13,013 matches
-
de oxigen anual. Cei 255 de arbori mai rețin pe frunze și scoarță circa 15 kg de pulberi în suspensie pe an, stocând în același timp o cantitate de 24.143 tone de carbon, fixat chimic în structura lemnoasă a arborilor. Cele două fântâni arteziene cu jeturi înalte ionizează aerul, iar temperatura la umbra arborilor este mai coborâtă în timpul verii cu 3-5 grade Celsius. Aerul este, de asemenea, mai umed, din cauza transpirației plantelor. Demn de menționat este și faptul că procentul
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
15 kg de pulberi în suspensie pe an, stocând în același timp o cantitate de 24.143 tone de carbon, fixat chimic în structura lemnoasă a arborilor. Cele două fântâni arteziene cu jeturi înalte ionizează aerul, iar temperatura la umbra arborilor este mai coborâtă în timpul verii cu 3-5 grade Celsius. Aerul este, de asemenea, mai umed, din cauza transpirației plantelor. Demn de menționat este și faptul că procentul mare de rășinoase din parc asigură o atmosferă bogată în fitocide, substanțe organice complexe
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
sub primariatul lui Gheorghe Nichita, administrația locală a intenționat să modernizeze esplanada, propunând ca în subsolul parcului să se construiască o parcare subterană cu 230 de locuri. Proiectul ar fi presupus redesenarea peisagistică a parcului, înlocuindu-se plantațiile centrale cu arbori pitici și vegetație joasă, astfel încât să crească vizibilitatea către monumentele istorice din zonă. Aceste planuri de modernizare, bazate pe aceeași argumentație și propuse în același an în care primăria a suferit un scandal de imagine în urma tăierii aliniamentului de tei
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
ciupercii nu se constată imediat după degustare. Din păcate se găsesc deseori exemplare călcate în picioare sau rupte. În diverse regiuni buretele a devenit deja foarte rar. Nu distrugeți această ciupercă frumoasă, mult mai mult acceptați valoarea ei ecologică pentru arbori și pădure!
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]
-
Elias Magnus Fries, 1855), sin. Lactifluus lignyotus (Otto Kuntze, 1891), denumit în popor lăptucă neagră, este o specie de ciuperci "basidiomicete" comestibilă în familia " Russulaceae" și de genul "Lactarius". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar și în grupuri mici, în păduri de conifere montane aproape numai sub molizi bătrâni, cu drag printre afine, din iulie până octombrie. Buretele nu se dezvoltă în câmpie. Buretele se
Lăptucă neagră () [Corola-website/Science/336392_a_337721]
-
Această ciupercă distinctivă și frumoasă este din bună dreptate pe Lista Roșie, în multe țări, mai ales în landurile germane (dar încă nu în România), deoarece partenerul său micoriza, molidul vechi, devine mereu mai rar din cauza tăierii din ce în ce mai timpurie a arborilor datorit silviculturii moderne. Astfel buretele își pierde pur și simplu mijloacele de existență. El ar trebui să fie cruțat și cules foarte rezervat, respectiv numai în regiuni unde apare frecvent și în cantități respectabile.
Lăptucă neagră () [Corola-website/Science/336392_a_337721]
-
din încrengătura Basidiomycota, familia Tricholomataceae și genul Tricholoma este o ciupercă absolut necomestibilă și chiar posibil ușor otrăvitoare. Această specie este numită în popor gălbeniță sau cavaler sulfuros. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. Buretele se dezvoltă pe terenuri nisipoase, intercalate cu ceva argilă, în regiuni mai călduroase și pe soluri calcaroase, omniprezent în regiunile din România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând în păduri foioase mai ales sub fagi și stejari, dar de
Gălbeniță () [Corola-website/Science/336550_a_337879]
-
mai frecvent decât în prezent, mai departe se registrează o scădere a populației din anii 1970. Din păcate se găsesc deseori exemplare călcate în picioare sau rupte. Nu distrugeți această ciupercă frumoasă, mult mai mult acceptați valoarea ei ecologică pentru arbori și pădure!
