13,403 matches
-
de temperatură și de presiune. La substanțele lichide și mai ales la cele solide această dependență e slabă. În schimb gazele prezintă variații mari ale densității cu temperatura și presiunea. Densitatea este importanță în acele situații în care corpurile de densități diferite se comportă diferit sau trebuie manipulate diferit, ori în care cunoașterea densității poate servi în efectuarea unor operații. De exemplu, plutirea unui corp solid la suprafața unui lichid este determinată de relația dintre densitățile celor două substanțe: cele mai multe tipuri
Densitate () [Corola-website/Science/298355_a_299684]
-
solide această dependență e slabă. În schimb gazele prezintă variații mari ale densității cu temperatura și presiunea. Densitatea este importanță în acele situații în care corpurile de densități diferite se comportă diferit sau trebuie manipulate diferit, ori în care cunoașterea densității poate servi în efectuarea unor operații. De exemplu, plutirea unui corp solid la suprafața unui lichid este determinată de relația dintre densitățile celor două substanțe: cele mai multe tipuri de lemn plutesc pe apă, dar cele mai multe tipuri de metal se scufundă (ambarcațiunile
Densitate () [Corola-website/Science/298355_a_299684]
-
situații în care corpurile de densități diferite se comportă diferit sau trebuie manipulate diferit, ori în care cunoașterea densității poate servi în efectuarea unor operații. De exemplu, plutirea unui corp solid la suprafața unui lichid este determinată de relația dintre densitățile celor două substanțe: cele mai multe tipuri de lemn plutesc pe apă, dar cele mai multe tipuri de metal se scufundă (ambarcațiunile de metal nu se scufundă pentru că nu sunt masive, ci înglobează și aer, încât densitatea lor medie este mai mică decât a
Densitate () [Corola-website/Science/298355_a_299684]
-
unui lichid este determinată de relația dintre densitățile celor două substanțe: cele mai multe tipuri de lemn plutesc pe apă, dar cele mai multe tipuri de metal se scufundă (ambarcațiunile de metal nu se scufundă pentru că nu sunt masive, ci înglobează și aer, încât densitatea lor medie este mai mică decât a apei). formula 2 În cazul corpurilor cu formă geometrică regulată (paralelipiped, cilindru etc.) se mai poate folosi formula formula 3, unde formula 4 este coeficientul volumic al formei geometrice respective, iar formula 5 este inversul produsului lungime
Densitate () [Corola-website/Science/298355_a_299684]
-
a apei). formula 2 În cazul corpurilor cu formă geometrică regulată (paralelipiped, cilindru etc.) se mai poate folosi formula formula 3, unde formula 4 este coeficientul volumic al formei geometrice respective, iar formula 5 este inversul produsului lungime x lățime x înălțime a corpului. Densitatea se poate măsura cu picnometrul, cu densimetrul (areometru), cu balanța (folosind forța lui Arhimede) sau la fluide în curgere pe fluxuri industriale cu debitmetrul Coriolis. Unitatea de măsură a densității în SI (Sistemul Internațional de Măsurări și Greutați) este raportul
Densitate () [Corola-website/Science/298355_a_299684]
-
este inversul produsului lungime x lățime x înălțime a corpului. Densitatea se poate măsura cu picnometrul, cu densimetrul (areometru), cu balanța (folosind forța lui Arhimede) sau la fluide în curgere pe fluxuri industriale cu debitmetrul Coriolis. Unitatea de măsură a densității în SI (Sistemul Internațional de Măsurări și Greutați) este raportul dintre unitatea de măsură a masei (kilogram) și unitatea de măsură a volumului (metru la puterea a treia, sau metrul cub), deci este kilogram pe metru cub, kg/m. formula 7
Densitate () [Corola-website/Science/298355_a_299684]
-
SI (Sistemul Internațional de Măsurări și Greutați) este raportul dintre unitatea de măsură a masei (kilogram) și unitatea de măsură a volumului (metru la puterea a treia, sau metrul cub), deci este kilogram pe metru cub, kg/m. formula 7 Dimensional, densitatea se poate scrie sub forma monomului M x L (dimensiunea masei, M, înmulțită cu puterea a treia negativă a dimensiunii lungimii L, sau altfel exprimat, dimensiunea masei, M, împărțită la puterea a treia a dimensiunii lungimii L): formula 8 Modificarea densității
Densitate () [Corola-website/Science/298355_a_299684]
-
