14,107 matches
-
l-au omorât pe preotul acestora, Isidor împreună cu un număr de credincioși ortodocși (pomenirea acestor mucenici se face în data de 8 ianuarie). Se știu puține despre istoria Bisericii în timpul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, când mulți credincioși de rit vechi au venit din Rusia pentru a scăpa de reforma liturgică introduse în Biserica Rusă de Patriarhul Nikon al Moscovei. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, Estonia a făcut parte din Imperiul Țarist Rus, fiind
Biserica Ortodoxă Estoniană (Patriarhia de Constantinopol) () [Corola-website/Science/318178_a_319507]
-
Mare. Un mare număr de estonieni, în special țărani, s-au convertit la ortodoxie în speranța obținerii de pământ. S-au construit numeroase biserici ortodoxe. În 1850 a fost înființată Eparhia de Riga (în Lituania) de către Biserica Rusiei și mulți credincioși estonieni au fost incluși în aceasta. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea s-a produs un val de rusificare, acceptat de ierarhia rusă dar nu și de clerul estonian local. Catedrala Sfântul Alexandru Nevski din Tallinn și mănăstirea stavropighială a
Biserica Ortodoxă Estoniană (Patriarhia de Constantinopol) () [Corola-website/Science/318178_a_319507]
-
său. Totuși, autonomia Bisericii Estoniei a fost reactivată temporar din 1942 până în 1944, sub jurisdicție constantinopolitană. În 1945, un reprezentant al Patriarhiei Moscovei a dizolvat ceea ce mai rămăsese din Sinodul Bisericii estoniene și a înființat o nouă organizație, Sinodul Diocezan. Credincioșii ortodocși din Estonia ocupată au fost astfel regrupați într-o simplă eparhie sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse. Chiar înainte de a doua ocupație sovietică din 1944 și dizolvarea Sinodului estonian, întâistătătorul Bisericii, Mitropolitul Aleksander a plecat în exil împreună cu 21 de
Biserica Ortodoxă Estoniană (Patriarhia de Constantinopol) () [Corola-website/Science/318178_a_319507]
-
fost astfel regrupați într-o simplă eparhie sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse. Chiar înainte de a doua ocupație sovietică din 1944 și dizolvarea Sinodului estonian, întâistătătorul Bisericii, Mitropolitul Aleksander a plecat în exil împreună cu 21 de clerici și aproximativ 8000 de credincioși ortodocși. Biserica Ortodoxă a Estoniei în Exil, al cărei Sinod s-a reorganizat în Suedia și-a continuat activitatea în conformitate cu statutul său canonic precedent până la restabilirea independenței Estoniei în 1991. Înainte de a muri, în 1953, mitropolitul Aleksander și-a transformat
Biserica Ortodoxă Estoniană (Patriarhia de Constantinopol) () [Corola-website/Science/318178_a_319507]
-
Moscovei a scos temporar numele Patriarhului Ecumenic din diptice. S-a ajuns la o înțelegere conform căreia comunitățile locale puteau alege ce jurisdicție să urmeze. Comunitatea ortodoxă a Estoniei, care ajunge la 14% din populație, a rămas divizată, cu majoritatea credincioșilor (cei mai mulți etnici ruși) sub ascultarea Moscovei. Conform unui raport guvernamental din noiembrie 2003, cam 20.000 de credincioși (majoritatea etnici estonieni) din 60 de parohii fac parte din Biserica Autonomă Estoniană, iar 150.000 de credincioși din 31 de parohii
Biserica Ortodoxă Estoniană (Patriarhia de Constantinopol) () [Corola-website/Science/318178_a_319507]
-
locale puteau alege ce jurisdicție să urmeze. Comunitatea ortodoxă a Estoniei, care ajunge la 14% din populație, a rămas divizată, cu majoritatea credincioșilor (cei mai mulți etnici ruși) sub ascultarea Moscovei. Conform unui raport guvernamental din noiembrie 2003, cam 20.000 de credincioși (majoritatea etnici estonieni) din 60 de parohii fac parte din Biserica Autonomă Estoniană, iar 150.000 de credincioși din 31 de parohii, împreună cu comunitatea monahală din Pukhitsa au rămas subordonați canonic Bisericii Ruse. În 1999 Biserica Estoniei a primit un
