14,928 matches
-
personalul de la judecătorii care execută lucrările de statistică judiciară este coordonată de prim-grefierul, respectiv grefierul-șef al instanței. ... Articolul 62 Grefierul documentarist sau grefierul desemnat să îndeplinească atribuții de documentare are următoarele atribuții: a) ține evidența legislației, jurisprudenței și doctrinei; ... b) informează periodic despre necesarul de carte sau de alte publicații; ... c) ține evidența și gestiunea bibliotecii; ... d) întocmește, la cererea conducerii instanței, lucrări privind modificările legislative; ... e) informează zilnic judecătorii instanței la care funcționează cu privire la actele normative nou-apărute și
REGULAMENT din 17 decembrie 2015 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279876_a_281205]
-
f) identifică deciziile relevante ale propriei instanțe și ale altora, privind o problemă de drept indicată de către judecătorii propriei instanțe, și propune deciziile relevante ale instanței la care funcționează, care pot fi trimise altor instanțe, la solicitarea acestora; ... g) identifică doctrina judiciară relevantă, tipărită sau în format electronic, privind o problemă de drept indicată de către judecătorii propriei instanțe; ... h) realizează activitățile stabilite în sarcina sa în procedura de unificare a practicii judiciare, aprobată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al
REGULAMENT din 17 decembrie 2015 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279876_a_281205]
-
să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată în recursul în interesul legii. ... (3) Cererea de recurs în interesul legii trebuie să fie însoțită, sub sancțiunea respingerii ca inadmisibilă, de copii ale hotărârilor judecătorești definitive din care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz, judecătorii raportori vor întocmi și vor motiva proiectul soluției ce se propune a fi dată recursului în interesul legii. ... (7) Ședința completului se convoacă de președintele acestuia, cu cel puțin 20 de zile
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
asemenea este subliniat faptul că subiectul pasiv secundar al unei infracțiuni nu trebuie confundat cu persoana prejudiciată, aceasta din urmă putând fi diferită și având la dispoziție mijloace juridice specifice de realizare a intereselor sale procesuale. Se face trimitere la doctrină, clasificând subiectul pasiv al infracțiunii în subiect pasiv general și subiect pasiv special. Se mai observă că există și infracțiuni complexe, cum este cea de tâlhărie, în care actele materiale pot fi îndreptate împotriva unui singur patrimoniu, dar actele de
DECIZIE nr. 726 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal şi art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
juridice presupune ca destinatarii acestora să aibă reprezentarea aspectelor în funcție de care sunt obligați să își modeleze conduita și că, deși normele penale nu definesc noțiunea de "subiect pasiv", aceasta nu ridică probleme de înțelegere sau de interpretare. Se observă că doctrina este unitară în stabilirea aspectului că subiectul pasiv al unei infracțiuni este persoana fizică sau persoana juridică titulară a valorii sociale ocrotite și care este vătămată sau periclitată prin infracțiune, sintagma criticată nefiind de natură a produce dificultăți de interpretare
DECIZIE nr. 726 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal şi art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
Curtea Constituțională prin jurisprudența anterior menționată, în ceea ce privește sensul sintagmelor "subiect pasiv" și "același subiect pasiv", Curtea reține că acestea nu sunt definite în legislația penală în vigoare. Cu toate acestea, noțiunea de "subiect pasiv" este folosită în mod frecvent în doctrina juridică de drept penal, ea definind titularul valorii sociale ocrotite prin reglementarea infracțiunii, valoare socială care este afectată prin săvârșirea acesteia. Astfel cum s-a reținut prin Decizia nr. 837 din 8 decembrie 2015 , acesta poate fi statul sau o
DECIZIE nr. 726 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal şi art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
pe fond a cauzei (în aceste sens s-au pronunțat atât Înalta Curte de Casație și Justiție, spre exemplu, prin Decizia nr. 1/2013 privind dezlegarea unor chestiuni de drept pronunțată în Dosarul nr. 1/1/2013/HP, cât și doctrina); - chestiunea de drept să fie nouă, respectiv să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie
DECIZIE nr. 43 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279783_a_281112]
-
din completul de judecată sau din constituirea instanței de judecată. Este vorba despre o modalitate subsidiară de rezolvare a incompatibilității, ce are caracterul unei excepții de incompatibilitate, utilizată doar atunci când, anterior, persoana incompatibilă nu a formulat declarație de abținere. În doctrină, sa arătat că procedura cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă. În același sens, s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
penală, motiv pentru care nu sunt aplicabile dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și nici cele ale art. 21 alin. (3) din Constituție referitor la dreptul la un proces echitabil. 24. Doctrina în materie a făcut distincție, în ceea ce privește procedura recuzării, între recuzarea persoanelor care compun "completul" de judecată, recuzarea persoanelor cu care "se constituie" completul de judecată și recuzarea procurorului. În ce privește prima categorie s-a arătat că prin noțiunea de "complet" legiuitorul
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
respectiv "Procedura de soluționare a abținerii sau recuzării procurorului" - și nu actele ori măsurile dispuse de judecătorul de drepturi și libertăți, de judecătorul de cameră preliminară ori de judecătorul care face parte din completul de judecată. În acest sens, în doctrina în materie s-a arătat că "procurorul ierarhic superior poate dispune fie respingerea abținerii sau recuzării, fie admiterea, caz în care va indica procurorul care va efectua urmărirea penală, respectiv care va participa la judecarea cauzei/la procedura în fața judecătorului
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
apelului și, implicit, a acțiunii introductive este legată de determinarea sferei de aplicare a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 , cu modificările și completările ulterioare; - problema de drept este nouă, întrucât nu a fost analizată în doctrină și decurge dintr-un act normativ adoptat relativ recent, prin raportare la momentul sesizării, nefiind conturată o practică judiciară în domeniu, iar în privința acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat prin decizii de speță sau printr-o
DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279777_a_281106]
-
și Curții de Justiție a Uniunii Europene 19. În jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene nu au fost identificate decizii relevante. VI. Doctrina 20. În doctrina de specialitate s-a susținut, aproape în unanimitate, că persoanele fizice care exercită (dețin, ocupă) demnități publice își exercită activitatea în temeiul unei alte forme (categorii) a raportului juridic de muncă, formă (categorie) deosebită de cea a
DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279805_a_281134]
-
Justiție a Uniunii Europene 19. În jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene nu au fost identificate decizii relevante. VI. Doctrina 20. În doctrina de specialitate s-a susținut, aproape în unanimitate, că persoanele fizice care exercită (dețin, ocupă) demnități publice își exercită activitatea în temeiul unei alte forme (categorii) a raportului juridic de muncă, formă (categorie) deosebită de cea a salariaților ori a
DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279805_a_281134]
-
incluși magistrații care "constituie o categorie specială de personal care își desfășoară activitatea în temeiul unui raport de muncă sui generis", situația celor care dețin demnități publice fiind asimilată, prin decizia menționată, cu cea a acestora. 32. Elementele evidențiate de doctrină se regăsesc și în raporturile juridice în discuție, cu specificul determinat de fundamentul său, reprezentat de actul de alegere publică și de obligațiile/drepturile ce le sunt fixate primarului/viceprimarului de norme legale/statute, precum și ale unității administrativ-teritoriale, mai exact
DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279805_a_281134]
-
află în serviciul colectivității locale și este responsabil în fața acesteia, cu care stabilește un raport juridic distinct, solicitat a fi clarificat în prezentul dosar. 36. În privința dependenței economice este de subliniat că, așa cum s-a arătat anterior (cu referire la doctrina în materie), pentru activitatea desfășurată primarul/viceprimarul primesc o indemnizație lunară, indemnizație care, în esență, constituie un venit salarial, venit care, în principiu, constituie - pe durata exercitării demnității publice - singurul ori principalul mijloc de trai, mai ales după intrarea în
DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279805_a_281134]
-
calificări din materia Codului civil, ca fiind raporturi juridice civile. ... 39. Mandatul civil, reținut în jurisprudența anexă, nu poate fi reținut, pe de o parte dat fiind obiectul său, iar, pe de altă parte, cum s-a și subliniat în doctrină, deși în cadrul raporturilor civile mandatarul este obligat să acționeze în limitele însărcinărilor primite de la mandant, subordonarea caracteristică pentru raportul juridic de muncă implică încadrarea în colectivul de muncă al unui angajator determinant, într-o structură organizatorică și într-o anumită
DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279805_a_281134]
-
onora obligațiile contractuale. În acest context, Curtea urmează să verifice dacă legea criticată amenajează autonomia de voință a părților în sensul soluționării situațiilor menționate mai sus. 95. În acest sens, Curtea reține că sub imperiul Codului civil din 1864 atât doctrina, cât și practica au recunoscut posibilitatea aplicării teoriei impreviziunii în cazul în care un eveniment excepțional și exterior voinței părților ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil de acestea la data încheierii contractului ar face excesiv de oneroasă executarea obligației
DECIZIE nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
principiul autonomiei universitare; ... l) principiul libertății academice; ... m) principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora; ... n) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice; ... o) principiul incluziunii sociale; ... p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia; ... q) principiul participării și responsabilității părinților; ... r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive; ... s) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278666_a_279995]
-
libertății academice; ... c) principiul răspunderii publice; ... d) principiul asigurării calității; ... e) principiul echității; ... f) principiul eficienței manageriale și financiare; ... g) principiul transparenței; ... h) principiul respectării drepturilor și libertăților studenților și ale personalului academic; ... i) principiul independenței de ideologii, religii și doctrine politice; ... j) principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor; ... k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor; ... l) principiul centrării educației pe student. ... (2) În învățământul superior nu sunt admise discriminări pe
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278666_a_279995]
-
să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată în recursul în interesul legii. ... (3) Cererea de recurs în interesul legii trebuie să fie însoțită, sub sancțiunea respingerii ca inadmisibilă, de copii ale hotărârilor judecătorești definitive din care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279277_a_280606]
-
drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz, judecătorii raportori vor întocmi și vor motiva proiectul soluției ce se propune a fi dată recursului în interesul legii. ... (7) Ședința completului se convoacă de președintele acestuia, cu cel puțin 20 de zile
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279277_a_280606]
-
să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată în recursul în interesul legii. ... (3) Cererea de recurs în interesul legii trebuie să fie însoțită, sub sancțiunea respingerii ca inadmisibilă, de copii ale hotărârilor judecătorești definitive din care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279281_a_280610]
-
drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz, judecătorii raportori vor întocmi și vor motiva proiectul soluției ce se propune a fi dată recursului în interesul legii. ... (7) Ședința completului se convoacă de președintele acestuia, cu cel puțin 20 de zile
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279281_a_280610]
-
să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată în recursul în interesul legii. ... (3) Cererea de recurs în interesul legii trebuie să fie însoțită, sub sancțiunea respingerii ca inadmisibilă, de copii ale hotărârilor judecătorești definitive din care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279327_a_280656]