17,219 matches
-
bărbați alergând în pantaloni scurți. Indivizii aceștia musculoși formează o masă compactă: dintr-odată dispar în spatele coloanelor și, după un moment, iese un automobil. Un bărbat iese, învingător. Evident, acesta este bărbatul care s-a ridicat deasupra masei celor care alergau și transpirau. Prin intermediul acestui clip apare ideea unei relații de dominare între, pe de o parte, un individ care are un automobil și, pe de altă parte, o masă de indivizi fără automobil, care apar ca fiind dominați. În mijlocul tuturor
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Pantofii de sport Westerly sunt concepuți pentru cea mai bună performanță, pe orice vreme etc.”. În celălalt caz textul propunea o versiune „narativ auto-referențială”, o mică povestioară în care cititorul are rolul principal: „Imaginați-vă cu pantofii Westerly în picioare, alergând pe aleile parcului, respirând aerul începutului de toamnă. Sunteți în formă în dimineața asta, parcă aveți furnici în picioare etc.” După vizionarea reclamei voluntarii trebuiau să completeze chestionare care măsurau starea de spirit (sentimente pozitive de relaxare sau proastă dispoziție
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și cât de mult apreciau marca. De fapt, ei răspundeau la chestionare destinate să evalueze cât erau de „prinși în mrejele reclamei”. S-a dovedit că voluntarii care au citit versiunea „narativ auto-referențială” (Imaginați-vă cu pantofii Westerly în picioare, alergând pe aleile parcului...) erau mai binedispuși decât ceilalți și erau mai atrași de marcă. J. Escalas consideră că discursul narativ auto-referențial provoacă spontan apariția experiențelor spontane trecute. Când ne imaginăm alergând prin parc, creierul face apel la imagini din trecut
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
narativ auto-referențială” (Imaginați-vă cu pantofii Westerly în picioare, alergând pe aleile parcului...) erau mai binedispuși decât ceilalți și erau mai atrași de marcă. J. Escalas consideră că discursul narativ auto-referențial provoacă spontan apariția experiențelor spontane trecute. Când ne imaginăm alergând prin parc, creierul face apel la imagini din trecut păstrate în memorie, pe care le-a trăit cu adevărat. Amintirile autobiografice sunt astfel activate automat producând un efect de atracție față de marcă. Concluzie Scopul metodei amintirilor autobiografice este atenuarea analizei
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
își neagă mereu condițiile, le reconsideră, prin ceea ce Schumpeter numea "uraganul perpetuu al distrugerii creatoare", fapt ce permite nașterea și impunerea continuă de noi valori. Dinamicitatea, mobilitatea și flexibilitatea caracteristică par să asigure perenitatea capitalismului. Ca Alice în Țara minunilor, alergînd mereu ca să nu fie ajunsă din urmă de peisaj... Capitalismul dispune de un avans considerabil atît față de criticii, cît și față de admiratorii săi. Doctrinele și paradigmele se înlănțuie și se amestecă, fără a-l putea înțelege și explica întrutotul. El
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
orbul orb". Cum am multe cărți în franceză, îți citez un titlu de carte în franceză: "Poèmes de jeunesse". (SL) Autorul scrie romane așa cum lipea afișe, la început, după sosirea sa în "țara de aici", Elveția. Scrie juxtapunînd episoade ce aleargă de-a lungul spiralei temporale, în toate sensurile, punînd atenția și sagacitatea cititorului la grea încercare, părăsind uneori firul Ariadnei pentru a-l incita să găsească singur ieșirea din labirint. În Simfonia lupului și Culorile rîndunicii, Marius Daniel Popescu propune
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
scriitura sa ne duce inevitabil cu gîndul la Noul Roman, la Le Clézio făcînd inventarul magazinului Monoprix în Procesul verbal, și totuși, în această "sacralizare a banalului"2, nu acumularea lucrurilor îl interpelează pe autor, ci aceea a cuvintelor care aleargă după concret, care la rîndul său ne scapă. Iar această experiență este cu totul personală, omul se confruntă cu lucrurile ca "instanță enunțiativă", individuală, orice persoană verbală fiind un spectru de valori virtuale care se actualizează într-un anumit context
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
minute pînă la sosirea patrulei următoare. Tata ia cele două scînduri sub braț, înaintează, sprijină una din scînduri de barieră, se cațără. Ne întindem pe burtă în spatele copacului înalt, ne astupăm urechile cu mîinile, deschidem gura. Are loc o explozie. Alergăm la sîrma ghimpată cu celelalte două scînduri și cu sacul de pînză. Tata e întins în apropierea celei de-a doua bariere. Da, există o modalitate de a trece frontiera: să trimiți pe altcineva înaintea ta. Luînd sacul de pînză