Biserica Ortodoxă Estoniană (Patriarhia de Constantinopol) () [Corola-website/Science/318178_a_319507]
-
rămas divizată, cu majoritatea credincioșilor (cei mai mulți etnici ruși) sub ascultarea Moscovei. Conform unui raport guvernamental din noiembrie 2003, cam 20.000 de credincioși (majoritatea etnici estonieni) din 60 de parohii fac parte din Biserica Autonomă Estoniană, iar 150.000 de credincioși din 31 de parohii, împreună cu comunitatea monahală din Pukhitsa au rămas subordonați canonic Bisericii Ruse. În 1999 Biserica Estoniei a primit un ierarh rezident, după ce mai înainte se găsea sub autoritatea Arhiepiscopului Bisericii Ortodoxe Finlandeze, care slujea ca "locum tenens
Biserica Ortodoxă Estoniană (Patriarhia de Constantinopol) () [Corola-website/Science/318178_a_319507]
-
rugăm". Cuprinde doar trei rugăciuni. Ectenia cererii sau "a implorării" se deosebește de celelalte prin faptul că începe cu cuvintele: "Să plinim rugăciunea noastră Domnului!", iar fiecare rugăciune se termină cu: "(de) la Domnul să cerem", la care strana sau credincioșii răspund "Dă, Doamne!". În aceste rugăciuni, credincioșii imploră pe Domnul să le dăruiască bunuri duhovnicești. Rugăciunea inițială poate fi modificată pentru a indica momentul zilei (de ex: "Să plinim rugăciunea noastră cea de seară Domnului"), astfel că Ectenia stăruitoare mai
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
sau "a implorării" se deosebește de celelalte prin faptul că începe cu cuvintele: "Să plinim rugăciunea noastră Domnului!", iar fiecare rugăciune se termină cu: "(de) la Domnul să cerem", la care strana sau credincioșii răspund "Dă, Doamne!". În aceste rugăciuni, credincioșii imploră pe Domnul să le dăruiască bunuri duhovnicești. Rugăciunea inițială poate fi modificată pentru a indica momentul zilei (de ex: "Să plinim rugăciunea noastră cea de seară Domnului"), astfel că Ectenia stăruitoare mai poate primi și numele de Ectenia dimineții
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
șapte Laude (Ceasuri), se consideră a se găsi "în afara timpului", în veșnicie, la Ectenia cererii nu se amintește momentul din zi în care este rostită. Ectenia stăruitoare sau "a cererii stăruitoare" se caracterizează prin întreirea cântării stranei (și/sau a credincioșilor): "Doamne, miluiește!" - și de aici denumirea de "stăruitoare". În această ectenie, credincioșii cer în rugăciune lucruri care țin de nevoile particulare are fiecăruia, precum și ale întregii Biserici, ale vecinilor, ale țării lor și ale întregii lumi. Ectenia mărită se numește
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
la Ectenia cererii nu se amintește momentul din zi în care este rostită. Ectenia stăruitoare sau "a cererii stăruitoare" se caracterizează prin întreirea cântării stranei (și/sau a credincioșilor): "Doamne, miluiește!" - și de aici denumirea de "stăruitoare". În această ectenie, credincioșii cer în rugăciune lucruri care țin de nevoile particulare are fiecăruia, precum și ale întregii Biserici, ale vecinilor, ale țării lor și ale întregii lumi. Ectenia mărită se numește astfel întrucât cuprinde rugăciunile din Ectenia stăruitoare, subliniate prin cele două rugăciuni
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
