43,150 matches
-
de 15 zile de la comunicare“, ceea ce a condus la apariția unei instituții procesuale sui generis, inedită în peisajul căilor de atac specifice procedurii civile, și a unei jurisprudențe neunitare a instanțelor sub aspectul abordării procesuale a acesteia, în absența conturării prin norme pozitive a regimului său juridic. ... 42. Sesizarea a fost însoțită de hotărâri judecătorești definitive care provin toate de la secțiile civile ale mai multor curți de apel (aceste litigii fiind considerate civile și judecate în acest regim
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției, care se avansează prin compartimentele financiare ale tribunalelor, conturează trăsăturile specifice unei proceduri grațioase, necontencioase în privința cadrului legal analizat. ... 59. Astfel, trăsăturile esențiale și specifice procedurilor necontencioase date de absența unui conflict, a unui litigiu, în care sesizarea judecătorului nu urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, intervenția instanței fiind necesară doar pentru exercitarea unui control asupra a ceea ce persoana solicită să realizeze, se verifică în
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
cererii, și, de asemenea, cele ale alin. (2) ale aceluiași articol, care stipulează că materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămân supuse acestor dispoziții, care se vor completa cu cele ale prezentei cărți. ... 62. În absența oricărei reglementări legale a regimului juridic al căii de atac a contestației prevăzute de art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004, concluzia nu poate fi decât aceea a unei căi de atac ordinare, devolutive, care supune hotărârea primei instanțe
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 23 alin. (12) din Constituția României, art. 15 alin. (2) din Constituția României, și fără încălcarea art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului prin introducerea unui tratament discriminatoriu? ... 3. Dacă, în absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de „risc sistemic de impunitate“ și „număr semnificativ de cauze“, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art.
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 23 alin. (12) din Constituția României, art. 15 alin. (2) din Constituția României, și fără încălcarea art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului prin introducerea unui tratament discriminatoriu? ... 3. Dacă, în absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de „risc sistemic de impunitate“ și „număr semnificativ de cauze“, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art.
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
358/2022 s-a constatat că ansamblul normativ în vigoare nu oferă toate elementele legislative necesare aplicării previzibile a normei sancționate prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 și că a permite celui care interpretează și aplică legea penală, în absența unei norme exprese (în situația de față, în absența legiuitorului), să stabilească el însuși regula după care urmează să rezolve un caz, luând ca model o altă soluție pronunțată într-un alt cadru reglementat, reprezintă o aplicare prin analogie a
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
nu oferă toate elementele legislative necesare aplicării previzibile a normei sancționate prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 și că a permite celui care interpretează și aplică legea penală, în absența unei norme exprese (în situația de față, în absența legiuitorului), să stabilească el însuși regula după care urmează să rezolve un caz, luând ca model o altă soluție pronunțată într-un alt cadru reglementat, reprezintă o aplicare prin analogie a legii penale. Or, principiul legalității incriminării și a pedepselor
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
drept penal general fiind comune tuturor infracțiunilor, iar excepțiile de la această regulă, stabilite de legiuitor. Prin urmare, s-a arătat că a da o rezolvare diferită unui concurs de legi penale în timp, în considerarea naturii infracțiunii, dar în absența unei dispoziții legale care să concretizeze politica penală a statului, înseamnă a aplica jurisprudențial un tratament juridic diferit unor destinatari ai legii, aflați în situații identice. Instanța de trimitere a concluzionat că prin obligația impusă de Curtea de Justiție a
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
a normei sancționate prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018. Curtea Constituțională a statuat, cu putere obligatorie pentru instanțele naționale, potrivit art. 147 alin. (4) din legea fundamentală, că a permite celui care interpretează și aplică legea penală, în absența unei norme exprese (în situația de față, în tăcerea legiuitorului), să stabilească el însuși regula după care urmează să rezolve un caz, luând ca model o altă soluție pronunțată într-un alt cadru reglementat, reprezintă o aplicare prin analogie a
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
principiul legalității incriminării și a pedepsei astfel cum a fost protejat prin art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și consfințit de art. 23 alin. (12) din Constituție. ... 3. În absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de „risc sistemic de impunitate“ și „număr semnificativ de cauze“, instanța de judecată nu poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum acesta este protejat
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
respectiv a dispozițiilor art. 7 și 14 din Convenția europeană a drepturilor omului, art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a dispozițiilor art. 23 alin. (2) și art. 15 alin. (2) din Constituția României. Prin urmare, în absența unei dispoziții legale invocate, lipsește problema de drept. ... 57. În special, primele două întrebări au caracter vag, imprecis și nu indică dispozițiile din dreptul intern a căror lăsare neaplicată ar fi incompatibilă cu art. 7 din Convenția europeană a drepturilor
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
natura infracțiunii, fără încălcarea articolului 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, art. 23 alin. (12) și art. 15 alin. (2) din Constituția României, precum și fără încălcarea art. 16 din Constituția României, prin introducerea unui tratament discriminatoriu; ... (iii) în absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de „risc sistemic de impunitate“ și „număr semnificativ de cauze“, instanța de judecată nu poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, așa cum este protejat de
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
Constituțională a admis o nouă excepție și a stabilit că dispozițiile art. 155 alin. (1) sunt neconstituționale. În cuprinsul deciziei, Curtea Constituțională a lămurit natura juridică a Deciziei nr. 297/2018 ca fiind o decizie simplă/extremă, nu interpretativă, așa încât, în absența intervenției legiuitorului, obligatorie conform art. 147 alin. (4) din Constituție, instanțele de judecată nu puteau să identifice ele însele cazurile de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale. S-a ajuns astfel la o lipsă de claritate și previzibilitate în aplicarea
