24,313 matches
-
României, în conformitate cu votul parlamentelor locale. Actele unirii au fost recunoscute pe plan internațional prin tratatele de pace semnate după încheierea primului Război Mondial. În 1924 autoritățile sovietice au fondat pe malul stâng al Nistrului așa-numita, « RSSA Moldovenească » ca o amenințare strategică la adresa României reîntregite. Pe 27 august 1928, Regatul României și Uniunea Sovietică au semnat pactul Kellgog-Briand, renunțând la război ca instrument al politicii naționale. Ca urmare, Uniunia Sovietică cu vecinii săi (Estonia, Letonia, Polonia și România) semnează pe 9
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Din când în când, mă văd constrâns, totuși, la unele retractări. De pildă, în ultima vreme, sunt excedat de abuzul de testosteron de pe scena noastră politică. Guvernul, președinția și partidele s-au convertit la musculatură. Se vorbește răstit, se fac amenințări, se proferează insulte. Când privește în sus, spre putere, poporul vede o ploaie de înjurături și de pumni. Cu alte cuvinte, conceptul „puterii“ a ajuns să nu mai aibă decât accepțiunea lui cea mai joasă: forța brută. Actorii publici nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
e, alteori, orgoliul născător de hiper-exigență. Perfec ționismul insomniac, spiritul autocritic dus până la demolarea de sine sfârșesc prin a paraliza respira ția liberă a verbului. Foaia albă devine, astfel, un memento al riscului de a nu fi la înălțime, o amenințare cu efect castrator. Monumental în tenacitatea cu care a refuzat, o viață întreagă, să scrie a fost Alexandru Dragomir. Practica sabotajul propriei creativități cu o aplicație devenită ideologie: „nu mă pot apuca de scris, înainte de a lămuri în detaliu problema
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
din primele momente ale pătrunderii trupelor imperiale în nord-vestul Moldovei, atât populația, cât și autoritățile politico-administrative și cele ecleziastice au fost somate, prin proclamația lansată de generalul Spleny, să se supună noii stăpâniri habsburgice 51. Ordinul dat tuturor locuitorilor, sub amenințarea unor aspre pedepse, de a nu se mai supune poruncilor Porții otomane sau ale Divanului și implicit ale domnului Moldovei, ci să asculte numai de ordinele Curții din Viena, a provocat iritarea Porții otomane. Aceasta a protestat în zadar pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
unui cordon militar la granița noii achiziții, prin construirea de șanțuri și stavile și fortificarea unor puncte naturale, prin îmbunătățirea căilor de comunicații și construirea de poduri peste diverse râuri etc., toate în ideea de a putea face față oricăror amenințări externe 54. Apărarea se realiza cu ajutorul a trei batalioane de infanterie, aflate la Cernăuți, Suceava și Sadagura, și cu două regimente de cavalerie, dispuse, primul, în zona dintre râurile Nistru, Prut și Siret, iar al doilea, în zona dintre râul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1. Memoriile din anii 1790-1791 La scurtă vreme după decesul împăratului Iosif al II-lea, Vasile Balș reintra în viața publică într-un moment de răscruce pentru Monarhia de Habsburg și pentru noul împărat Leopold al II-lea, în care amenințările generate de tulburările interne (Ungaria și din Țările de Jos), de atitudinea Prusiei, de evoluția revoluției franceze și de mersul războiului austro-ruso-turc constituiau tot atâtea pericole pentru securitatea imperiului 1. În fața generalizării stării de nemulțumire la nivelul tuturor provinciilor imperiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în Moldova vecină 197, părea să amenințe siguranța teritoriului provinciei și integritatea monarhiei, autoritatea politică locală, în frunte cu baronul Vasile Balș, a reacționat imediat, implicându-se în luarea unor măsuri politice concrete, menite să prevină și să combată orice amenințare. Agitația refugiaților polonezi s-a intensificat după ce armata franceză, condusă de Napoleon Bonaparte, a învins zdrobitor armata austriacă, ocupând întreg nordul Italiei și apoi s-a îndreptat spre Viena. În noile condiții internaționale, în primăvara și vara anului 1797, emigranții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
se întrunească consiliul profesoral luni și să se treca la sancțiuni grave... Dar... a venit și ziua cea mare, o zi friguroasa, cu ger, iar colegii și colegele noastre erau cuprinși de emoții foarte mari pentru spectacol, erau timorați de amenințările de la scoala, numai Ortiz și Mitică încercau să ne insufle optimis. Cei de la tabloul românesc și de la dansuri, fiind mai mulți, erau îmbrăcați direct în costume naționale..ceilalți cu ce aveau mai apropiat de rolurile lor. Pentru a mai șterge
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
