131,805 matches
-
turcilor, episod tratat cu indignare de cronică. În cuvintele cronicarului, Părțile II și III ale cronicii au fost suprimate din compilația oficială a cronicilor domnești. Conform istoricului N. Iorga, acest fapt s-ar fi datorat primului domn fanariot Nicolae Mavrocordat, idee contrazisă de Ilieș, care arăta că înainte de a-l deranja pe Mavrocordat, cronica fusese cenzurată de Ștefan Cantacuzino. Compilația dată în lucru de Ștefan Cantacuzino cuprindea doar 48 de capitole din lucrare, fără predoslovie. Restul era suplinit de cronica lui
Cronica lui Radu Greceanu () [Corola-website/Science/332909_a_334238]
-
subiectul din baletul lui Stravinski urmărea metodele învechite ale unei păpuși animate ar fi reflectat observațiile sale cu privire la aspectele mecanice ale comportamentului uman și s-a aplicat direct la satiristul din el. "Petrușka" nu ar fi fost singura sa influență. Ideea că ființele umane ar fi mașini sau marionete era o temă foarte la modă. Exemple muzicale includ "Pierrot Lunaire" de Arnold Schoenberg și "Wozzeck" de Alban Berg, două lucrări pe care Șostakovici le admira. Se crede că în această categorie
Simfonia nr. 1 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332922_a_334251]
-
ci mai ales pe împiedicarea bolnavului de la comportamente violente. Încă de pe vremea lui Vasile Lupu, statutul juridic al celor afectați de boli mintale era reglementat, aplicându-li-se principiul iresponsabilității penale. Actul prevedea și că Totuși, caracteristică concepției vremii era ideea că nebunii se află sub influența diavolului, și astfel doar rugăciunea era o soluție pentru problemele lor. Cuvintele "nebun" și "îndrăcit" erau sinonime. În comparație cu Occidentul, unde pe baza aceleiași concepții se foloseau metode cvasi-inchizitoriale, tratamentul în lumea ortodoxă era mai
Psihiatria românească () [Corola-website/Science/332925_a_334254]
-
I al Hronicului, istoria poporului român de la originile sale până la fundarea statelor Țării Românești și Moldovei, pe care le datează din veacul al XIII-lea. Istoria românilor începe pentru Cantemir cu cucerirea și colonizarea Daciei de către romani, adică cu Traian. Ideea principală a "Hronicului", în tomul I, este romanitatea poporului român. Autorul îi consideră pe români ca urmași ai romanilor și numai ai romanilor, iar dacii și populația băștinașă ar fi fost exterminați. Rezultatele la care a ajuns istoriografia de după Cantemir
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
al XVIII-lea, cu cuvinte grecești și latinești, cu forma frazei retorice, ceea ce apare ca ceva hibrid și neestetic. În "Hronic" se află multe pagini care se pot citi relativ ușor, fraze cu ritm și cu ordonanță logică a subordonatelor ideii principale, totuși deseori se întâlnesc lungi perioade, dacă nu obscure, în orice caz prezentând o uriașă eflorescență de cuvinte și idei. Pe ansamblu, stilul lui Cantemir este atât de greoi, încât "Hronicul" a fost puțin citit, chiar de specialiști, fiind
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
se află multe pagini care se pot citi relativ ușor, fraze cu ritm și cu ordonanță logică a subordonatelor ideii principale, totuși deseori se întâlnesc lungi perioade, dacă nu obscure, în orice caz prezentând o uriașă eflorescență de cuvinte și idei. Pe ansamblu, stilul lui Cantemir este atât de greoi, încât "Hronicul" a fost puțin citit, chiar de specialiști, fiind socotit ca ilizibil. În frazele sale, verbul principal este așezat la sfârșit ca în limba latină, iar adjectivul precedă substantivul său
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
Agda Persdotter și Doredi Valentinsdotter, dar când Karin intrat în viața lui, el le-a respins pe toate. Ea a primit, de asemenea, educație și a învățat să citească și să scrie. Tratamentul lui față de ea a provocat multă uimire. Ideile timpului au sugerat vrăjitorie și poțiuni de dragoste pentru a explica atașamentul profund. Portretul lui Karin Månsdotter a fost realizat doar în desenele soțului ei în captivitate și într-un bust din ultimele ei zile la mormântul ei. Ea a
Karin Månsdotter () [Corola-website/Science/332942_a_334271]
-
în contact cu partidul comunist, aflat în ilegalitate, și devine adept al maoismului. După o perioadă de câteva luni petrecute în China, în 1978 iese din învățământ și se angajează în lupta politică pentru înființarea Cărării Luminoase, mișcare care promovează ideea unei lovituri de stat. În 1992, în timpul mandatului lui Alberto Fujimori, este căutat de "Grupo Especial de Inteligencia", atât el cât și camarazii săi, acuzați de terorism. Este descoperit în septembrie 1992 și arestat. Aflat în închisoare, în octombrie 1993
Abimael Guzmán () [Corola-website/Science/333560_a_334889]
-
