13,283 matches
-
care urma să protejeze monumentul și să asigure aspectul estetic pe latura dinspre bulevardul Ana Ipătescu. S-a demantelat brâul din piatră care limita perimetrul sitului și s-a ridicat, pe o fundație din beton armat, un gard din piatră înălțat cu plase din fier forjat. Primăria Suceava, Consiliul Județean și Muzeul Bucovinei s-au asociat pentru realizarea unui proiect ce prevede reabilitarea Curții Domnești și transformarea acesteia în șantier arheologic vizitabil. În martie 2011, Consiliul Local Suceava a aprobat asocierea
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
Divizia 78 și corpul polonez făcuseră joncțiunea în valea Liri la 3 km vest de Cassino. În dimineața zilei de 18 mai, o misiune de recunoaștere a Regimentului 12 cavalerie Podolia al polonezilor a găsit fortificațiile mănăstirii abandonate și au înălțat un drapel polonez peste ruinele sale. Ultimii parașutiști germani (în număr de circa 200), ale căror linii de aprovizionare erau amenințate de înaintarea de-a lungul văii Liri, se retrăseseră cu o noapte înainte pe noile poziții de pe linia Hitler
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
muncă strașnic de grea, ostenitoare și îndelungată își văzu și el sfârșită chilia, cu ajutorul lui Dumnezeu, la care nădăjduia mereu. Această chilie se poate vedea și astăzi în Putna.”" După cum spune tradiția, el a săpat cu dalta într-o stâncă înălțată deasupra văii Vițăului un paraclis, iar dedesubt se află un alt loc scobit în piatră, care îi slujea drept chilie. Paraclisul are trei despărțituri (pronaos, naos și altar), o lungime de 9.25 metri și o înălțime de 2 metri
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
coama înaltă și poale duble la streșini, în genul bisericilor poloneze și ucrainiene, carateristică întâlnită și la bisericile de lemn din Maramureș. Streșinile sunt prelungite mult în afară, la cca 1,5 m, pentru protejarea pereților. Peste acoperișul naosului se înalță o turlă de lemn decorativă, ce duce încă o dată cu gândul la bisericile de lemn poloneze. Intrarea în biserică se face prin partea de miazăzi și este protejată de un pridvor rectangular, etajat, caracteristic bisericilor de lemn moldovenești. Pridvorul este lucrat
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
10.000 de morți, 600 de vehicule blindate și 23 de avioane distruse. Începând din 2006 în Japonia s-au oficiat slujbe religioase la Tokyo, Hiroshima și Nagasaki (la Catedrala Urakami), pentru a comemora victimele tragediei de la Vukovar și a înălța rugăciuni pentru pacea mondială. În 2008 mai mult de 1.000 de oameni au participat la ceremonia religioasă de la Tokyo. Profesorul de Istorie Modernă și iezuitul Jean-Claude Hollerich a vorbit despre tragedia de la Vukovar, făcând o paralelă cu distrugerea orașelor
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
acelea au fost acoperite cu un strat mizer de tencuială albă, fără a fi distruse. Turcii au adăugat bisericii patru minarete în cele patru colțuri. Primul l-a ridicat Mahomed al II-lea Cuceritorul, cel de al doilea l-a înălțat fiul său, Baiazid al II-lea, iar ultimele două au revenit lui Selim al II-lea, în sec. al XVI-lea, prin arhitectul turc cel mai valoros, Sinan. În anul 1573, tot acela a condus consolidarea edificiului cu noi contraforturi
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
mai închisă în aceeași nuanță. Păstrează mozaicurile originale cu caractere geometrice și florale și avea menirea de a-i impresiona pe credincioși. Spațiul imens din nava centrală stupefiază și nu poate fi cuprins dintr-o singură privire. Centrul cupolei se înalță la 55,60 metri (echivalentul unui bloc modern cu 15 etaje), având un diametru la bază de 31,36 metri (echivalentul unui bloc modern cu 9 etaje, așezat de-a latul). Cupola parcă plutește pe cele 40 de ferestre care
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
etaje), având un diametru la bază de 31,36 metri (echivalentul unui bloc modern cu 9 etaje, așezat de-a latul). Cupola parcă plutește pe cele 40 de ferestre care o înconjoară la bază. Ea pare a pluti, a se înălța, purtată de lumina ferestrelor ce-i înconjoară baza. Spațiile de la parter erau rezervate bărbaților, iar cele de la galeriile etajului erau destinate femeilor. Spațiul central al bisericii, cel mai luminat, era destinat clericilor și este mărginit pe două nivele de șiruri
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
