13,416 matches
-
Sfintei Ocrotitoare a moldovenilor, Parascheva, mi-am urcat familia într-un vagon de marfă. Drumul a durat mai bine de o săptămână. Eu cu un tren, soția, copiii și sărăcia în altul. Condamnați ... La Nicorești stăteam la părinți și ne durea sufletul de câtă calicie ne năpădise după ce făcuserăm strânsură gospodărească în două rânduri dincolo de Prut. Tinerețe de sacrificii, copil băgat sub iarbă, străini în propriul nostru sat. Cam puțin pentru un nou început. Noi nu aveam ce îmbrăca, copiii la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
unui alt fel de nou refugiu parcă mă imploră să redau obiectele dragi sub lumina singurului ochi de care se mai folosește și iarăși caut idei de copertă. Întorc Internetul pe ore și zile căutând grupuri de refugiați și mă doare durerea lumii pe istoria mai veche sau mai nouă până în ziua în care înțeleg, în sfârșit înțeleg că marii mutilați ai războaie lor, ai refugiilor au fost în primul rând femeile și deasupra lor mamele, scuturi vii ale existenței și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
acei care au fost, sunt și vor fi în satul unde a fost trimisă de partid să execute sarcinile trasate, adică acei pioni principali și vistierii tuturor secretelor și ai bunătăților. Fiecare întâmplare povestită este o rană deschisă care încă doare. Evenimentele din ’89 o găsesc pe femeie complet nepregătită, valul de ură și de răutate o spulberă. Deși alungată din funcție de niște persoane aflate la limita moralității, reușește să părăsească în viață acea comună în după amiaza zilei de 23
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
când mă vedea, mă privea minute în șir, ca apoi să mă mângâie chipurile „părintește” pe obraz, când mi-a atins obrajii vișinii, și-a retras speriat mâna: Măi, fată, dar tu ai temperatură mare. Nu ți-e rău? Mă doare foarte tare capul și mi-e frig, am răspuns tremurând. Mi-a spus să urc în mașină și m-a dus la dispensar. Aveam pneumonie. Temperatura trecea ușor de patruzeci de grade. 54 O ducem direct la spital, nu mai
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și că îl rog să mă lase în pace. I-am sugerat să meargă să discute cu cei care au reclamat. Îmi era foame, sete, aveam nevoie să ies din acea încăpere unde fumul de țigară înlocuise tot aerul. Mă durea spatele, capul și simțeam că explodez. Într-un târziu mi-a dat voie să părăsesc biroul după ce am dat ultima declarație, pe care am și semnat-o. Ancheta a continuat prin audierea altor cetățeni și salariați din primărie, printre care
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se vindeau doar pe valută. Știam despre acest magazin, la care fusesem cu mulți ani în urmă cu niște prieteni care lucraseră în străinătate. Ajunsă în cele din urmă în cameră m-am simțit dintr-odată rău, din ce în ce mai rău. Mă durea capul, stomacul, aveam senzația de vomă și diaree. Toată noaptea am stat pe scaunul de la baie, gata, gata să-mi dau duhul de rău ce-mi era. Dimineață i-am spus colegei de cameră, care era sănătoasă și în formă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Închinate „Fratelui Ilie Ilașcu”: „Eh, Ilie, dacă ucideai o mie de ostași, erai erou, erai eliberat! Chiar decorat! Dar tu ești doar român și-atât ... Deci mai periculos decât chiar criminalii de război! Vai, pe călăii tăi nimic nu-i doare ... Nici lacrima copiilor nu-i arde... Ei nu pot ști că neamul românesc, Întreg, cuprinde milioane de Ilie, Și-un neam Întreg nicicând, nu poate fi Închis. 1991 Agenda activităților La 24 ianuarie la Muzeul Unirii s-au sărbătorit 132
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
10 ani pe atunci în MAE și, în subsidiar, cu "colegii cu ochi bleu" peste tot, nu aveam cum să mă ia gura pe dinainte să rostesc niște cuvinte și aprecieri ca cele menționate, față de un eveniment de care mă durea absolut "în cot"! ACTUL VII CHILE LINDO La ceva timp după eșuarea "decolării spre Roma", directorul meu m-a informat că "tovarășul ministru Ștefan Andrei vrea să-mi comunice ceva urgent"! Mi-am făcut tot felul de gânduri asupra acelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
a comunicat, dar spre salvarea noastră a făcut un semn cu mâna pe care colaboratoarea l-a interpretat drept aprobare. (Citisem o carte despre semnificația gesturilor și aflasem multe, de exemplu despre cum poți vorbi "în limbi străine până te dor mâinile". Sunt convins că dacă un june ministru de externe al României ar fi citit respectivul studiu, nu i-ar mai fi arătat degetul mare regelui Spaniei!) Ne-a întrebat unde dorim să fim cazați, la un hotel lângă aeroport