Sâmbăta morților (și în oricare sâmbătă în care se face pomenirea morților) sau pentru cei de curând adormiți; dar aceasta nu va fi rostită într-o zi a Învierii Domnului (în perioada pascală și duminica). Ectenia catehumenilor cuprinde rugăciuni ale credincioșilor ortodocși pentru catehumenii Bisericii. În aceste rugăciuni, credincioșii se roagă lui Dumnezeu să îi călăuzească pe catehumeni în călătoria lor către "lumina credinței" ortodoxe. Ectenia catehumenilor se găsește în Sfânta Liturghie și este urmată imediat de prima ectenie a credincioșilor
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
se face pomenirea morților) sau pentru cei de curând adormiți; dar aceasta nu va fi rostită într-o zi a Învierii Domnului (în perioada pascală și duminica). Ectenia catehumenilor cuprinde rugăciuni ale credincioșilor ortodocși pentru catehumenii Bisericii. În aceste rugăciuni, credincioșii se roagă lui Dumnezeu să îi călăuzească pe catehumeni în călătoria lor către "lumina credinței" ortodoxe. Ectenia catehumenilor se găsește în Sfânta Liturghie și este urmată imediat de prima ectenie a credincioșilor. Cea dintâi a credincioșilor este cea după care
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
credincioșilor ortodocși pentru catehumenii Bisericii. În aceste rugăciuni, credincioșii se roagă lui Dumnezeu să îi călăuzească pe catehumeni în călătoria lor către "lumina credinței" ortodoxe. Ectenia catehumenilor se găsește în Sfânta Liturghie și este urmată imediat de prima ectenie a credincioșilor. Cea dintâi a credincioșilor este cea după care, în Biserica veche, catehumenii și toți cei care nu se puteau împărtăși trebuiau să se retragă îm partea din spate a bisericii sau să iasă cu totul din biserică, întrucât începea Liturghia
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
Bisericii. În aceste rugăciuni, credincioșii se roagă lui Dumnezeu să îi călăuzească pe catehumeni în călătoria lor către "lumina credinței" ortodoxe. Ectenia catehumenilor se găsește în Sfânta Liturghie și este urmată imediat de prima ectenie a credincioșilor. Cea dintâi a credincioșilor este cea după care, în Biserica veche, catehumenii și toți cei care nu se puteau împărtăși trebuiau să se retragă îm partea din spate a bisericii sau să iasă cu totul din biserică, întrucât începea Liturghia credincioșilor. A doua Ectenie
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
Cea dintâi a credincioșilor este cea după care, în Biserica veche, catehumenii și toți cei care nu se puteau împărtăși trebuiau să se retragă îm partea din spate a bisericii sau să iasă cu totul din biserică, întrucât începea Liturghia credincioșilor. A doua Ectenie a credincioșilor se rostește de regulă sub forma Ecteniei mici atunci când slujba se face fără diacon, dar de obicei cuprinde mai multe cereri din cele cuprinse în Ectenia mare. Ecteniile credincioșilor se deosebesc de celelalte prin faptul
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
cea după care, în Biserica veche, catehumenii și toți cei care nu se puteau împărtăși trebuiau să se retragă îm partea din spate a bisericii sau să iasă cu totul din biserică, întrucât începea Liturghia credincioșilor. A doua Ectenie a credincioșilor se rostește de regulă sub forma Ecteniei mici atunci când slujba se face fără diacon, dar de obicei cuprinde mai multe cereri din cele cuprinse în Ectenia mare. Ecteniile credincioșilor se deosebesc de celelalte prin faptul că acestea cuprind, chiar înainte de
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
totul din biserică, întrucât începea Liturghia credincioșilor. A doua Ectenie a credincioșilor se rostește de regulă sub forma Ecteniei mici atunci când slujba se face fără diacon, dar de obicei cuprinde mai multe cereri din cele cuprinse în Ectenia mare. Ecteniile credincioșilor se deosebesc de celelalte prin faptul că acestea cuprind, chiar înainte de doxologiile respective, exclamația: "Înțelepciune!"