densitatea se poate scrie sub forma monomului M x L (dimensiunea masei, M, înmulțită cu puterea a treia negativă a dimensiunii lungimii L, sau altfel exprimat, dimensiunea masei, M, împărțită la puterea a treia a dimensiunii lungimii L): formula 8 Modificarea densității unui material se datorează în principal modificării temperaturii și presiunii prin dilatare termică. Acestea determină modificarea volumului. Densitatea unei soluții e dată de suma concentrațiilor masice ale componenților. sau în funcție de densitățile componenților puri și volumele corespunzătoare: Generalizând, orice distribuție a
Densitate () [Corola-website/Science/298355_a_299684]
-
negativă a dimensiunii lungimii L, sau altfel exprimat, dimensiunea masei, M, împărțită la puterea a treia a dimensiunii lungimii L): formula 8 Modificarea densității unui material se datorează în principal modificării temperaturii și presiunii prin dilatare termică. Acestea determină modificarea volumului. Densitatea unei soluții e dată de suma concentrațiilor masice ale componenților. sau în funcție de densitățile componenților puri și volumele corespunzătoare: Generalizând, orice distribuție a unei mărimi fizice pe orice mărime spațială (lungime, suprafață sau volum) este o "densitate" a respectivei mărimi fizice
Densitate () [Corola-website/Science/298355_a_299684]
-
puterea a treia a dimensiunii lungimii L): formula 8 Modificarea densității unui material se datorează în principal modificării temperaturii și presiunii prin dilatare termică. Acestea determină modificarea volumului. Densitatea unei soluții e dată de suma concentrațiilor masice ale componenților. sau în funcție de densitățile componenților puri și volumele corespunzătoare: Generalizând, orice distribuție a unei mărimi fizice pe orice mărime spațială (lungime, suprafață sau volum) este o "densitate" a respectivei mărimi fizice pe unitatea de mărime spațială, respectiv pe unitatea de lungime, suprafață sau volum
Densitate () [Corola-website/Science/298355_a_299684]
-
Acestea determină modificarea volumului. Densitatea unei soluții e dată de suma concentrațiilor masice ale componenților. sau în funcție de densitățile componenților puri și volumele corespunzătoare: Generalizând, orice distribuție a unei mărimi fizice pe orice mărime spațială (lungime, suprafață sau volum) este o "densitate" a respectivei mărimi fizice pe unitatea de mărime spațială, respectiv pe unitatea de lungime, suprafață sau volum. Astfel de mărimi fizice sunt, în esență, densități sau repartiții (distribuții) liniare, de suprafață sau volumice ale mărimii fizice despre care se vorbește
Densitate () [Corola-website/Science/298355_a_299684]
-
distribuție a unei mărimi fizice pe orice mărime spațială (lungime, suprafață sau volum) este o "densitate" a respectivei mărimi fizice pe unitatea de mărime spațială, respectiv pe unitatea de lungime, suprafață sau volum. Astfel de mărimi fizice sunt, în esență, densități sau repartiții (distribuții) liniare, de suprafață sau volumice ale mărimii fizice despre care se vorbește. Câteva exemple de densități (în sensul generalizat) sau distribuții liniare, de suprafață (superficiale) sau de volum (volumice) sunt: 1. Masa unității de lungime. Se folosește
Densitate () [Corola-website/Science/298355_a_299684]
-
fizice pe unitatea de mărime spațială, respectiv pe unitatea de lungime, suprafață sau volum. Astfel de mărimi fizice sunt, în esență, densități sau repartiții (distribuții) liniare, de suprafață sau volumice ale mărimii fizice despre care se vorbește. Câteva exemple de densități (în sensul generalizat) sau distribuții liniare, de suprafață (superficiale) sau de volum (volumice) sunt: 1. Masa unității de lungime. Se folosește mai ales în mecanică, în capitolele dedicate deformării corpurilor și propagării oscilațiilor în diferite medii. Se mai poate aplica
Densitate () [Corola-website/Science/298355_a_299684]
-
volumice) sunt: 1. Masa unității de lungime. Se folosește mai ales în mecanică, în capitolele dedicate deformării corpurilor și propagării oscilațiilor în diferite medii. Se mai poate aplica la țevi, tije, sârme etc., a căror dimensiune dominantă este lungimea. 2. Densitate superficială de sarcină, folosită în electricitate, în capitolele electricitații statice. 3. Distribuția energetică volumică, folosită in mecanica cuantică la studierea efectului tunel.
