19,447 matches
-
proprius; quaedam vero quae apprehendit eam re absențe, sicut imaginatio (De ver., q. 1, a. 11, co.). Cât privește perceperea simțului, trebuie știut că este o anumita putere de percepție care percepe specia sensibilă când obiectul sensibil este prezent, adică simțul pro priu; [și este și alta putere] care percepe [specia] când obiectul [sensibil] este absent, adică imaginația. Ce concluzii extrage Robert Pasnau de aici? Că perceperea (apprehendo) speciilor nu pare a fi o acțiune a simțurilor, care are loc pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibil este prezent, adică simțul pro priu; [și este și alta putere] care percepe [specia] când obiectul [sensibil] este absent, adică imaginația. Ce concluzii extrage Robert Pasnau de aici? Că perceperea (apprehendo) speciilor nu pare a fi o acțiune a simțurilor, care are loc pe langă perceperea obiectului extern. Mai curând, obiectul extern este perceput datorită faptului că speciile sunt percepute. Această concluzie, care conduce evident către doctrina act-obiect, este justificată, în primul rând, datorită manierei în care verbul apprehendo este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fel cum obiectele din afara sufletului sunt văzute prin vedere corporală. Căci artele și științele au fost inventate pentru a cunoaște obiectele așa cum există ele în natura lor. Un obiect extramental este văzut nemijlocit atunci cand asemănarea lui, specia, este unită cu simțul, cu puterea cognitivă; așadar, specia nu influențează caracterul nemijlocit al procesului de cunoaștere, oricât de paradoxal ar părea acest fapt. Pentru Toma din Aquino nu există un mod de cu noastere mai direct decât prin intermediul speciilor, indife rent dacă acestea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectele așa cum există în natură, nu așa cum exisă ele într-una sau alta dintre mințile care le gândesc. Toate aceste motive justifica faptul că speciile nu pot fi obiectele imediate ale cunoașterii, cel putin nu într-o primă mișcare a simțului, deoarece în cazul introspecției și al reflecției ele pot fără probleme să devină obiecte ale cunoașterii. Următorul pas pe care îl face interpretul american în demonstrația doctrinei act-obiect constă în identificarea reacției pe care o are Toma din Aquino față de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acceptio. Et ideo dicendum est quod species intelligibilis se habet ad intellectum ut quo intelligit intellectus (S. th., I, q. 85, a. 2, co.). Răspund că unii au gândit că puterile noastre cognitive nu cunosc nimic în afară de propriile afectări, așa cum simțul nu simte nimic în afară de afectarea organului sau. În același fel, intelectul nu înțelege nimic în afară de afectarea să, adică specia inteligibila receptata în el. Astfel, specia de acest fel este chiar ceea ce este înțeles. Însă această opinie este în mod evident
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Astfel, întotdeauna judecată facultății cognitive va fi despre cel care judecă, adică despre propria afectare, potrivit ei, si astfel orice judecată va fi adeva rata. De exemplu, daca gustul nu ar simți decât propria să afectare, [atunci] când cineva cu simțul gustului sănătos ar judeca mierea ca fiind dulce ar judeca adevărat; și tot așa când cineva cu simțul gustului alterat ar judeca mierea ca fiind amară ar judeca adevărat, căci amândoi ar judeca în funcție de felul în care le este afectat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
astfel orice judecată va fi adeva rata. De exemplu, daca gustul nu ar simți decât propria să afectare, [atunci] când cineva cu simțul gustului sănătos ar judeca mierea ca fiind dulce ar judeca adevărat; și tot așa când cineva cu simțul gustului alterat ar judeca mierea ca fiind amară ar judeca adevărat, căci amândoi ar judeca în funcție de felul în care le este afectat simțul gustului. De aici rezultă că fiecare opinie ar fi la fel de adevărată și în general orice receptare. Așadar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
gustului sănătos ar judeca mierea ca fiind dulce ar judeca adevărat; și tot așa când cineva cu simțul gustului alterat ar judeca mierea ca fiind amară ar judeca adevărat, căci amândoi ar judeca în funcție de felul în care le este afectat simțul gustului. De aici rezultă că fiecare opinie ar fi la fel de adevărată și în general orice receptare. Așadar, trebuie spus că specia inteligibila este pentru intelect cea prin care el înțelege. Într-adevăr, Toma din Aquino pare a respinge aici o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