zugrăvind diferite cadre și aspecte ale unui sat fruntaș de pe valea Bistriței. Lucrarea fiind redactată într-un stil literar și încadrându-se în prevederile legii, propun să fie luată în considerație.” Deși războiul încetase, tortura psihică persistă cu verificări, anchete, amenințări la care erau supuși intelectualii. Ba mai mult, s-a ajuns să li se retragă și gradele didactice. La toate urgiile istoriei s-au adăugat și condițiile grele de viață determinate de seceta care s-a abătut asupra țării. Cu
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
cîinele, se complace În starea de sclav. Și așa, independentul meu personaj mișună pe streșini, de unde privește la noi, după care vine la Radio, ori mă trimite pe mine, să-și verse năduhul... Rubrica face „pui“. Sper nu morți. Sub „amenințarea“ de care mă apără doar microfonul - și ăsta la fel de „amenințător“, consimt: să vorbim, cândva, și despre Lorenz, acela care a fundamentat etologia. A schimbat o literă doar pentru a arunca o mănușă: care sunt mijloacele, nu numai nevoia și finalitatea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu excepția Iugoslaviei, după o adâncă și lucidă analiză a stării de fapt în care se afla, și-a declarat neutralitatea, la 6 septembrie 1939. În perioada „războiului ciudat”, România și-a îndeplinit toate obligațiile asumate, fără a lua în seamă amenințările Germaniei și pe cele ale Uniunii Sovietice. Față de statul polonez, lovit din două părți, de Germania și URSS, România a avut o atitudine de profundă înțelegere, oferind poporului polonez întregul său ajutor posibil, cu excepția celui militar, primindu-i în refugiu
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
România, amânată din cauza prelungirii războiului cu Finlanda, se apropia tot mai mult, punând în pericol granița de răsărit a statului român, în condițiile în care nu putea primi ajutor de la nimeni. Pe plan militar, România se afla supusă unei triple amenințări, Ungaria, Bulgaria și URSS. În aceste condiții guvernul român a hotărât mobilizarea tuturor elementelor disponibile, alcătuind o armată ce cuprindea 32 divizii de infanterie, 4 și 1/3 divizii de cavalerie, 4 brigăzi mixte de munte, una brigadă motorizată, una
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
mai putea salva din trupul României Mari. Pentru consolidarea acțiunilor guvernului român, regele a introdus, încă din seara zilei de 27 iunie 1940, mari personalități din provinciile amenințate, în elaborarea și promovarea politicii externe a României: „Ca să putem face față amenințărilor, spunea Regele României, Carol al II-lea, trebuie să intre în guvern Vaida, ca Președinte al Consiliului, Inculeț și Nistor, ca reprezentanți ai provinciilor amenințate. Vaida a refuzat să preia Președinția guvernului, acceptând însă să intre sub cea a lui
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
a ordonat arestarea generalului și închiderea lui la Mănăstirea Bistriței din Oltenia: „ Maiestate, Țara se prăbușește! În Basarabia și Bucovina se petrec scene sfâșietoare. Mari și mici unități, abandonate de șefi și surprinse fără ordine, se lasă dezarmate la prima amenințare. Funcționarii, familiile lor și ale ofițerilor au fost lăsate pradă celor mai groaznice urgii. Materiale imense și depozite militare, acumulate acolo și menținute până în ultimul moment din ordin, au rămas în mâna inamicului. Iată, Maiestate, schițat în fugă, numai un
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
României, pentru recucerirea teritoriului ei pierdut, armata română să stea cu arma la picior. S-ar dezonora și cu ea s-ar dezonora și Țara. Armata română are datoria sfântă de a lupta, pentru recâștigarea pământurilor strămoșești, luate nouă sub amenințarea forței, pentru a-și afirma în fața lumii drepturile inalienabile ale României asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord mai întâi. România nu va renunța niciodată la Ardealul de Nord și dacă la liniștirea evenimentelor nu-l va redobândi la masa verde
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Țară, muncă cinstită pentru fiecare și un trai mai bun pentru tot poporul român și nu în ultimul rând, refacerea și înzestrarea armatei, scutul de apărare al patriei și poporului român. Din momentul în care armata sovietică a ocupat, sub amenințarea forței, Basarabia și Bucovina de Nord, războiul între România și Uniunea Sovietică nu mai constituia o surpriză pentru nimeni, ci un eveniment așteptat din zi în zi. Astfel, în zorii zilei de 22 iunie 1941, trupele române și germane de pe
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