Densitate () [Corola-website/Science/298355_a_299684]
-
Métro") este sistemul de metrou din Paris, el deservind și suburbiile apropiate ale orașului. Rețeaua este compusă din 16 linii, în mare majoritate subterane, cu o lungime totală de aproape 220 km. Devenit unul din simbolurile Parisului, se caracterizează prin densitatea rețelei în centrul orașului și prin stilul arhitectural omogen influențat deArt nouveau. În 2012, metroul a transportat 5,23 de milioane de călători pe zi în medie. Liniile sunt identificate cu numere de la 1 la 14, 3bis și 7bis fiind
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
și sud cu Marea Mediterană, la vest și sud-vest cu Marocul (Frontieră de 6,3 km), cu prefecturile și M'Diq Anjra Fahs-Fnideq, ambele aparținând nordul Marocului. Conform statisticolor de la 1 ianuarie 2010 populația este de 80.570 de locuitori și densitatea de 4.240 loc. pe km². Teritoriul său acoperă o suprafață de 19 km², iar oamenii care trăiesc în Ceuta aparțin în principal religiei creștine și musulmane, dar există și o populație de evrei și într-o măsură mai mică
Ceuta () [Corola-website/Science/298401_a_299730]
-
artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen. În anul 1957 Brâncuși îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
la 31 decembrie 2004 de către biroul de statistică din Șerbia). De la estimarea din registrul orașului, în decembrie 2009, populația din mediul urban din Novi Sad a fost 293508, și populația din zona municipală a fost de 381388. Orașul are o densitate a populației urbane de 1,673.7/ km ² - recensământul din 2002. Cele mai multe cartiere locuite din zona municipală au o majoritate de etnie sârbă, în timp ce satul Kisač are o majoritate de etnie slovaca. Novi Sad este centrul economic al Voivodinei, regiunea
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
doi atomi ai moleculei) a energiei termice în energie de rotație. Compușii diatomici gazoși formați din atomi mai grei nu au diferențe mari între nivelele energetice de rotație și nu prezintă același efect. Hidrogenul este elementul cu cea mai mică densitate. În formă moleculară (H) este de aproximativ 14,4 ori mai ușor decât aerul. La presiune normală punctul său de topire este de 14,02 K, iar cel de fierbere este de 20,27 K. Punctul său triplu este la
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
rezultă că în cadrul atomului, electronului îi sunt permise anumite orbite cu raze bine stabilite. Aceeastă relație de cuantificare explică spectrul discret al nivelelor energetice. O descriere mai exactă a atomului de hidrogen este dată în fizica cuantică unde se calculează densitatea de probabilitate prin norma funcției de undă a electronului în jurul protonului pe baza ecuației lui Schrödinger sau a formulării lui Feynman cu integrală de drum. Hidrogenul are trei izotopi naturali, H, H și H. Alții, ce au nucleele foarte instabile
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
H este întâlnită în mediul interstelar, fiind produsă prin ionizarea moleculei de hidrogen de către razele cosmice. De asemenea, a fost observată și în straturile superioare ale planetei Jupiter. Această moleculă este relativ stabilă în afara Terrei datorită temperaturii scăzute și a densității ridicate. H este unul din cei mai răspândiți ioni din Univers, jucând un rol important în chimia mediului interstelar. În general, hidrogenul este considerat drept un nemetal, însă la temperaturi joase și la presiuni mari unele din proprietățile sale se
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
cu structură metalică a fost obținut în 2008, descoperindu-se că este un foarte bun conductor electric, în conformitate cu predicțiile anterioare ale lui lui N. W. Ashcroft. În acest compus, chiar și la presiuni moderate, hidrogenul are o structură cu o densitate ce corespunde cu cea a hidrogenului metalic. Chiar dacă H nu este foarte reactiv în condiții obișnuite, el formează compuși cu majoritatea elementelor. Se cunosc milioane de hidrocarburi, dar acestea nu se obțin prin reacția directă dintre elemente (carbon și hidrogen
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
la sudură, iar datorită bunei conductivități termice este folosit ca agent de răcire în generatoare electrice din centralele electrice. H lichid are un rol important în cercetările din criogenie, inclusiv în studiile legate de superconductivitate. Molecula de hidrogen, având o densitate de 15 ori mai mică decât cea a aerului, a fost întrebuințată drept gaz portant pentru baloane și dirijabile. De asemenea, este materie primă în diverse tehnologii: de reducere a minereurilor, de fabricare a amoniacului și în procedeele de hidrogenare
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
Însă, conductibilitatea scade când cuprul este impur; în momentul în care conține 0,1 % impurități de elemente ca fosfor, arsen, siliciu sau fier, valoarea conductibilității poate scădea chiar cu 20%. De aceea, în electrotehnică se utilizează numai cupru pur, electrolitic. Densitatea de curent electric maximă a cuprului în aer deschis este de aproximativ 3,1×10 A/m. Ca toate metalele, dacă cuprul este placat cu alt metal, începe un proces de coroziune galvanică. Presiunea vaporilor este reprezentată (în funcție de temperatura vaporilor
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
în jurul lor, modificând traiectoriile date de ciocnirile cu structura cristalină a conductoarelor, o parte din energie transformându-se într-un element gravitațional, generând o oglindă deformatoare a timpului în raport cu masa. Conductivitatea electrică a unui material se definește ca raportul dintre densitatea curentului electric J produs prin plasarea materialului în cîmpul electric E: Există materiale la care conductivitatea electrică este anizotropă --- mărimea și orientarea vectorului J depinde de mărimea și orientarea vectorului E ---, caz în care conductivitatea electrică trebuie exprimată printr-un
Conductivitate electrică () [Corola-website/Science/297155_a_298484]