13,905 matches
-
247. Singularitate, 20, 172, 181, 255-256, 278, 284. Sistem cultural, 261. Sociabilitate, 7, 9, 86, 88-98, 92, 102, 122, 124, 132, 134-136, 143, 152. Socializare, 7-8, 29, 155, 193, 238, 247, 254, 281. Sociologie critică, 139, 286. Sociologism, 282, 305-206. Sondaj, 95, 98, 99, 110, 114, 118. Spațiu public, 111, 147, 220, 251. Spectacole vii, 47, 173, 177, 202, 256. Star system, 151, 257. Stat, 13, 68, 79, 94, 153, 199, 201-206, 208-209-214, 217, 219-221, 223-224, 226-230, 232-235, 237-240, 263, 266
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cu tehnici specifice (chestionar, interviu, observație, film). Practic, demersul nostru s-a desfășurat pe mai multe paliere: a) realizarea a peste 100 de interviuri cu persoane care se ocupă cu divinația în diverse localități din zona Moldovei; b) realizarea unui sondaj de opinie pe bază de chestionar, în municipiul Iași, care s-a focalizat asupra opiniei ieșenilor cu privire la prezența și accesul lor la practicile divinatorii; c) analiza și cercetarea prezenței divinației în mass-media: televiziune, presă, producții editoriale; d) paralel cu realizarea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
percepția populară față de practicile magice și știință. În 1993, cu ocazia colocviului organizat la Paris de Le Monde și Cité des Sciences et de l'Industrie pe tema " La pensée scientifique, le citoyens et les parasciences", au fost prezentate rezultatele sondajului efectuat de Le Monde cu titlul "Încurcatele cărări ale științei". Eșantionul a fost reprezentat de 1500 de persoane cu vârste peste 18 ani și stratificat pe cote. Sistematic, rezultatele ar putea fi prezentate în felul următor: • 82% dintre subiecți consideră
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de știință care fac cercetări asupra telepatiei își pierd timpul; 67% consideră că este un lucru util, 6% non-răspunsuri; • 63% au declarat că nu cred în predicții prin semne astrologice, horoscop, 24% dau răspunsuri afirmative, 3% non-răspunsuri; Există și alte sondaje realizate pe această temă, cu rezultate semnificative. De pildă, în martie 1990, Médiatrie Diapason face un sondaj asupra misterelor, paranormalului, imaginarului, viselor și ocultismului, pe un eșantion de 2247 de tineri. Concluzia cercetării este că tinerii sunt mult mai deschiși
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
6% non-răspunsuri; • 63% au declarat că nu cred în predicții prin semne astrologice, horoscop, 24% dau răspunsuri afirmative, 3% non-răspunsuri; Există și alte sondaje realizate pe această temă, cu rezultate semnificative. De pildă, în martie 1990, Médiatrie Diapason face un sondaj asupra misterelor, paranormalului, imaginarului, viselor și ocultismului, pe un eșantion de 2247 de tineri. Concluzia cercetării este că tinerii sunt mult mai deschiși fenomenului paranormal și imaginarului decât adulții. Scorurile au fost următoarele: • 43% dintre tineri cred în ghicitori/divinație
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
paranormal și imaginarului decât adulții. Scorurile au fost următoarele: • 43% dintre tineri cred în ghicitori/divinație, spre deosebire de 27% adulți; • 37% cred în chiromanție, față de 17% adulți; • 16% cred că fantomele pot exista și doar 5% dintre adulți. Rezultatul unui alt sondaj, pe tema "Astrologie și ghicitori", a fost publicat în France Soire: 81% dintre persoanele investigate își cunosc semnul zodiacal; 71% își citesc horoscopul; 43% au încredere în astrologi; 12% în chiromanție; 8% în cartomanție; 3% în transe mediumice; 1% în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fost publicat în France Soire: 81% dintre persoanele investigate își cunosc semnul zodiacal; 71% își citesc horoscopul; 43% au încredere în astrologi; 12% în chiromanție; 8% în cartomanție; 3% în transe mediumice; 1% în geomanție. Încă un exemplu: rezultatele unui sondaj italian realizat de Institutul SWG în 1993 arată că 35% dintre respondenți sunt adepții astrologiei; 13% ai cartomanției; 11% ai spiritismului; 7% ai magiei. Doar 58% nu cred în nici o practică divinatorie, iar acest fapt ar putea crea suficiente motive
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
35% dintre respondenți sunt adepții astrologiei; 13% ai cartomanției; 11% ai spiritismului; 7% ai magiei. Doar 58% nu cred în nici o practică divinatorie, iar acest fapt ar putea crea suficiente motive de îngrijorare spiritului științific modern. Plecând de la cifrele diferitelor sondaje de opinie, dar și de la faptul că unele practici divinatorii au supraviețuit până astăzi, observăm că între magie (cu toate practicile sale) și știință nu ar trebui să existe divorțuri definitive. Și aceasta, în ciuda multiplelor diferențe dintre ele. Practic, visul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