id quo sensus sentit (S. th., I, q. 5, a. 2, s. c.). Din contră, specia inteligibila este pentru intelect ceea ce specia sensibilă [este] pentru simt. Dar specia sensibilă nu este ceea ce este simțit, ci mai curând cea prin care simțul simte. (ÎI.2.23.) [...] sicut et species coloris în oculo non est id quod videtur, șed id quo videmus (S. c. G., ÎI, 75, n. 7). [...] la fel si specia culorii în ochi nu este ceea ce este văzut, ci cea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fic a, iar SY este identic cu ȘO, să rezulte că SX și SY sunt identice. În consecință, Toma din Aquino pare a încălca aici un principiu elementar al logicii, unanim recunoscut de filozofi și teologi deopotrivă, dar și de simțul comun în genere. Deși incongruenta dintre identitatea formală a speciilor, prin care înțeleg identitatea speciilor care informează puterile cognitive cu for mele din obiectul extramental, și proprietatea acestora de a fi numeric diferite în diferiți subiecți cunoscători pare a fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simt, devenind specii sensibile. Că și în cazul mediului, în organele de simt, speciile sensibile provoacă o serie de modificări care conduc la simțirea propriu-zisă a calităților particulare ale obiectului extramental. Un exemplu pentru procesul cunoașterii care urcă până la nivelul simțurilor externe ar putea lua următoarea formă: o felie de prăjitură transmite prin aer aroma să, culorile cremelor care intră în compoziția să și alte asemenea delicioase calități accidentale ale obiectului particular. După ce aceste specii traversează aerul, modi fi cându-i mirosul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
despre prăjitură; în ceea ce îl privește, el doar experimentează o serie de senzații, pe care le poate descifra cu fiecare simt în parte, și nimic mai mult. Pentru a ști că mănâncă o prăjitură este nevoie să intre în acțiune simțurile interne și puterile intelective. Despre acestea, despre manieră în care își desfășoară ele activitatea și despre rolul pe care entitățile intermediare îl joacă la aceste niveluri voi discuta în cadrul subcapitolelor următoare. În urmă analizei rolului speciilor sensibile la nivelul simtu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
decât cele prin intermediul cărora subiectul simte, si nu cele simțite. Odată oferit răspunsul la această întrebare, pot avansa cu demersul meu, urmând să observ ce rol joacă restul entita tilor intermediare la nivelurile superioare ale cunoașterii, mai exact la nivelul simțurilor interne. În următorul subcapitol rămân deschise câteva întrebări. Care sunt simțurile în terne? Cum anume funcționează? Ce rol joacă imaginile, entitățile intermediare de la acest nivel, în cadrul cunoașterii? 3. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor interne? Până acum, am
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
oferit răspunsul la această întrebare, pot avansa cu demersul meu, urmând să observ ce rol joacă restul entita tilor intermediare la nivelurile superioare ale cunoașterii, mai exact la nivelul simțurilor interne. În următorul subcapitol rămân deschise câteva întrebări. Care sunt simțurile în terne? Cum anume funcționează? Ce rol joacă imaginile, entitățile intermediare de la acest nivel, în cadrul cunoașterii? 3. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor interne? Până acum, am văzut cum anume se desfasoara prima etapă a cunoașterii, respectiv cea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai exact la nivelul simțurilor interne. În următorul subcapitol rămân deschise câteva întrebări. Care sunt simțurile în terne? Cum anume funcționează? Ce rol joacă imaginile, entitățile intermediare de la acest nivel, în cadrul cunoașterii? 3. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor interne? Până acum, am văzut cum anume se desfasoara prima etapă a cunoașterii, respectiv cea senzorială: cum sunt transmise speciile prin aer și cum, mai apoi, traversează mediul ajungând, în final, să afecteze organele de simt. În funcție de specificul puterii cognitive
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
organele de simt) o anumita schimbare, o modificare materială sau imateriala. Dincolo de faptul că am facut o analiză a mecanis melor de producere a cunoașterii senzoriale, care a pornit de la tipurile de obiecte specifice fiecărei puteri în parte, am ierarhizat simțurile în funcție de diferite criterii și de modul de funcționare a senzațiilor și am pus în evidență deschiderea interpretativa pe care o oferă relația dintre speciile sensibile și puterile cognitiv senzoriale. Concluzia la care am ajuns a fost aceea că speciile sensibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
diferite obiecte proprii fiecărui simt extern în parte. Pentru a putea realiza o imagine unitară a senzațiilor, pentru că șu biectul nostru să reușească să identifice obiectul de la care pro vin toate senzațiile lui, este nevoie de intrarea în scenă a simțurilor interne, mai exact a simțului comun (sensus communis). 3.1. Simțul comun În Summa contra Gentiles și în Summa theologiae, Toma din Aquino spune că o putere superioară poate sesiza calitățile perceptibile de către mai multe puteri inferioare. Spre exemplu, văzul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
