14,689 matches
-
și de exemplul lui Berdiaev, care nu concepea raiul fără pisica lui), le oferise șansa de a ajunge într-o supra-lume făcută după chipul și inima lui Valeriu Cristea. „Paradisul e pavat nu cu intenții bune, ca iadul, ci cu trăiri și ființe bune (...) el constituie chiar totalitatea acestor trăiri și oastea acestor ființe ridicate la cer, posibilitatea de a trăi veșnic în cele mai luminoase momente și spații lumești.“ Prietenii cu blană nu puteau lipsi din acest cadru, configurat, amplificat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
fără pisica lui), le oferise șansa de a ajunge într-o supra-lume făcută după chipul și inima lui Valeriu Cristea. „Paradisul e pavat nu cu intenții bune, ca iadul, ci cu trăiri și ființe bune (...) el constituie chiar totalitatea acestor trăiri și oastea acestor ființe ridicate la cer, posibilitatea de a trăi veșnic în cele mai luminoase momente și spații lumești.“ Prietenii cu blană nu puteau lipsi din acest cadru, configurat, amplificat și intensificat afectiv; atât de diferiți, dar la fel de iubiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
ci a cerceta ce semnificație are lumea pentru om, mai precis pentru un om cu trebuințe și idealuri socialmente și istoricește determinate.’’(Grunberg, 1972). Studiul valorilor profesionale de pe pozițiile psihologiei trebuie să releve capacitatea de valorizare a dezideratelor sociale în trăirile subiective, în modul de apreciere de către individ a activității. Exigențele care se impun în luarea deciziei, a opțiunii pentru o profesie în adolescență, reclamă un studiu sistematic și o investigație competentă în vederea formării unor comportamente adecvate și a evitării unor
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
țară pe toate fețele, o iubește, o alungă, îi zâmbește trist, o ceartă, dar niciodată nu o părăsește. Iar în această relație absurdă, viața îi devine, paradoxal, mai lentă, mai interiorizată și mai calmă. Acel calm înșelător care plutește în jurul trăirilor zbuciumate, pe care, altfel, n-am avea curajul să le exteriorizăm decât foarte rar, prin râsete sau plânsete în hohote. „Am ridicat din umeri și m-am dus în hol, i-am luat paltonul și pălăria din cuier. Stătea deja
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
luată în considerație atunci când vorbim despre agresivitate, dar într-o manieră subtilă, prin prisma proceselor legate de menținerea și creșterea stimei de sine (auto-evaluare pozitivă sau negativă). Stima de sine poate fi definită ca percepție valorisantă a sinelui fundamentată pe trăiri personale. Gradul stimei de sine reprezintă o dimensiune importantă pentru ceea ce însemnă retrăirea și exprimarea furiei. Cercetările care au încercat să stabilească o legătură între stima de sine și agresivitate au ajuns la concluzii neașteptate. În mod tradițional, se spune
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentul, iar preferințele determină alegerea situațiilor în care agresivitatea este mai mult sau mai puțin acceptată. Dar acest lucru poate fi la fel de adevărat pentru alte tipuri de comportamente. Important este să știm că trăsăturile de personalitate pot fi modificate prin trăiri individuale și experiențele fiecăruia în parte. Strategia comportamentală ce constă în recurgerea la agresivitate pentru rezolvarea unor probleme personale se dezvoltă de la vârste foarte mici și se perfecționează în timp. Experiențele personale de ordin social îl pot face pe individ
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fie afirmarea și / sau satisfacerea nevoilor sau dorințelor, fie apărarea împotriva amenințărilor. Organizarea acestui comportament conține trei niveluri de funcționare: un nivel de reacții automate sau automatizate, programate sau nu genetic, un nivel în care stimulii au semnificație afectivă în funcție de trăirile emoționale și afective ale individului și, în sfârșit, un nivel de elaborare cognitivă în care este luat în calcul, dincolo de experiențele personale, contextul sociocultural și de mediu al individului. Ipoteza existenței unui centru nervos al agresivității a fost pusă la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