și în exteriorul zidurilor vechiului Byzantion. Forumul avea o formă circulară și era înconjurat pe două părți de porticuri și două abside. La răsărit și la apus avea spre suprafața pieței se deschideau două porți monumentale. În centrul forumului se înălța coloana, având în preajmă o mare fântână decorată cu basoreliefuri de inspirație creștină. La o extremitate a fântânii se găsea statuia zeiței Cybele (zeița mamă de origine asiatică), despre care o altă legendă spunea că ar fi fost consacrată de
Coloana lui Constantin () [Corola-website/Science/321454_a_322783]
-
mâna pe el, Angelos, care nu avea nimic de pierdut, l-a ucis cu sabia pe Hagiochristophoritzes și a fugit călare până la Sfânta Sophia, unde a cerut adăpost. Poporul l-a susținut cu plăcere pe Isaac și răscoala izbucnită a înălțat la tron noua dinastie, Angelos, care a dus Bizanțul la pieire definitivă. Isaac II Angelos era, în general, un om cult, dar absolut lipsit de scrupule, chiar și în raport cu normele bizantine. Pentru basileu era un lucru destul de obișnuit să-și
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
pana și cerneala, dar se învățase deja să ia ca mită orice, de la bani până la pepeni galbeni. Funcțiile se vindeau precum legumele la piață, moneda se deprecia, iar împăratul făcea mare risipă de bani, împărțindu-i cerșetorilor din capitală sau înălțând edificii somptuoase inutile. Atunci când avea de rezolvat diverse probleme, basileul recurgea adesea nu la rațiune, ci la serviciile prezicătorilor și astrologilor de tot felul, printre care se bucura de cea mai mare influență șiretul patriarh Dositheos, care a ocupat o
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
transmisă de Grigore Ureche au dus la concluzia că această biserică aparține perioadei rareșiene. Și alte argumente susțin această ipoteză: Petru Rareș era originar din târgul Hârlău (unde Ștefan cel Mare locuise o perioadă la Curtea domnească de acolo și înălțase o biserică cu hramul "Sf. Gheorghe") și a locuit între anii 1530-1532 la Curtea Domnească din Hârlău. Biserica a fost construită probabil în a doua domnie a lui Petru Rareș (1541-1546), potrivit lui Grigore Ureche. Rolul Curții domnești de la Hârlău s-
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
mari, aproape circulare,având un diametru de 3-15 cm ,de culoare verde închis deasupra,verde deschis dedesubt,;frunzele au limbul aproape rotund,susținute de pețioluri lungi. Florile sunt galbene,roșii sau portocalii,asimetrice,și frumos pintenate.In locuri însorite se înalță deasupra frunzelor,pe când la umbră rămân sub ele.Inflorește mai abundent într-un sol sărac,nisipos,solul prea bogat favorizând dezvoltarea frunzelor în detrimentul florilor.Inflorește din iunie până în octombrie.Florile au un diametrul de 2.5-6 cm ,cu câte 5
Tropaeolum majus () [Corola-website/Science/316354_a_317683]
-
Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a făcut aceste case, care s-au început a se zidi în anul 6994 (1486) luna...20 și s-au sfârșit în același an, septembrie 15”". Șase ani mai tâziu, în 1492, el a înălțat aici Biserica Sf. Gheorghe. Reședința domnească din Hârlău a fost una dintre reședințele preferate ale domnitorului moldovean, mai ales către sfârșitul domniei. La 12 iulie 1499, Ștefan cel Mare a semnat la Hârlău Tratatul de pace cu polonii regelui Ioan
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
iulie 1499, Ștefan cel Mare a semnat la Hârlău Tratatul de pace cu polonii regelui Ioan Albert. Domnitorul Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) era originar din târgul Hârlău și a locuit între anii 1530-1532 la Curtea Domnească de acolo. El a înălțat în acel târg și o biserică cu hramul Sf. Dumitru. Rolul Curții domnești de la Hârlău s-a diminuat după ce domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a mutat capitala Moldovei la Iași, unde a construit o curte domnească. Între anii 1624-1626, ca
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
mult, se spune că designul său se aseamănă cu cel al Palatului Imperial bizantin, Camera de Auditoriu, din care nu s-a păstrat nimic.Clopotnița are patru clopote,cel al tenorului datând din secolul XVI.Potrivit legendei, biserica a fost înălțată pe așezământul martirului San Vitalis.Există o oarecare confuzie dacă acesta este Sf. Vitalis din Milano, sau Sf. Vitalis al cărui trup a fost descoperit împreună cu cel al Sf. Agricola,de către Sf. Ambrosie în Bolognia în 393. Partea centrală este
Bazilica San Vitale () [Corola-website/Science/316363_a_317692]
-
leato 6995 (=1487), într-acestu an au discălicatu Ștefan vodă târgul Hârlăul, de au ziditu și bisérica cea domneasca de piiatră și curțile acele domnești cu ziduri cu tot, cârile stau și astăzi.”". Șase ani mai tâziu, în 1492, el a înălțat aici Biserică "Sf. Gheorghe". Reședința domneasca din Hârlău a fost una dintre reședințele preferate ale domnitorului moldovean, mai ales către sfârșitul domniei. La 12 iulie 1499, Ștefan cel Mare a semnat la Hârlău Tratatul de pace cu polonii regelui Ioan