făcut vorbire în lucrarea noastră. Iată ce ne spune despre acest episod din viața acestuia, Octavian Metea, în placheta sa Patriotul Badea Cârțan, ed. Militară-1972: «Declanșarea războiului pentru independența națională a trezit noi speranțe și în sufletele transilvănenilor. Cu toate amenințările și piedicile puse de autoritățile austro-ungare, din Transilvania și Banat soseau ajutoare și voluntari. Gestul lor era menit să întărească lupta comună pentru înfăptuirea idealului unității naționale. Ziarul Socialistul din 26 mai 1877 scria : „Azi e timpul când românii, în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se teme de Zeus și-l va elibera pe cel care a ridicat din tină pe muncitori dăruindu-le puterea de a înfrunta pe zei. În clipa aceea venea dinspre Olimp vuluturul lui Zeus cu ciocul de oțel croncănind a amenințare pentru cei doi eroi. Heracle și-a pregătit arcul, l-a săgetat pe vulturul primejdios care s-a prăbușit cu țipăt de moarte în mare. Heracle a sfărâmat lanțurile cu care era legat Prometeu ajutându-l să coboare pe stâncă
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
înființarea unei edituri printr-un... fals: Casa de creație populară a scos de sub teasc un volum de poezie semnat George Lesnea, și inscripționat cu sigla unei case de presă... inexistente: "Junimea". S-au primit felicitări, dar și reproșuri însoțite de amenințarea sancționării. Totul e bine când se termină cu bine: în decembrie 1969, aduceam de la București documentele oficiale prin care lua ființă Editura "Junimea". Directorul general al Centralei Editoriale le-a încredințat nu fără o anume ezitare: cel însărcinat cu organizarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de Șuțu arată, în urbe, preocupări ceva mai înalte decât atestă consultările publice de astăzi, fiind interesat de eternul uman, nu de procentajele cutărui politicastru. Întrebarea "de ce ți-e frică mai mult?" n-avea în vedere, pe atunci, încălzirea globală, amenințarea Al Quaida, nici măcar criza mondială, drept pentru care cuconița Eugenia Drossu își permite să răspundă franc și ingenuu: "mă tem să dansez cotilionul cu un om prost." Alt răspuns: "mi-e frică de cei răi și proști." Clar: pe atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
acelui om au avut asupra noastră un efect devastator. Teama din sufletele noastre deveni și mai mare... Refugiații aveau în ochi lumina cenușie a celor care nu mai speră nimic. Războiul.. lunga noapte a morții... Toți sunt tulburați de spaima amenințării bolșevice. Nu se gândesc la nimic altceva decât la fugă, la găsirea unui mijloc de izbăvire din calea puhoiului asiatic. În compartiment se așternuse o tăcere că-ți puteai număra bătăile inimii. ... Necazurile noastre, domnule, abia încep !..continuă tot el
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
flămânzi” și însetați de putere. Ei dictau acum, cu ajutorul partidului, cei mai răi și mai ignoranți ajungeau în frunte. Moșierimea și marea burghezie era în pragul prăbușirii. Pământurile le-au fost luate... Teama și îngrijorarea îi rodea zi și noapte... amenințarea permanentă a comuniștilor, pe care nu i oprea nici o lege, și teama de a-și vedea și restul bunurilor confiscate, îi urmăreau tot timpul, până și în vis. „ ... Vom alunga moșierii și burghezii din țară, pe toți... pe toți, tovarăși
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de ei. Toți tresăriră ca scuturați de un fior, răsucindu și ochii în părți.. și traseră cu urechea într acolo. Și greierul se opri o clipă din țârâit și ascultă.. De jur împrejur întunericul era negru, tainic și plin de amenințări... Luna argintie se ridică de dincolo de brazi, crescând lin și rece.. pe cer. „ - Răsare luna !”, murmură Ichim-juristul, cu ușurare, parcă, în suflet. Tudosă, teologul, cuprins de dor, de jale... prinse a îngâna cu glas tremurat, ca pentru sine, numai, un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
tăcerea.. ca un tăiș de sabie. Căpitanul Baltă tresări... Era semnalul dat de Sofronie, care din punctul de observație supraveghea Cheile și marginea pădurii. „Țipătul păsării”, venea cu vești rele. De jur împrejur, întunericul era negru, tainic și plin de amenințări.. Ei scormoneau cu ochii adâncimea codrului, pe versantul estic al Danciului, prin minte trecându le fel de fel de gânduri. La fiecare trosnet de vreasc călcat, toți tresăreau ca scuturați de un fior. O mitralieră toca întruna, nimicitor, ținându-i
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mai vadă mama, sfânta lui mamă.. măcar o dată... „... câtă suferință.. câtă suferință i-am pricinuit..!”, repeta în alergare, cuvintele umblându-i prin creier, ca mărgelele într-o cutie de tablă. De jur împrejur întunericul era negru... tainic și plin de amenințări. Pădurea ăuia de trosnetele de arme automate.. grenadele trosneau în jur cu flăcări scurte. Încet-încet.. întunericul începu a se destrăma.. Dimineața începu a se ivi vânătă din scame de nori. „.. Frații Arnăuțoiu au fost capturați... frații Arnăuțoiu.. !” îi reveni în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]