81 Teoria biologice 128-132 cognitiv 122-123, 194 învățării sociale 127-128, 191, 195 socio-cognitive 134-148 transferul activării fiziologice 64-68 Teorie explicativă 15 mecanicistă 121, 122-125 unidimensională 130, 135 Testul Rorschach 158 Rosenwieg 159 TAT Testosteron 22, 28, 104-106 Trans-sexual 105, 106 Trăire personală 33 V Valoare afectivă 23 instrumentală 23 Variabilă dependentă 154 independentă 154 moderatoare 31 Victimă 12, 14, 17, 27, 58-60, 193, 199, 204 pasivă 77, 171 provocatoare 77 Viol 15, 68, 174 Violență 14 domestică 203 împotriva femeilor 68
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Școala Costăchească. în ansamblu monografia comunei Hudești este o cartedocument, dar și un document de sensibilitate; obiectivitatea narării nu exclude efuziunile lăuntrice. Scriind-o se axează într-un timp al mărturisirii dar, acesta a fost anticipat de un altul-al trăirii. Autorul nu s-a limitat la ipostaza de martor, fie el și obiectiv. Realitatea îl desemnează ca un participant activ la evenimentele localității; a suferit, a sperat și s-a bucurat integrându î se nu odată vieții și destinului celorlalți
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
referindu-se la aceste creații spunea: „Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară Povești și doine, ghicitori, eresuri, Ce fruntea-mi de copil o-nseninară Abia-nțelese, pline de-nțelesuri”... Bogăția spirituală a locuitorilor din comună, a sentimentelor și a trăirilor sufletești a dat naștere unei mari varietăți de folclor care s-a cristalizat de-a lungul practicii îndelungate și s-a transmis din generație în generație prin viu grai. Bucuria, fericirea, succesul, durerile, suferințele, necazurile se oglindesc cu pregnanță în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se află cei doi subiecți ai actului comunicativ. Pe axa "cooperare conflict", se diferențiază comunicarea consensuală de cea conflictuală (Radu, 2010, p. 51) concretizate, la nivelul comunicării interpersonale, în manifestări comportamentale verbale, nonverbale și paraverbale ale acordului/comuniunii de idei/trăiri etc., respectiv ale dezacordului/opoziției/revoltei etc. (b) Principii, finalități și funcții ale comunicării interpersonale Tranzacțională, ireversibilă, relațională, contextuală, presupunând simetrie, asimetrie sau complementaritate (cf. Rovența-Frumușani, 2005, pp. 49-50; Ezechil, 2002, pp. 8-9 etc.), comunicarea interpersonală este guvernată de o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
al coroborării mai multor elemente/ semne: replici, costum, machiaj, mimică, gestică, elemente de comunicare paraverbală, trăsături de personalitate, trăsături fizice vizibile/evidențiate sau, dimpotrivă, ascunse/mascate etc.; * spectator receptorul 63 final al actului comunicativ teatral, co-participant/co-părtaș64, cu actorul, în trăirea piesei (în condițiile în care se consideră că fiecare personaj are două laturi Silvestru, 1966, p. 64: una stabilă, dată de autor/dramaturg prin didascalii, prin arhitectura personajului, prin replicile atribuite acestuia și sistemul evenimențial în care este ancorat; respectiv
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
În general, în literatura de specialitate se diferențiază tehnici actoricești care pot nuanța performanța scenică sau, prin complementaritatea lor, o pot optimiza; se consideră, în acest sens (cf. Abirached, apud Munteanu, 2005, p. 40), că actorul se înscrie în "arta trăirii" sau în "arta reprezentării" (Stanislavski, 1951, p. 48), că el "întruchipează" un personaj (îi conferă acestuia corporalitate și individualitate), îl "joacă" (acționează în spiritul lui, al modului în care personajul a fost creat de dramaturg 93 și recreat de regizor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