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
târg cu Dumnezeii să-mi sap fântâna mea și mai adâncă. și sap cu târnăcoluil și lopata. peste poeme lespedea e grea și cad din jos în sus prin gravitații. transpir și îmi e greu - domnița mea. 54 GĂURI NEGRE alerg prin pajiști de interferență. doar găuri negre îmi așteaptă pașii. acolo, pe un vid de începuturi, ni se vor naște iar înaintații. e ciclic și e simplu ca un cântec pe care îl rostim a doua oară și stârvuri vii
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
obișnuită cu astfel de lucruri. Mama era deci senzuală la maximum. Iar eu, hélas, am verificat asta... Există societăți în care incestul e sacralizat, altele ca a noastră, după câte știu, în care dimpotrivă... Mult timp mi-am petrecut tot alergând pe la doctori ca să aflu dacă mă îmbolnăvisem și eu de sifilis..." Anchetatorul radio vrea să știe dacă i s-a mai întâmplat să facă această confesiune de o manieră atât de directă... "Nu, nu vorbeam de asta. Vorbesc acum doar
Un încăpățânat simpatic by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8464_a_9789]
-
chestia cu școala de ofițeri, m-am trezit deodată, ca dintr-un vis urât: ia te uită, domnule, cât e el de primitiv i-a reglat până la ultima cută socotelile cu lumea și eu, diatamai monumentul de virtuți americane, care aleargă de-i iese sufletul după bani și fericire la capătul lumii, îmi rumeg răfuiala de ani de zile cu tot soiul de pretexte. Cine e de admirat, el sau eu? Era o întrebare. Și iar a scos carnetul, și iar
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
reclamă uriașă acoperă vâjâind precum o draperie sinistră ferestrele blocului cu 12 etaje de unde, cândva, ai privit fericit strălucind orbitor - ireal - munții. Joc de oglinzi În timp ce aplauzele putrezesc lent ca niște frunze - toamna - mustind sub ochii și pașii copilului ce aleargă de unul singur în penumbra somptuoasă a unei săli de spectacol însoțit de bătăile nebunești ale inimii de ecoul vătuit al pașilor căutând ceva fără obiect printre scaunele fără spectatori căutând înfiorat de luciul stins - jur împrejur - al plușului În timp ce
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]
-
da țin minte că când s-a pus masa, p-ormă s-au certat și s-au bătut de la râșnița aia de cafea turcească. S-a bătut și vecinii, de a sărit toți, care cum și cu ce a apucat. Alerga oameni la bătaie ca la pojar, că avea mulți oameni dușmănie p-alde Soporani, chestia cu colectiva, că zicea că bătrânul de l-ați îngropat azi era omul căpitanului Goncea de la raion. Ce mai, a fost o bătaie de a
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
ăsta? Și tu ce stai, Stoiene. Ce mai aștepți, să te curăț io de oasele alea? Tu n-ai oase în tine? Bărbatul încerca să arunce mizeria de pe el. Le privi nedumerit pe cele două înlănțuite. Bătaia de-acuma începuse. Alergară dinspre bucătărie și celelalte femei să le despartă. Popa se ridică și se trase spre o bancă de lângă pompa americană, sub vișin. Doi bărbații ieșiseră și ei din bucătăria de vară și porniră spre popă. Unul se răzgândi și se
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
Păi, dacă așa e cazul, ridică Emilian din umeri. Poți să nu vii la o înmormântare? Suntem creștini, părinte. Nu se cade, la ultima despărțire... Nu-l lăsă să continue. Popa Băncilă urmărea cum fata veterinarei reușise să scape și alerga cu celelalte după ea spre fundul grădinii. Mai ieșiseră doi bărbați din bucătăria de vară și zoreau și ei. Unul aruncă cu o toporișcă după fugară. O înjura cât îl țineau bojocii. - L-am văzut și eu pe papă, zâmbi
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
floare rară care înflorește o dată sau de două ori pe an 3 Nu mai știu cum am ajuns aici petuniile din grădină sunt violete iar hainele mele gri cînd bate vîntul culorile se-amestecă violetul se plimbă pe mine griul aleargă peste petunii s-ar zice că pot rămîne aici 4 Poate că am iubit prea mult și de-asta sunt aici pînă la izvor fac cinci sute de pași la cîteva zile iau apă într-o găleată pe capacul de
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
Păsări Ele trăiau liber - trei găini și un cocoș - fără frică pentru că nu știau că răul există Tratate cu bunătatea albului ce se dăruie deopotrivă mugurilor și noroaielor la strigare răspundeau în limba lor care nu consona niciodată cu pustiul Alergau spre întîmpinare infirmînd - erau singurele - aruncarea în viață în stilul cu care unda lovește țărmul băteau în ușă să anunțe șansa promisă de steagul înfrîntului Cînd ciuguleau din palmă funigei își scuturau roua pe un tărîm fără apus Punctele din