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
preoți, dascăli și țârcovnici și un cor de doamne grase, cu ochelari, îl implorau. Și acest Domn, uite-l, în vagonul Iași-Cetatea Albă-Bugaz. Nu cred că am dormit o clipă. Dimineața, chinuit de tainica întrebare, aveam o migrenă grozavă." Te doare capul din cauza fumului", a stabilit bunica mea, "am să-ți fac o salată de ceapă" (aceste salate, care în filozofia medicală a bunicăi aveau o arie terapeutică extrem de extinsă, mă îngrozeau). Ce puteam spune eu, care știam originea durerii, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
am ajutat să-și păstreze statutul, am fost cu el la Protocol, ba și la o mică locantă, improvizată într-un vagon metalic, reformat de mult, denumit "La ultimul leu". Am traversat cu dânsul orașul cât era încă noapte... Mă durea capul și aș fi avut nevoie de un antinevralgic, dar asistenta de la unica farmacie lipsea ("se ține cu un doctor, noaptea pleacă amândoi la Ploiești", mi-a raportat motanul salvat), așa că am apelat la serviciul de gardă al spitalului. Acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
atinge nivelul maxim al calităților sale fundamentale. Cine nu a fost "bun" la optsprezece ani, nu va fi niciodată bun. Aveam atunci abia vreo paisprezece ani... poate cincisprezece... Ce vârstă... Eram ca o oglindă a lumii, mă entuziasmam sau mă dureau toate... Voiam să mă fac explorator, ca Nansen, idolul meu, sau să ajung un doctor mare, sau un scriitor ori artist ilustru. Voiam sa devin ceva deosebit, fără a avea un plan anume, nici un talent, o vocație. Una însă, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
activ peste 15 condamnări; tot în același grup era și un bătrân țigan ursar, condamnat la 15 zile închisoare pentru o coțcărie măruntă, care ne înveselea serile, cântând ca pentru urs; într-o noapte a șters-o însă, fiindu-i dor de țigancă și de cei patru copii... Făcându-mi-se marele hatâr de a fi lăsat să dorm în cancelarie, aduceam în fiecare seară un pat din dormitor, dar odată cu el și nelipsiții [291] păduchi ai cazărmilor românești. Toate spălătoarele
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pe Corneliu Codreanu de ce este anti[-]francez, Căpitanul a protestat vehement, declarând aproape textual: „Este cea mai mare greșeală să se creadă că legionarii ar putea fi anti[-]francezi. Suntem fervenți admiratori ai Franței și ai culturii franceze, dar ne doare faptul că adevărata Franță este tot mai copleșită de masonerie, comunism și evrei. Dorim din tot sufletul o renaștere franceză a Franței, căci orice român are un adevărat cult pentru Franța”. Fiind naționaliști cu accentuată nuanță [299] antisemită, impusă de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Nimic mai normal, ne amintim noi, doar 45% dintre români trăiesc pe „platouri de filmare” în scene domestice de Could Mountain. Comentariile m-au întristat. Ne-au întristat pe toți. Pe Matei Călinescu și pe Cristina Zarifopol chiar i-a durut. Eu cred că am rezistat chiar ceva mai bine ispitei de a simți ca pe o ofensă declarațiile regizorului și vedetei principale și nu m-am întrebat asemenea Adrianei Călinescu: „Dar altceva nu au mai văzut în România în atâtea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pe Lucica Boroianu, muza care, dintre toate, i-a inspirat cele mai frumoase stihuri de dragoste. JERTFA UNIRII În spirit patriotic, după 1859 capitala Moldovei a renunțat la poziția de cel dintâi oraș al țării, în noua Românie mulțumindu-se dor cu rolul de capitală culturală. Avea cea mai veche universitate, oameni de spirit, Junimea, Convorbirile, îi avea pe Creangă și pe Eminescu. Pentru pierderea instituțiilor cu care, potrivit firii lor, ieșenii urmau să se împace, titlul de capitală a culturii
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
dărâme acest edificiu clădit de creator, acest erou al neamului și al bisericii. În el găzduia o inimă bună, un suflet mare, după care a pornit atâtea și atâtea fapte mărețe...”, iar după ce îi face o scurtă biografie, adaugă: „Ne doare că l-am pierdut [...]. Toată lumea îl iubea pentru că și el pe toți îi iubea. Acum el merge la dreptul Judecător să primească răsplata faptelor lui, lăsându-ne pe noi tinerii apostoli ca să continuăm a lucra cu aceeași bărbăție ca