corporalitate și individualitate), îl "joacă" (acționează în spiritul lui, al modului în care personajul a fost creat de dramaturg 93 și recreat de regizor) și îl "interpretează" (prin raportare la intențiile dramaturgului și ale regizorului, dar și prin prisma propriei trăiri), actorul acționează și simulează acțiunea în același timp (Banham, 1990, p. 4) La nivelul mijloacelor valorificate, fiecare actor "vorbește deodată în mai multe limbi, în limba gesturilor, a vocii, a distanțelor, a mersului, a mimicii 94, a privirii, a tăcerii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
deja despre ea, despre autorul textului, despre regizor, despre echipa de actori, despre premieră etc., respectiv în universul supozițiilor, al prejudecăților, al datum-urilor culturale, sociale etc. ale fiecărui individ. Fie că este adeptul tehnicii observatorii sau al implicării în derularea/trăirea spectacolului (uneori, chiar cu asumarea unor "roluri" vezi exemplul teatrului participativ: un spectator poate fi străjerul, un altul poate fi pajul, întregul public poate asigura fondul sonor al vâjâitului vântului, al foșnetului frunzelor, al zgomotului produs de tunete etc.), spectatorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acesteia, strategia profesorului/elevului-actor ar trebui să reflecte nu propriu-zis ca în spectacol "jucarea" și "interpretarea" unui rol (vezi supra, strategia actorului), ci asumarea lui, așadar, nu doar reprezentarea (reperabilă în tehnici, mijloace, forme de organizare a activității), ci și trăirea. (c4) Strategia profesorului-spectator și cea a elevului-spectator reflectă plasarea acestora în situații particulare caracterizate prin receptarea de informații transmise de celelalte persoane implicate în situația de comunicare respectivă, fără implicarea directă în plan comunicativ a celor care s-au rezumat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cuvintele-cheie etc., capacitatea de concentrare, interesul față de subiect, confortul fizic și psihic, admirația față de locutor etc.; * răspunsul condiționat de existența scopurilor prezentate supra (ascult pentru a...) presupune acțiuni de tipul parafrazare, repetare, formulare de întrebări, feedback nonverbal, rezonare cu sentimentele/trăirile locutorului etc. Acestora li se poate adăuga, din teoria rogersiană (după Peretti, Legrand, Boniface, 2001, pp. 323-325), necesitatea actualizării unui comportament de comprehensiune, presupunând: * ecou concretizat în manifestări verbale de tipul: Aa; Da; Corect; Exact; Evident; Înțeleg...; V-am auzit
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Finalmente, actorul adevărat este nu cel care și-a ales ca profesie actoria, ci cel care o trăiește intens, prin fiecare replică, prin fiecare rol, prin fiecare spectacol jucat și rejucat. Aceasta nu excude tehnica și exersarea ei, însă impune trăirea, comunicarea artistică/ teatrală ca formă de împărtășire, de comuniune și de interacțiune cu publicul, cu dramaturgul, cu regizorul, cu întreaga echipă de teatru. NOTĂ JUSTIFICATIVĂ: "E atâta trebuincioasă pe lume Arta reprezentației că, pentru a fi un om desăvârșit învățat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