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
cu bunătate. Visez că eu însumi curg și am maluri ca un râu. Visez că se rostogolește un zar colosal cu șase înscris pe toate fețele și șase înseamnă moartea. Visez că inima a rămas în urma trupului și trupul meu alergă singur. Visez că am murit și, din neființă, mă uit la mine cum, dedublat, încă viu, mă mișc prin lume, mă uit parc-aș citi o carte. Visez că mă spulberă un vânt sosit din trecutul meu. Visez că tăcerea
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
fluturilor lovesc florile cu perciunii străzii, când dimineața se furișează În patul tău lipsit de maniere. Eu am venit să mă rog. Diavolul trage cu urechea, certând lacrima apusă pe trupul icoanei. Un ciob al ecoului tău, În mine spart, alerga proaspăt, fără glas, În snobismul propriei iluzii. Aveai carnea aproape veselă, oasele roase de ierburi, trupul, fântână fără ciutură, pe buze o singură lacrimă: eu. Ascult psalmul mâinii cum curge pe umbra ta spânzurată În mine. Adorm pe pieptul tatuat
CONFESIUNI - (din volumul În curs de apariție „ÎN VESTIARUL INIMII). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
Înainte la repezeală, să verifici ce ți-a mai rămas din Înregistrările memoriei afective. “De asta Îți amintești?” era Întrebarea cea mai frecventă a acestor zile. Chiar și drumurile de sosire și plecare au fost Într-un fel o reconstituire. Alergând prin aeroporturi de la un terminal la altul, ne-am lăsat furați de frumusețea construcțiilor și de buna funcționare a serviciilor. Cu 15 ani În urmă, primele impresii despre uriașele aeroporturi americane mi-au stârnit multă admirație. Acum, optica era alta
Iarna îm Florida. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Elena Buică () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1526]
-
la Rouen și are rolul unui epilog, îndelung așteptat de lectorul ros de curiozitate morbidă (10 septembrie): "Eram sigur că n-a putut să scape și l-am încuiat singur, complet singur în cameră. Ce fericire! Îl întemnițasem! Am coborât alergând; am luat din salon, care se află sub odaia mea, cele două lămpi, am vărsat tot gazul pe covor, pe mobilă, pretutindeni. Am dat foc după ce am închis marea ușă de la intrare, încuind de două ori". Eroul contemplă orgia piromană
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
aici există supraviețuitori cu inițiativă și cu un admirabil spirit de echipă: "Puțini care scăpară cu viață, apucând a sări peste ziduri, dasă larmă pe la casele boierilor și, invitând pre alte slugi și oameni boierești, burzuluiseră norodul și tot orașul alergase la poarta curții, pre care începuse a o tăia cu protivire". Desigur, Lăpușneanu nu poate ignora asaltul concentrat, astfel că-și trimite armașul să-i întrebe pe oameni ce poftesc. Reacția bestiei colective, seduse mai degrabă de orgia distrugerii vindicative
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
rece a terorii: Fânul cu care astupase Agripina copca scobită sub căpiță era împrăștiat de jur împrejur și Păunaș nicăieri". Detaliile conduc, ineluctabil, spre limpezirea misterului, ca într-un scenariu detectivistic: "Ochii ciobanilor căzură pe niște cârpe înșirate pe poiană. Alergară la ele. Era șorțul Agripinii și scutecele copilului, acum pline de sânge, iar de jur împrejur sta, în iarbă, o largă spulberătură de fulgi cenușii, ca după o încăierare de vulturi". Naratorul are extraordinara intuiție de a nu sincroniza diegeza
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
etaj, se găsește un adevărat sepulcru al arahnidelor și al miriapodelor, ultimele constituind pasiunea științifică a lui Manole: "Erau aici, în cuști și în vitrine, urechelnițe de culoare galbenă murdară, cu câte patruzeci și două de picioare, cu antene iscoditoare, alergând repede în toate direcțiile, nesuferind lumina, sălbatice și crunte; șarpele orb, negricios, cu înfățișare de râmă, cu picioare subțiri ca niște peri, apoi scolopendre de toate felurile". Vedeta expoziției este scolopendra gigantică de la Tropice, creatură descrisă cu aplomb și decupată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cimpoul de carne". Urmărirea simplă se transformă într-o dublă încatenare: "Cu toate puterile adunate, am început să gonesc mai deznădăjduit; înainte, fugărind arătarea albă, în urmă, fugărit de jivina omenească, pe care nu o știam ce vrea și de ce aleargă". În aceste condiții, senzațiile de repulsie provocate de mediu încetează, iar cursa continuă: "Uneori piciorul intra până la gleznă, stropi de abces mă împroșcau în obraz și în ochi, simțeam în gură gustul leșiatic și spurcat al putreziciunilor fermentate, pielea mă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]