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
trimitere nu mai reclamă în prezent intervenția instanței supreme, statuările anterioare făcute prin intermediul deciziilor interpretative menționate oferind răspunsuri explicite chestiunilor de drept invocate. ... 116. În acest sens, în ceea ce privește întrebările instanței de trimitere vizând stabilirea dacă în absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de „risc sistemic de impunitate“ și „număr semnificativ de cauze“ pe care hotărârile CJUE le reține ca situație premisă a lăsării neaplicate a deciziilor Curții Constituționale în materia prescripției răspunderii penale
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
de judecată a unor atribuții ce aparțin autorităților cu competențe în domeniul de reglementare a politicilor penale, în considerentele aceleiași Decizii nr. 37/2024 (paragrafele 358-361, respectiv paragraful 364 pct. 4), Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că „Absența criteriilor legale de stabilire a conținutului conceptelor de mai sus nu doar că va conduce la o evaluare imprecisă, vulnerabilă, în fiecare caz concret în parte, dar este o împrejurare de natură a da naștere la o interpretare și aplicare
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, în considerarea căruia ar trebui lăsată neaplicată Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit Hotărârii din Cauza - 107/23 PPU (Lin), nu poate fi apreciat de către instanțele de judecată în absența unor criterii predefinite de legiuitor, însemnând o încălcare a principiului separației puterilor în stat“. ... 117. Referitor la a cincea întrebare, prin intermediul căreia instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă reținerea existenței unei cauze de întrerupere a cursului prescripției
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 23 alin. (12) din Constituția României, art. 15 alin. (2) din Constituția României, și fără încălcarea art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului prin introducerea unui tratament discriminatoriu? ... 3. Dacă, în absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de „risc sistemic de impunitate“ și „număr semnificativ de cauze“, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art.
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, prin nerespectarea Deciziei Curții Constituționale nr. 152 din 6 mai 2020. De asemenea, apreciază că nu a existat o situație extraordinară care să justifice emiterea acesteia, iar Guvernul nu putea legifera în absența unei legi de abilitare. Arată că situația extraordinară are în vedere un grad ridicat de abatere de la comun, însă Legea a fost adoptată într-un context excepțional, ce a avut în vedere toți factorii pe care Guvernul îi enumeră
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
chestiune de drept, pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, aptă să preîntâmpine jurisprudența neunitară, se constată o serie de neregularități, care fac demersul inadmisibil. ... 80. Prima observație care se impune a fi făcută este aceea că, în absența unei definiții legale specifice, noțiunea de „chestiune de drept“ la care se referă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate primi un alt înțeles decât cel comun din dreptul procesual civil român, în acord cu prevederile art. 48
DECIZIA nr. 245 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300365]
-
de procedură civilă nu pot constitui temei al soluției Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât pricina dedusă judecății poate fi soluționată în baza cadrului general, respectiv Legea nr. 554/2004, și doar în absența unei legi care să reglementeze o anume situație devin aplicabile dispozițiile acestui articol. Deci se observă că, prin soluția adoptată, Înalta Curte a încălcat înseși considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 589 din 13 septembrie 2016, prin care se arată că
DECIZIA nr. 32 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300544]
-
altă parte. ... 22. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 317/2004, Curtea s-a mai pronunțat, prin prisma unor critici similare, formulate de aceiași autori ai excepției, referitoare la absența unei proceduri prealabile la care să se poată recurge înainte să fie sesizată instanța judecătorească în vederea contestării rezoluției de clasare emise în ipoteza în care, în urma efectuării verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri
DECIZIA nr. 32 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300544]
-
iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2014, a recunoscut dreptul de acces la instanță al persoanelor interesate în contestarea rezoluției de clasare întemeiată pe lipsa indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare. În absența intervenției ulterioare a legiuitorului, care să reglementeze expres o anumită procedură pentru contestarea acestui tip de rezoluție de clasare, Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a pronunțat, la 13 februarie 2017, o soluție
DECIZIA nr. 32 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300544]
-
justiție al persoanelor interesate să conteste rezoluția de clasare dată în situația în care, în urma efectuării verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, ar fi trebuit reglementată la nivel legal o procedură corespunzătoare. În absența unei astfel de intervenții a legiuitorului, instanța supremă a pronunțat soluția de principiu de la care a pornit nemulțumirea autorilor excepției. În concepția acestora, ar fi trebuit să fie parcursă mai întâi o procedură premergătoare introducerii acțiunii în instanță. Dar
DECIZIA nr. 32 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300544]
-
anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului; ... g) adoptă hotărâri cu privire la documentele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare; ... h) stabilește prin vot ordinea de înlocuire a președintelui de către vicepreședinți, în caz de indisponibilitate și absență temporară a acestuia; ... i) aprobă procentul reprezentând cota de virament a filialelor către Ordin, din sursele de finanțare prevăzute la lit. f) . ... (2) Revocarea persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. c) , d) și e) se face prin votul a jumătate
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
pronunță o hotărâre definitivă de condamnare a sa pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect sau aplică sancțiunea complementară a interdicției de exercitare a acestei profesii. ... (8) Oricare dintre membrii Consiliului național poate decade din funcție pentru 3 absențe consecutive nemotivate, respectiv 5 absențe nemotivate în total. Consiliul național constată decăderea din funcție a unui membru al său pe baza unui raport de cercetare prealabilă, întocmit de aparatul administrativ al Ordinului. (9) Se consideră absențe motivate cele care constituie
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]