respectarea, în opinia Floricăi Bodiștean (2009, p. 199) a anumitor reguli: "pactul convenției" (spectatorul se raportează la spectacol ca la ceva recreat, nu ca la o realitate "adevărată"), "pactul iluziei" (spectatorul "se lasă prins de istoria prezentată", aceasta implicând și trăire emoțională), "pactul nonintervenției" (spectatorul nu încearcă să schimbe firul piesei de teatru, al evenimentelor la care asistă), "pactul exprimării părerii" (prin aplauze, flori, urale), "pactul solicitudinii" (în cazul în care spectatorul este solicitat să participe la spectacol vezi contextul teatrului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să cânte împreună cu actorii, să facă anumite mișcări etc.). 63 Văzut ca "un récepteur pluriel", în condițiile în care el este reprezentat de publicul prezent la reprezentația de teatru (Munteanu, 2005, p. 17). 64 "Spectatorul este copărtaș cu actorul în trăirea piesei, actorul joacă împreună cu spectatorul, nu este de la început personajul, ci devine în desfășurarea reprezentației" (Silvestru, 1966, pp. 35-36). Vezi și Mașek, 1983, p. 159; Rovența-Frumușani, 1999, p. 37 etc. 65 În condițiile în care "alături de poetul dramatic, actor și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
funcțiile teatrului ca "act educațional terapeutic": "1. funcția de comunicare recreează o bază psihologică care să favorizeze adaptarea socială; 2. funcția de reglare anulează dezechilibrul și reface homeostazia (prin catharsis); 3. funcția expresivă oferă copiilor posibilitatea de a conferi mesajului trăirile lor afective; 4. funcția persuasivă copilul este influențat pozitiv în timpul participării la activitate; 5. funcția de comprehensiune simpatetică copilul înțelege trăirile partenerului, poate face schimb de sentimente prin intermediul rolurilor (fără să perceapă că schimbul se realizează direct); 6. funcția de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de reglare anulează dezechilibrul și reface homeostazia (prin catharsis); 3. funcția expresivă oferă copiilor posibilitatea de a conferi mesajului trăirile lor afective; 4. funcția persuasivă copilul este influențat pozitiv în timpul participării la activitate; 5. funcția de comprehensiune simpatetică copilul înțelege trăirile partenerului, poate face schimb de sentimente prin intermediul rolurilor (fără să perceapă că schimbul se realizează direct); 6. funcția de construcție și creație "produsul" artistic este unic și nereproductibil, poartă expresia personalității copilului; 7. alte avantaje pe care le creează teatrul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
poate lipsi. Pentru a explica tematica limitată a acestei lucrări, facem precizarea că am înțeles dintotdeauna și înțelegem pe deplin, că Urgența chirurgicală este mult mai complexă decât cea studiată de noi atât ca parte a istoriei cât și a trăirilor din zilele noastre. Cea căreia îi consacrăm studiul de față o putem numi „Urgența chirurgicală cotidiană”. Asemenea „urgențe cotidiene” sunt proprii tuturor specialităților (adulți sau copii) cu profil chirurgical: oftalmologia, O.R.L., ortopedia și traumatologia, urologia, neurochirurgia, obstetrica- ginecologia, pediatria
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
misterul nașterii sfinte este convertit într-un costisitor spectacol al simțurilor incendiate de jocul fantasmelor erotice. Nimic din toate acestea n-au de-a face cu spiritul Crăciunului. Cel mult ilustrează manipularea creativă a unei excepționale sărbători pentru defularea unor trăiri, frustrări, eșecuri sau neâmpliniri. Ca terapie aș recomanda o substanțială doză de firesc și normalitate, pe fondul unei reale cunoașteri a tradițiilor sacre. Ne-ar prinde mult mai bine decât spectacolul crăciunițelor sexy. Ar fi, poate, adevăratul dar de Crăciun
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
mituri anunțau ca fiind ținutul fabulos și inimaginabil. Expresiile românești ale Sfântului Valentin, marca 2009, aduc în atenție și motivul mitologic al căutării comorilor. Ele încetează a mai fi faimoasele comori spirituale ca în marile mitologii devenind mult-prea-râvnitele comori erotice. Trăiri și senzații inefabile pot fi provocate cu ajutorul jucăriilor sexuale: vibratoare superexcitante, cătușe învelite în puf și alifii "magice". Este mijlocul facil prin care muritorul de rând mai poate sparge canoanele ternei viețuiri, trăind vorba lui Eliade "plenititudinea în clipă și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]