greu de acceptat în comunitate. La fel se întâmplă și în cazul imaginii preotului-terapeut, a preotului-sfătuitor etc. Cu certitudine, comunitatea are foarte multe așteptări din partea preotului și poate face presiuni în acest sens. Faptul acesta este explicabil, de vreme ce în toate sondajele de opinie aplicate în România după '89 se confirmă autoritatea Bisericii și a preotului în societatea românească. În consecință, răspunderea și obligațiile de care se bucură instituția bisericească și preotul sunt pe măsura autorității de care se bucură. Așteptările din partea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
public, scop educativ (dezvoltă orizontul cognitiv sau comportamente civice, culturale ori individuale pozitive), estetic (în măsura în care promovează valori artistice autentice), distractiv (oferă divertisment), utilitar etc. Texte specifice: articolul de presă (editorial, reportaj, cronică, foileton, comentariu, recenzie etc.), interviul publicistic, știrea, comunicatul, sondajul, anunțul, reclama etc. Forme specifice audiovizualului: grupajul de știri, talkshowul, dezbaterea, interviul, reportajul, cronica, relatarea, anunțul, reclama etc. CARACTERISTICI: - respectă normele limbii literare (abaterile sunt intenționate, cu rol expresiv), ilus trând calități generale și particulare ale stilului (mai ales: accesibilitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acestea, masacrele cu arme de foc, precum cel de la Columbine High School din 1999, au provocat o teamă considerabilă în rândul americanilor. Natura aparent întâmplătoare a acestor fapte intens mediatizate a părut să ia, pentru public, proporții epidemice. Potrivit unui sondaj realizat în 2001, peste 50% dintre părinți și 75% dintre elevii de școală secundară (Gaugham et al., 2001) cred că un school shooting ar putea avea loc în comunitatea lor școlară (Juvonen, 2003). Evident, faptele acestea sunt cumplite și nu
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
său: delincvența și teama de crimă. Trebuia găsit cel mai bun mijloc de a măsura criminalitatea (statisticile poliției fiind supuse unor critici severe). În 1967, rapoartele lui Biderman, Ennis și Reiss propun o soluție punând la punct aparatul tehnologic al sondajelor și demonstrând utilitatea științifică a unei abordări fondate pe victimizarea autorevelată. Obiectivul acestei cercetări era de a înțelege mai bine frecvența infracțiunilor și impactul lor. Unul dintre rezultatele studiilor este că acea cifră neagră depășește cu mult estimările de până
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la școală și de la 71 la 28 pe drumul spre școală." NCVS, 2003, Nonfatal Student Victimization, p. 6. Remarcabilă este și dezvoltarea anchetelor locale, în vederea unor mai bune politici publice pe teren (Weisel, 1999). Într-adevăr, una dintre problemele unui sondaj național ar putea fi relativa lui inutilitate pentru confruntarea locală a problemei, care, chiar dacă nu e suficientă, e necesară. Costul acestui sondaj național e, evident, considerabil și, chiar dacă există un model, nu este aplicabil în toate țările, nu doar din
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
anchetelor locale, în vederea unor mai bune politici publice pe teren (Weisel, 1999). Într-adevăr, una dintre problemele unui sondaj național ar putea fi relativa lui inutilitate pentru confruntarea locală a problemei, care, chiar dacă nu e suficientă, e necesară. Costul acestui sondaj național e, evident, considerabil și, chiar dacă există un model, nu este aplicabil în toate țările, nu doar din motive financiare, ci și atunci când lipsesc bazele fiabile de sondare adică recensăminte precise ale populației. În Marea Britanie, sondajele de victimizare sunt de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
e necesară. Costul acestui sondaj național e, evident, considerabil și, chiar dacă există un model, nu este aplicabil în toate țările, nu doar din motive financiare, ci și atunci când lipsesc bazele fiabile de sondare adică recensăminte precise ale populației. În Marea Britanie, sondajele de victimizare sunt de asemenea instituționalizate, adică realizate și publicate de instituții oficiale (British Crime Survey), dar au fost mai puțin frecvente și, mai ales, sunt prea puțin aplicabile în ce privește victimizările suferite la școală. La fel stau lucrurile și cu
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unei tradiții "biblice" sau religioase. Dintre țările industriale, doar un stat din Australia și douăzeci și trei de state din SUA autorizează încă legal pedeapsa corporală în școli (Canada a abolit-o în 2004, după o lungă dezbatere). Potrivit unui sondaj realizat de postul ABC în decembrie 2002, 26% dintre americani cred că învățătorii din școlile primare trebuie să-i lovească pe elevi dacă e necesar. Pedeapsa corporală în școli este legală în Alabama, Arizona, Arkansas, Colorado, Delaware, Florida, Georgia, Idaho
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ale publicului pe coordonatele petrecerii timpului liber și cum este percepută vizita în muzeu din această perspectivă. În alte cazuri s-au realizat cercetări prealabile deschiderii unor expoziții temporare, prin evaluarea interesului publicului față de aceste manifestări și chiar asocierea unor sondaje cu etapele de concepere și transpunere a expozițiilor, muzeul luînd pulsul societății și verificînd dacă studiile proiect de expoziție își pot atinge scopurile. Această dimensiune socială este considerată drept o investiție destinată valorizării capitalului cultural (Teboul și Champarnaud, 1999)20