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
care conducerea orașului, în van, încerca să le poarte cu ei. Nu au cedat nici când asediații au cerut ca diferendul să fie înaintat spre judecată papei. Disperați, încercând printr-un ultim gest să se salveze, locuitorii din Zara au înălțat pe zidurile orașului crucifixul, dar, spre stupoarea papei, cruciații și-au bătut joc de acest însemn, au forțat porțile și, fără vreun motiv decât simpla sete de sânge, au început măcelul pe străzi. Se înțelege că orașul a capitulat fără
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
dintre preferatele crescătorilor de dragoni. Mushussu este alcătuit dintr-un amestec de mai multe animale. Are limba despicată a unui șarpe, iar gâtul și coada îi sunt tot de șarpe. Corpul alungit este acoperit cu solzi. Din creștet i se înalță două coarne răsucite și un triplu pliu al pielii îi acoperă gâtul. Labele din față sunt de leu, iar cele din spate au pinteni de vultur. Strămoșul modernului Mushussu era însoțitorul multor zei babilonieni și era animalul sacru al zeului
Mushussu () [Corola-website/Science/316425_a_317754]
-
ajunse în prag de pieire. Și. aflând-o spre pieire Ion I. C. Brătianu în anul 1907, când străbătând drumurile Ardealului ajunse în Albacul lui Horia, nu s'au îndurat de dânsa, ci au adus-o lemn cu lemn de au înălțat-o aici, pe dealul Floricăi. Și au vrut Ion I. C. Brătianu sä fie târnosită această biserică în care s'au rugat odată Horia pentru norodul său și să fie închinată celor care fără de număr și fără de nume s'au jertfit
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
acum. În forma actuală, construcția este rezultatul unor lucrări de renovare semnificative în anul 1889. Cu acel prilej, modelul tradițional de lăcaș de cult a fost înlocuit cu altul nou, inspirat de bisericile de zid.. Pereții de lemn au fost înălțați cu câteva rânduri de bârne, apoi în întregime cercuiți, tencuiți și pictați, atât în interior cât și în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul și naosul, au fost ridicate bolți aparent semisferice și turle înalte. Momentul de răscruce de la
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
sa, cu mare pohfală, ca un biruitoriu, la scaunul său, la Suceava, au zidit biserică pre numele Sfântului Mucenicu Procopie, la satu la Badeuți, unde trăiește și până astăzi"". În semn de mulțumire pentru victoria sa, Ștefan cel Mare a înălțat între 8 iunie și 13 noiembrie 1487 o biserică cu hramul "Sf. Procopie" în satul Bădeuți (astăzi parte componentă a orașului Milișăuți) din apropiere de orașul Rădăuți. Pisania bisericii se afla încastrată în zid în dreapta intrării de pe fațada sudică a
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
Apostoli Petru și Pavel (prăznuit la 29 iunie). Osemintele ctitorilor au fost îngropate în naos, portretele lor fiind păstrate o perioadă în pronaos. Biserica a fost construită din piatră, fiind formată din pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului a fost înălțat un turn-clopotniță în care au fost adăpostite trei clopote. În interior, biserica are o boltă semicilindrică. Tot din secolul al XIX-lea datează și catapeteasma din lemn de brad cu ornamente florale. Biserica a fost restaurată în octombrie 1888 prin
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
al Moldovei și cu ajutorul și milostenia credincioșilor din localitate. S-au operat unele modificări asupra bisericii cu scopul de a o face mai încăpătoare: s-a construit un pridvor în formă de baldachin, s-au lărgit ferestrele și au fost înălțați pereții exteriori. În anul 1944 au fost pictate bolta altarului și naosului de către pictori anonimi. Lângă biserică este și o casă parohială fără etaj, care a servit ca școală primară între anii 1917-1923. În jurul bisericii se află cimitirul satului Păun
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
anul 1944 au fost pictate bolta altarului și naosului de către pictori anonimi. Lângă biserică este și o casă parohială fără etaj, care a servit ca școală primară între anii 1917-1923. În jurul bisericii se află cimitirul satului Păun. Aici a fost înălțat un monument al eroilor căzuți pe front în august 1917. Monumentul are în vârf o cruce și a fost executat de către sculptorul funerar ieșean Salvador Scutari (1880-1932), la inițiativa ofițerilor și soldaților din Regimentul 5 Vânători. Pe monument a fost
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]