extern în parte. Pentru a putea realiza o imagine unitară a senzațiilor, pentru că șu biectul nostru să reușească să identifice obiectul de la care pro vin toate senzațiile lui, este nevoie de intrarea în scenă a simțurilor interne, mai exact a simțului comun (sensus communis). 3.1. Simțul comun În Summa contra Gentiles și în Summa theologiae, Toma din Aquino spune că o putere superioară poate sesiza calitățile perceptibile de către mai multe puteri inferioare. Spre exemplu, văzul percepe culoarea, auzul percepe sunetul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
realiza o imagine unitară a senzațiilor, pentru că șu biectul nostru să reușească să identifice obiectul de la care pro vin toate senzațiile lui, este nevoie de intrarea în scenă a simțurilor interne, mai exact a simțului comun (sensus communis). 3.1. Simțul comun În Summa contra Gentiles și în Summa theologiae, Toma din Aquino spune că o putere superioară poate sesiza calitățile perceptibile de către mai multe puteri inferioare. Spre exemplu, văzul percepe culoarea, auzul percepe sunetul, sim tul tactil percepe caldul și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în Summa theologiae, Toma din Aquino spune că o putere superioară poate sesiza calitățile perceptibile de către mai multe puteri inferioare. Spre exemplu, văzul percepe culoarea, auzul percepe sunetul, sim tul tactil percepe caldul și recele, umedul și uscatul etc., dar simțul comun le poate percepe pe toate acestea: (ÎI.3.1.) Videmus quod diversă quae în inferiori ordine po tentiarum pertinent ad diversas potentias, în superiori ordi ne pertinent ad unum: sicut sensus communis apprehendit sensata omnium sensuum propriorum (S. c
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensus communis apprehendit sensata omnium sensuum propriorum (S. c. G., ÎI, 74, n. 10). Vedem cum cele diverse, care, într-o ordine inferioară a puterilor, se raportează la puteri diferite, într-o ordine șu pe rioara aparțin uneia singure, precum simțul comun, care percepe sensibilele tuturor simțurilor proprii. (ÎI.3.2.) Quod potest inferior virtus, potest et superior, șed eminentius. Unde virtus inferior operatur per multă, vir tus superior operatur per unum tantum. Virtus enim, quanto est superior, tanto magis colligitur
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
propriorum (S. c. G., ÎI, 74, n. 10). Vedem cum cele diverse, care, într-o ordine inferioară a puterilor, se raportează la puteri diferite, într-o ordine șu pe rioara aparțin uneia singure, precum simțul comun, care percepe sensibilele tuturor simțurilor proprii. (ÎI.3.2.) Quod potest inferior virtus, potest et superior, șed eminentius. Unde virtus inferior operatur per multă, vir tus superior operatur per unum tantum. Virtus enim, quanto est superior, tanto magis colligitur et unitur; e contrario vero virtus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
putere este mai înaltă, cu atât este mai mare combinarea și unirea; din contră, puterea inferioară este divizată și multiplicata; de aici vedem că diferitele genuri sensibile pe care cele cinci sim turi externe le percep sunt percepute de puterea simțului comun. (ÎI.3.3.) Sicut obiectum sensus communis est sensibile, quod comprehendit sub se visibile et audibile, unde sensus communis, cum sit una potentia, extendit se ad omnia obiectă quinque sensuum (S. th., I, q. 1, a. 3, ad 2
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
3.) Sicut obiectum sensus communis est sensibile, quod comprehendit sub se visibile et audibile, unde sensus communis, cum sit una potentia, extendit se ad omnia obiectă quinque sensuum (S. th., I, q. 1, a. 3, ad 2). La fel, obiectul simțului comun, care percepe ceea ce cade sub incidența văzului și auzului, este obiectul sensibil, de unde rezultă că simțul comun, deși este o singură putere, se extinde asupra tuturor obiectelor celor cinci simțuri [externe]. Poate fi observat din pasajele citate că simțul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cum sit una potentia, extendit se ad omnia obiectă quinque sensuum (S. th., I, q. 1, a. 3, ad 2). La fel, obiectul simțului comun, care percepe ceea ce cade sub incidența văzului și auzului, este obiectul sensibil, de unde rezultă că simțul comun, deși este o singură putere, se extinde asupra tuturor obiectelor celor cinci simțuri [externe]. Poate fi observat din pasajele citate că simțul comun este superior simțurilor externe, dar și că, în extremis, obiectele sale sunt tot obiectele simțurilor externe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]