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
socializator al artei: "Ochiul se formează, inteligența se deprinde să judece. Iată de ce plimbarea aceasta mi se pare în cel mai înalt grad instructivă, mult mai instructivă decît alte plimbări". În privința structurii pe vîrste a publicului, sînt relevante rezultatele unor sondaje efectuate în Franța în anul 1999, la două muzee: Marsilia și Aix-en-Provence, pe un eșantion de 580 de persoane 24. Acestea au evidențiat o participare scăzută la activitățile muzeale a publicului foarte tînăr (10-19 ani numai 8,3 %), 60 % din
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
documentaion française, Paris, 1988 RIVIÈRE, GEORGES H., La muséologie, Dunod, Paris, 1989 ROȘCA, AL., Creativitate, Ed. Enciclopedică, București, 1972 ROTARIU, T., Curs de metode și tehnici de cercetare sociologică, Ed. Univers, București, 1986 ROTARIU, T., ILUȚ, P. Ancheta sociologică și sondajul de opinie, Polirom, Iași, 1999 SAMURCAȘ, AL. TZIGARA, Muzeul neamului românesc, Ed. Minerva, 1905 SAMURCAȘ, AL. TZIGARA, Memorii, vol. I, Ed. Cultura Națională, București, 1991 SAMURCAȘ, AL. TZIGARA, Memorii, vol. II, Ed. Cultura Națională, București, 1999 SCOBELTZINE, ANDRE, Arta feudală
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
moral și administrativ, cât și în fața legii. În această etapă, perioadă a individualizării activității de anestezie și reanimare, se nasc multiple discuții, de interes profesional: cui revine sarcina - chirurgului sau reanimatorului, să instaleze aspirația duodenală la un ocluzionat, să facă sondajul vezical pentru o retenție de urină, să facă spălătura gastrică sau să instaleze o aspirație duodenală la un bolnav cu o dilatație acută de stomac postoperatorie sau în cursul unei peritonite; cine să prescrie și să supravegheze administrarea serurilor, medicamentelor
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
proletară”, tragediile „luptei de clasă”. De aici, și valoarea lui de document. Cel mai izbutit este însă Prețul singurătății, roman de un realism crud și totodată carte animată de o aspirație spre ideal și de un fior de poezie. Prin sondaje în timp se ajunge la momente tragice ale istoriei dinainte de al doilea război mondial, precum anii terorii legionare sau ai perioadei ’50, faimoasa perioadă a „cotelor”, a „înscenărilor”, a „vigilenței”, a „vânătorii de vrăjitoare”. Mai multe secvențe introduc în cotidian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
informația să ajungă la angajați. Atunci când Sears Roebuck a angajat un nou director executiv, acesta a devenit brusc îngrijorat că oamenii nu înțelegeau noțiunile de profit, creștere și nici cu ce rămânea Sears după ce încheia o vânzare. A făcut un sondaj și i-a întrebat pe angajați: „Ce profit credeți că obține Sears după ce plătește toate taxele și impozitele, la o vânzare de un dolar?”. Cea mai mică sumă care i-a fost dată ca răspuns a fost de 2 cenți
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
minoritari” (alt termen aproximativ care merită privit mai îndeaproape) - formând un eșantion reprezentativ - au fost intervievați în douăsprezece limbi diferite, de la engleză și spaniolă la cele două dialecte chineze principale, coreeană, vietnameză, tagalog, japoneză, thailandeză, cambodgiană, laoțiană și hindi. Rezultatele sondajului au fost coroborate cu datele recensământului din 2000, pentru a corecta eventualele erori în construcția eșantionului și a reflecta astfel mai bine structura unei populații „minoritare” de aproape 17 milioane. Folosind datele publicate de NCM, voi relua succint concluziile sondajului
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sondajului au fost coroborate cu datele recensământului din 2000, pentru a corecta eventualele erori în construcția eșantionului și a reflecta astfel mai bine structura unei populații „minoritare” de aproape 17 milioane. Folosind datele publicate de NCM, voi relua succint concluziile sondajului. Dar nu înainte de a introduce un detaliu tehnic și o reacție surprinzător de francă. Detaliul tehnic: intervievarea sistematică a unor subiecți „minoritari” (care în principiu știu și engleza) în limba lor maternă (sau, poate mai corect spus, limba lor „comunitară
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sau, poate mai corect spus, limba lor „comunitară”, pentru cei din familii mixte din punct de vedere etnolingvistic) este ea însăși o prioritate absolută pe teritoriul Statelor Unite, unde până acum s-a folosit exclusiv engleza. Cei care au interpretat datele sondajului au remarcat semnificative diferențe între răspunsurile date în limba maternă și cele date în limba engleză (nu e vorba de negrii americani a căror limbă maternă este chiar engleza): astfel, pentru a reține tocmai exemplul care contrazice discursul public dominant
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]