Factorii introduși în discuție includ: o ruptură a transmiterii de competențe artistice din cauza problemelor politice și economice generate de Criza din secolul al III-lea, influența exercitată de stilurile orientale și de alte stiluri regionale preclasice din întregul Imperiu (o idee promovată de Josef Strzygowski (1862-1941), iar în prezent respinsă în cea mai mare parte), apariția în arta publică a unui stil "popular" simplu sau "italic" care a fost folosit de cei mai puțin bogați, o cotitură ideologică activă împotriva a
Monumentul tetrarhilor () [Corola-website/Science/333575_a_334904]
-
Mentorul lui Ghaylăn a fost Ma'bad ibn Khălid al-Juhanī. Acesta a fost fondatorul Școlii Qadarite. Ghaylăn a preluat de la mentorul lui concepția despre libertatea umană și Ghaylăn a dezvoltat această concepție. Elementul central al gândirii Școlii Qadarite a fost ideea libertății umane de acțiune. Ghaylăn a negat credința în predestinare sau fatalism. Gândirea lui Ghaylăn a fost caracterizată de utilizarea rațiunii și utilizarea logicii în raționament. Ghaylăn a considerat că textul Coranului trebuie pus sub microscopul minții și textul profetic
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
că nu putem gândi că Dumnezeu ar avea voce, mai ales că în Coran este scris în partea 25, Sura 42, Sfatul, că „Nimic nu este asemenea lui". Se presupune că Ghaylăn a negat atributele lui Allah. Ghaylăn a negat ideea că ar fi Coranul la fel de vechi ca Dumnezeu. Unele surse spun că Ghaylăn a trăit în Damasc în apropierea porții de la est. Ghaylăn a mai fost numit și ibn Yuns. Ghaylăn a fost servitor din tribul Rasip. Ghaylăn a fost
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
conduse de acesta. Ghaylăn a fost acuzat că este evreu de evreii din Yemen. Ghaylăn l-a cunoscut pe Muqatil ibn Sulayman, acesta era comentator celebru al gânditorilor Mușabiha. Ghaylăn și Muqatil ibn Sulayman au frecventat aceeași moschee, au discutat ideile filosofice, dar Ghaylăn nu a fost de acord cu toate ideile lui Muqatil ibn Sulayman. După aceea, Ghaylăn a fost exilat în Iran. Ghaylăn a primit învățătură de la Muhammad ibn al-Hanafiyya din Medina (imam al unui secte șiia). Muhamad ibn
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
evreii din Yemen. Ghaylăn l-a cunoscut pe Muqatil ibn Sulayman, acesta era comentator celebru al gânditorilor Mușabiha. Ghaylăn și Muqatil ibn Sulayman au frecventat aceeași moschee, au discutat ideile filosofice, dar Ghaylăn nu a fost de acord cu toate ideile lui Muqatil ibn Sulayman. După aceea, Ghaylăn a fost exilat în Iran. Ghaylăn a primit învățătură de la Muhammad ibn al-Hanafiyya din Medina (imam al unui secte șiia). Muhamad ibn al-Hanafiyya a admirat abilitatea lui Ghaylăn de a aduce argumente puternice
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
admirat abilitatea lui Ghaylăn de a aduce argumente puternice împotriva omeiazilor, dar când a auzit aceste argumente a prezis că Ghaylăn va fi omorât din porunca omeiazilor. Ghaylăn a fost al treilea gânditor musulman care și-a sacrificat viața pentru ideile lui, înaintea lui au murit în mod asemănător Umar al Maqśuś și Jahm ibn Safwan. Elocvența lui Ghaylăn era celebră, la fel ca și devotamentul pentru credințele lui, pentru concepția lui. Ghaylăn a făcut publice ideile sale, concepția sa pe
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
a sacrificat viața pentru ideile lui, înaintea lui au murit în mod asemănător Umar al Maqśuś și Jahm ibn Safwan. Elocvența lui Ghaylăn era celebră, la fel ca și devotamentul pentru credințele lui, pentru concepția lui. Ghaylăn a făcut publice ideile sale, concepția sa pe stradă, fără teamă de omeiazi. În articolul „Theological Conflicts in Early Islamic Era: the Execution of Ghaylăn ibn Muslim al-Dimashqī al-Qadarī”, Spahic Omer a evidențiat pricipiile susținute de Ghaylăn și de reprezentanții Școlii Qadarite. Unul dintre
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
bad au considerat că omeiazi nu fuseseră aleși prin consensul musulmanilor și, de aceea, nu erau potriviți pentru a conduce. Ghaylăn a fost secretar în administrația lui Umar (unul dintre califii omeiazi cei mai drepți) în Damasc. Umar îi admira ideile, iar Ghaylăn discuta ideile sale cu Umar ibn Abd al Aziz, calif omeiad cu care a avut o relație bună. Umar i-a dat sarcină să se ocupe de strângerea impozitelor. Ghaylăn era însărcinat și să primească nemulțumirile, plângerile din partea
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
omeiazi nu fuseseră aleși prin consensul musulmanilor și, de aceea, nu erau potriviți pentru a conduce. Ghaylăn a fost secretar în administrația lui Umar (unul dintre califii omeiazi cei mai drepți) în Damasc. Umar îi admira ideile, iar Ghaylăn discuta ideile sale cu Umar ibn Abd al Aziz, calif omeiad cu care a avut o relație bună. Umar i-a dat sarcină să se ocupe de strângerea impozitelor. Ghaylăn era însărcinat și să primească nemulțumirile, plângerile din partea populației și să se