Gălbeniță () [Corola-website/Science/336550_a_337879]
-
Gyroporus cyanescens (Pierre Bulliard ex Lucien Quélet, 1886), sin., Boletus cyanescens (Pierre Bulliard, 1788), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Gyroporaceae" și de genul Gyroporus care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize, denumit în popor hrib albastru sau gresie. În România, Basarabia și Bucovina de Nord, se dezvoltă pe teren nisipos preferat în păduri (și montane) de conifere mai ales sub pini printre afini, dar de asemenea în acele foioase
Hrib albastru () [Corola-website/Science/336558_a_337887]
-
1871), din încrengătura "Basidiomycota", în familia "Tricholomataceae" și de genul "Tricholoma" este o ciupercă comestibilă. Această specie este numită în popor ciuperca șoarecelui sau ciupercă de culoarea pământului. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. Buretele se dezvoltă pe soluri nisipoase în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri foioase cu preferință sub mesteceni, dar de asemenea în cele de conifere prin luminișuri sub molizi, brazi și pini, la margini de pădure și de
Ciuperca șoarecelui () [Corola-website/Science/336566_a_337895]
-
nume generic este derivat din cuvântul latin "(= suferind de dizenterie)". El este o specie de ciuperci în mod normal otrăvitoare din încrengătura "Basidiomycota" în familia " Russulaceae" și de genul "Lactarius" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar de asemenea în grupuri, pe sol acid și relativ uscat numai sub mesteceni, dezvoltându-se ubicuitar, în precum la marginea pădurilor de foioase, prin grădini și parcuri, mereu acolo, unde
Râșcov de mesteacăn () [Corola-website/Science/336624_a_337953]
-
Clitopilus prunulus, denumit în popor nicorete sau morăriță (datorită mirosului), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Entolomataceae" și de genul " Clitopilus" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord oriunde pe sol, crescând în colonii prin păduri de foioase precum în cele de conifere, dar de asemenea pe pajiști și zone deschise cu iarbă. Buretele se dezvoltă din
Morăriță () [Corola-website/Science/336700_a_338029]
-
grecești ("=laterală, flancă, coastă" și ("=ureche", este un gen de ciuperci cu lamele din încrengătura Basidiomycota în familia Pleurotaceae care cuprinde bazal peste 30 de specii (în Europa 11). Ele sunt numite în popor, ca și alte soiuri crescătoare pe arbori, ciuperci de copac și sunt unele dintre cele mai frecvent cultivate ciuperci comestibile din lume. Speciile trăiesc este saprofite dar și parazitare năpădând numai arbori bolnavi sau slăbiți, dar nefiind dăunători de lemn însemnați. Soiul sălbatic se dezvoltâ în buchete
Pleurotus () [Corola-website/Science/336769_a_338098]
-
specii (în Europa 11). Ele sunt numite în popor, ca și alte soiuri crescătoare pe arbori, ciuperci de copac și sunt unele dintre cele mai frecvent cultivate ciuperci comestibile din lume. Speciile trăiesc este saprofite dar și parazitare năpădând numai arbori bolnavi sau slăbiți, dar nefiind dăunători de lemn însemnați. Soiul sălbatic se dezvoltâ în buchete cu punct de inserție comun, în păduri naturale de foioase și de conifere pe trunchiuri de arbori sau pe lemn mort. Apariția depinde de specie
Pleurotus () [Corola-website/Science/336769_a_338098]
-
trăiesc este saprofite dar și parazitare năpădând numai arbori bolnavi sau slăbiți, dar nefiind dăunători de lemn însemnați. Soiul sălbatic se dezvoltâ în buchete cu punct de inserție comun, în păduri naturale de foioase și de conifere pe trunchiuri de arbori sau pe lemn mort. Apariția depinde de specie, astfel tinde din (aprilie) mai până în decembrie, dar diverse soiuri cresc și iarna, dacă vremea nu este prea geroasă. Tip de specie este ostreatus. În 1951 s-a dovedit, că specia conține
Pleurotus () [Corola-website/Science/336769_a_338098]
-
Russulales " și familia "Russulaceae" cu global aproximativ 450 de specii (Europa: peste 130), al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=lapte)", preluat pentru acest tip de bureți. Speciile acestui soi coabitează, fiind simbionți micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord ele cunosc o largă răspândire. Bureții sunt caracterizați prin emanarea unui suc atunci când sunt rupți sau tăiați. Ei se dezvoltă de la câmpie la munte prin păduri, parcuri și pajiști sub arbori de conifere
Lactarius () [Corola-website/Science/336927_a_338256]
-
pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord ele cunosc o largă răspândire. Bureții sunt caracterizați prin emanarea unui suc atunci când sunt rupți sau tăiați. Ei se dezvoltă de la câmpie la munte prin păduri, parcuri și pajiști sub arbori de conifere sau foioase, din iunie până în octombrie (noiembrie). Tip de specie este " torminosus" (2011). Acest gen cu soiuri care emit mereu un suc, este eterogen, de formă pileată (adică, cu pălărie și lamele) cu pălăria amenajată mereu central peste
Lactarius () [Corola-website/Science/336927_a_338256]
-
în limba ebraică Valea Terebintului sau a „Stejarului sau arborelui de fistic”, care crește în această vale și pe marginile ei. Este vorba de mai multe specii de terebinți - cel palestinian sau israelian (Pistacia palaestina), cel atlantic (Pistacia atlantica) și arbori de mastic (Pistacia lentiscus). În vestul văii, lângă așezarea Soho se află un terebint înalt de 16,8 metri și lat de 5,2 metri, cu o coroană având diametrul de 22 metri, care marchează extemitatea superioară a văii. Numele
Valea Ela () [Corola-website/Science/337054_a_338383]
-
un terebint înalt de 16,8 metri și lat de 5,2 metri, cu o coroană având diametrul de 22 metri, care marchează extemitatea superioară a văii. Numele arab al văii Wadi al Sunt înseamnă „Valea Acaciei” și se datorează arborilor de acacia albă care cresc la extremitatea de vest a văii. Valea are o lungime de 7km, întinzându-se de la Tel Azeka în vest și până la moșavul Neve Mihael la est. Ea are forma unui triunghi cu baza la est
Valea Ela () [Corola-website/Science/337054_a_338383]
-
de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat); Mlaștini alcaline; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase; Peșteri în care accesul publicului este interzis și Tufărișuri subcontinentale peri-panonice. Floră ariei protejate este una diversificata, alcătuită din specii de plante (arbori, arbuști, ierburi, flori) distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului sau altitudinii unde aceasta vegetează. Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
silicioase; Peșteri în care accesul publicului este interzis și Tufărișuri subcontinentale peri-panonice. Floră ariei protejate este una diversificata, alcătuită din specii de plante (arbori, arbuști, ierburi, flori) distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului sau altitudinii unde aceasta vegetează. Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), mesteacăn
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
Craterellus tubaeformis (Elias Magnus Fries, 1821 ex Lucien Quélet, 1888), sin. Cantharellus tubaeformis (Elias Magnus Fries 1821), care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), este cunoscut în România sub numele trompeta căprioarei sau gălbiori iernatici, fiind o ciupercă comestibilă din ordinul "Cantharellales", în familia "Cantharellaceae" și de genul "Craterellus". Această specie este răspândită în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând în grupuri mari
Trompeta căprioarei () [Corola-website/Science/337238_a_338567]
-
Pleurotus cornucopiae (Jean-Jacques Paulet, 1793 ex Léon Louis Rolland, 1910), din încrengătura Basidiomycota în familia "Pleurotaceae" și de genul "Pleurotus" este o ciupercă comestibilă, denumită în popor burete cornet. Specia este un saprofit dar și parazit care năpădește numai arbori bolnavi sau slăbiți, în primul rând plopi și ulmi, nefiind un dăunător de lemn însemnat. Se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord, dezvoltându-se în buchete cu punct de inserție comun, mai ales în păduri naturale aluviale sau
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
latin ("=scoică, stridie"), este o ciupercă comestibilă, care crește sălbatică sau poate fi și cultivată. Ea este denumită în popor păstrăv de fag, burete negru, păstrag, găinușa-pădurii sau păstrăvul cerului. Specia este un saprofit dar și parazit care năpădește numai arbori bolnavi sau slăbiți, în primul rând fagi, de asemenea, dar mai rar, și brazii, molizi sau pini, nefiind un dăunător de lemn însemnat. Soiul sălbatic se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord, dezvoltându-se în buchete cu punct
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
molizi sau pini, nefiind un dăunător de lemn însemnat. Soiul sălbatic se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord, dezvoltându-se în buchete cu punct de inserție comun, în păduri naturale de foioase și de conifere pe trunchiuri de arbori sau pe lemn mort. Apariția principală a bureților este din septembrie până în decembrie, dar ei cresc și iarna, dacă vremea nu este prea geroasă. Buretele a fost descris pentru prima dată de savantul austriac Nikolaus Joseph von Jacquin în volumul
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]