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
fără să se reîntoarcă în Egipt. Trilogia, din care principalele părți rămase se conectează prin scop și mod de tratare, este formată din "Protrepticus" ("Îndemn către greci"), "Paedagogus" ("Învățător") și "Stromata" ("Covoarele"). În aceasta, pentru prima dată, Clement încearcă pentru credincioși să așeze Creștinismul în formele tradiționale ale literaturii seculare. "Protrepticus" constă dintr-o introducere care îl invită pe cititor să asculte nu legendele mitice ale zeilor ci "cântecul cel nou" al Logosului (care este Hristos), începătorul tuturor lucrurilor și creatorul
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
un mod de viață natural, simplu și moderat. "Stromata" merge mai departe și vorbește despre perfecțiunea vieții creștine prin introducerea în cunoașterea deplină. Prima dintre aceste lucrări se adresează neconvertiților, a doua celor proaspăt convertiți iar a treia se adresează credincioșilor vechi. Pe baza Scripturii și Tradiției, Clement încearcă să facă o prezentare a credinței creștine care să răspundă la toate întrebările puse de cei învățați. Clement își intitulează această lucrare "Stromateis", "peticire," deoarece tratează o foarte mare diversitate de subiecte
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
Pentru a fi sigur, el atacă în mod constant conceptul de "gnoză" așa cum este el definit de gnostici. Credința este temelia întregii "gnoze", și amândouă vin de la Hristos. Pe când credința implică o cunoaștere cuprinzătoare a lucrurilor esențiale, cunoașterea îi permite credinciosului să înțeleagă adânc ceea ce crede; iar aceasta duce la credința perfectă, completă. Pentru a ajunge la o astfel de credință, "credința cunoașterii," care este cu mult mai puternică decât simpla "credință de presupunere," sau simpla primire a unui adevăr pe
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
mai înalt ideal de urmat rămâne mortificarea tuturor sentimentelor care pot tulbura sufletul. Pentru Clement, calea de unire cu Dumnezeu (îndumnezeirea) este calea Bisericii. Credința simplă a creștinilor botezați conține toate informațiile esențiale ale celei mai înalte înțelepciuni; prin Euharistie, credinciosul se unește cu Logosul și cu Duhul și devine parte din nestricăciune. După spusele lui Clement, deși dumnezeirea lui Hristos lucrează la crearea lumii, Fiul Însuși este neschimbător, suficient sieși și incapabil de suferință. După spusele lui Clement, acestea sunt
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
slujeau această formă prescurtată a Vecerniei la ora canonică (apus), apoi luau masa și mai târziu începeau să slujească (ca conține versiunea completă a Vecerniei). În plus, includerea Litiei și Artoclaziei? are rolul de a-i întări și sprijini pe credincioși în timp ce participă la o slujbă care poate dura peste opt ore din noapte atunci când se ține în maniera tradițională. În tradiția bizantină, Privegherea de toată noaptea conține Vecernia Mare inclusiv Litia și Artoklasia, Utrenia, Ceasurile Întâi, al Trei-lea, al
Privegherea de toată noaptea () [Corola-website/Science/318212_a_319541]
-
rusești de graniță pe care le înglobase în China. Maxim Leontiev, un preot care a mers cu el, a sfințit prima biserică ortodoxă din Beijing. În primul secol și jumătate de prezență ortodoxă în China, Biserica nu a atras mulți credincioși. Se spune că în 1860 nu erau mai mult de 200 de ortodocși în Beijing, inclusiv descendenții rușilor naturalizați. Cu toate acestea, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Biserica Ortodoxă a făcut eforturi susținute. Misiunea Spirituală a
Biserica Ortodoxă Chineză () [Corola-website/Science/318218_a_319547]
-
la hirotonire își mărturisește lucrarea Sfântului Duh spunând la unison "Vrednic este!" (în greacă 'Axios'). Episcopul dă veșmintele sfinte proaspătului preot, care, apoi, primește Sfânta Împărtășanie și spune o rugăciune specială. Prin hirotonire, oameni care au fost aleși din rândul credincioșilor sunt deosebiți pentru slujbele bisericii. Timp îndelungat, un candidat la preoție va urma cursurile unui seminar. Candidații la episcopie sunt hirotoniți de alți cel puțin doi episcopi. Veșmintele neliturgice ale episcopului includ: camilafca și epanokameloukion (voal) (care sunt prinse împreună
Hirotonire () [Corola-website/Science/318214_a_319543]