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
El s-a revoltat împotriva omeiazilor, care au impus suferință, nedreptate, cruzime și ferocitate asupra musulmanilor săraci. Ghaylăn respingea nedreptatea socială și politică impusă de omeiazi. În cartea „O introducere în științele islamice” scrisă de Murtada Matahhari au fost evidențiate ideile susținute de Ghaylăn al-Dimashqi. Conform celor scrise în această carte în prima jumătate a secolului II (Hegira) erau discutate de către gânditorii musulmani problema predestinării (jabr), a liberului arbitru (ikiyar) și problema justiției divine. În secolul I doi gânditori musulmani au
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
de Ghaylăn al-Dimashqi. Conform celor scrise în această carte în prima jumătate a secolului II (Hegira) erau discutate de către gânditorii musulmani problema predestinării (jabr), a liberului arbitru (ikiyar) și problema justiției divine. În secolul I doi gânditori musulmani au susținut ideile de liber arbitru și libertate umană: Ma’bad al-Juhanī și Ghaylăn al-Dimashqi, iar conform acestei surse de informare primul dintre aceștia a murit în 80 (699), iar al doilea dintre aceștia a murit în 105 (723). Autorul cărții „O introducere
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
al-Dimashqi, iar conform acestei surse de informare primul dintre aceștia a murit în 80 (699), iar al doilea dintre aceștia a murit în 105 (723). Autorul cărții „O introducere în științele islamice” a menționat că alți gânditori s-au opus ideilor de liber arbitru și libertate umană și au susținut predestinarea (jabr), iar susținătorii liberului arbitru au fost numiți qadariți, iar susținătorii predestinării au reprezentat “jabriyyah”. Conform celor scrise în cartea „O introducere în științele islamice”, propagarea ideii de liber abritru
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
s-au opus ideilor de liber arbitru și libertate umană și au susținut predestinarea (jabr), iar susținătorii liberului arbitru au fost numiți qadariți, iar susținătorii predestinării au reprezentat “jabriyyah”. Conform celor scrise în cartea „O introducere în științele islamice”, propagarea ideii de liber abritru în rândul musulmanilor s-a datorat lui Ghaylăn al-Dimashqi și lui Ma’bad al-Juhanī. Conducătorii omeiazi susțineau ideea de soartă și predestinare, aceste idei erau în concordanță cu interesele politice. Concepția conform căreia totul este “Voința lui
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
numiți qadariți, iar susținătorii predestinării au reprezentat “jabriyyah”. Conform celor scrise în cartea „O introducere în științele islamice”, propagarea ideii de liber abritru în rândul musulmanilor s-a datorat lui Ghaylăn al-Dimashqi și lui Ma’bad al-Juhanī. Conducătorii omeiazi susțineau ideea de soartă și predestinare, aceste idei erau în concordanță cu interesele politice. Concepția conform căreia totul este “Voința lui Dumnezeu” era folosită de conducătorii omeiazi în scopul justificării modului de conducere opresiv și ilegitim. Problema libertății umane și a destinului
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
reprezentat “jabriyyah”. Conform celor scrise în cartea „O introducere în științele islamice”, propagarea ideii de liber abritru în rândul musulmanilor s-a datorat lui Ghaylăn al-Dimashqi și lui Ma’bad al-Juhanī. Conducătorii omeiazi susțineau ideea de soartă și predestinare, aceste idei erau în concordanță cu interesele politice. Concepția conform căreia totul este “Voința lui Dumnezeu” era folosită de conducătorii omeiazi în scopul justificării modului de conducere opresiv și ilegitim. Problema libertății umane și a destinului au fost discutate de Ghaylăn al-Dimashqi
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
este “Voința lui Dumnezeu” era folosită de conducătorii omeiazi în scopul justificării modului de conducere opresiv și ilegitim. Problema libertății umane și a destinului au fost discutate de Ghaylăn al-Dimashqi și lui Ma’bad al-Juhanī, dar concepția acestora era contrară ideilor exprimate de conducătorii omeiazi. Noțiunile de liber arbitru și libertate umană erau respinse de omeiazi, iar Ghaylăn al-Dimashqi și lui Ma’bad al-Juhanī au fost amândoi omorâți.
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
lui au răspuns că “sunt persoane care spun că ei nu se vor uita la Allah și că “privitul” înseamnă o răsplată”, iar Malik a răspuns “Au mințit, se vor uita mai degrabă la Allah”. Malik s-a opus vehement ideii de bid'a (inovație) și chiar i-a îndrumat pe unii oameni să nu îi învețe pe oamenii inovației salutul islamic de "salam", spuând “cât de răi sunt Oamneii Râului, nu trebuie să îi felicitam”. Malik a explicat că “cel
Malik ibn Anas () [Corola-website/Science/333568_a_334897]