiarele din sală se află un mâner care deschide o cameră secretă în care se află instrumente medicale. Oglinda este o stație aflată în apă, la 182 de metri de plajă, și la o adâncime de 18
Inițiativa DHARMA () [Corola-website/Science/309758_a_311087]
-
se afla și un bazin numit Impluvium centrat pe deschiderea din acoperiș pentru a strânge apa de ploaie. În jurul atrium-ului sunt distribuite mici camere cu diverse destinații, iar acesta dă într-o cameră mai mare ce seamănă cu un salon unde se aduna întreaga familie. Influențe elenistice în arhitectura romană observăm și la acest tip de case prin adăugarea unui peristil(o curte interioară în conjurată de portic), grădini, saloane și săli de ospețe. Romanii cu un statut social mai
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
dă într-o cameră mai mare ce seamănă cu un salon unde se aduna întreaga familie. Influențe elenistice în arhitectura romană observăm și la acest tip de case prin adăugarea unui peristil(o curte interioară în conjurată de portic), grădini, saloane și săli de ospețe. Romanii cu un statut social mai ridicat aveau casele decorate cu mozaicuri, fresce, stucaturi, statui și mobilier de lux. Exemple pot fi: Casa Faunului, Casa Pausanias, Casa Vetti, Vila lui Hadrian de la Tivoli etc. . Casele de
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]