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
am cinstit pe agricultorii harnici. Am cules spice în urma secerătorilor; băteam fasolea pe țoale mari, întinse la pământ apoi culegeam cu mare atenție toate boabele împrăștiate. Acum, când văd cum pământul este batjocorit, pământul bun pe care îl avem, mă doare inima. Nu pot să înțeleg cum conducătorii țării sunt atât de nepricepuți și iresponsabili în ceea ce privește soarta agriculturii și nu numai. În schimbul de studenți pe care Universitatea „Al. I. Cuza” l-a realizat peste 25 de ani cu Universitatea „Fr. Schiller
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de față. — Bine, da’ ziarele, televiziunea! Toată lumea spune... În sfârșit, toată tevatura asta crezi că nu înseamnă nimic. Crezi că a făcut-o așa, de florile mărului... Fără nici un schepsis! — Cum adică? — S-a legat la cap fără să-l doară, așa crezi? Păi nu-i pasă! Oricum, nu mai are nimic de pierdut. Peste patru ani tot nu mai candidează. Și-așa a domnit aproape cât răposatul... — Care răposat?... Las’ că știi matale care... — Bine, dar poate să fie prim-
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de rând. De vină e ambiția discutabilă de a strânge laolaltă personalități cu o forță de caracter ieșită din comun. Francezii ar numi asta: un coș cu crabi. Cotidianul, 27-28 iulie 2002 M-am legat la cap fără să mă doară Nu eram eu mai liniștit când, nefiind abonat la Internet (și încă în mod nelimitat, pe cablu!), nu puteam citi ziarele din țară „în direct”? Îmi cădea în mână câte o revistă literară - și asta din an în paște -, citeam
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
zis eu, așa, într-o doară. Nu m-a contrazis nimeni. Aș fi putut să le vorbesc și despre Ian Palach sau, mai încoace, despre 21 decembrie și despre morții noștri, câți or fi fost, pe cei doi oricum îi durea drept în cur: se uitau cu ochii cât cepele la fetele care nu mai aveau ce scoate de pe ele. În momentul acela, de maximă desfoliere, basarabencele din Maramureș veneau și se așezau în brațele noastre bucuros primitoare. La Paris, nici
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Cam așa ceva. Nu mai știu ce-am zis. Oricum, n-are importanță. Poate că tot atunci, deși nu prea cred, directorul editurii s-a apucat să-mi țină un fel de lecții de filosofia culturii. Mi-a vorbit de ce-l durea înainte de toate: de țăranul român, de deculturalizarea acestuia. Înainte de război, România fiind o țară esențialmente agrară, era firesc ca țăranul să fie principala victimă a regimului. Țăranul a fost smuls din tradițiile lui culturale. Și alfabetizat, adică îndoctrinat. Una la
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
cu James Bond. Nu se simțea complet în siguranță nici acasă. Câteva săptămâni la rând avu impresia că în cameră îi intră femei ce abuzează de el când doarme. Ajunse la această concluzie pentru că atunci când se trezea tot corpul îl durea și avea vânătăi. Era sigur că fetele îi fac avansuri (unele dintre ele au mărturisit că, într-adevăr, îi făcuseră avansuri), dar nu era sigur de ce. A recunoscut în fața mea că, în timpul cât fusese la spital, s-a masturbat împreună cu
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
toate, printr-o fericită coincidență, sub pălăria PSD. Ne vom apăra sărăcia, și nevoile, și neamul. Hănescu, Mergea și Tecău sînt prea tineri, Voinea are complexul Cupei Davis de cînd cu mingile de meci irosite în fața Olandei. Pe Pavel îl dor șalele. Dar toate astea pălesc în fața sublimului tablou de familie înfățișînd șase primari de sector încinși cu eșarfe tricolore, filmați abundent pe post de patroni fizici și spirituali ai loburilor și așilor. Domnul prefect Oprea se îndeletnicește uneori cu tenisul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
spera la deșteptăciune? Cum uneori piedica fatală ne-o punem singuri, s-ar putea spune că nu. Dar trăim cu speranța că, pe pămîntul acesta, pentru fiecare om există o linie a orizontului. N-o să mîncăm niciodată cîini, pentru că îi doare! O fotografie difuzată de agenția EPA a șocat întreaga lume. O bucătăreasă dintr-un restaurant sud-coreean scotea dintr-o oală o „delicioasă“ ciosvîrtă fiartă de cîine. Cu cîteva luni înaintea Mondialului organizat în acea țară! „Eu n-o să bat niciodată
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]