13,183 matches
-
memoria de scurtă durată și memoria de lungă durată. Memoria senzorială deține informații senzoriale mai puțin de o secundă după ce un element este perceput. Abilitatea de a vedea un element și de a ține minte cum arata cu doar o fracțiune de secundă de observație sau de memorare este exemplul de memorie senzorială. Aparține de control cognitiv și este un răspuns automat. La prezentări foarte scurte, de multe ori participanții raportează că li s-a părut să "vadă" mai mult decât
Memorie () [Corola-website/Science/298312_a_299641]
-
fie cât mai aproape de populația locală. Această reformă vrea să sfârșească cu divizarea teritorială moștenita din era coloniala și constă într-un proces de consultare a populației care a permis crearea unor noi comune, care reunesc mai multe sate și fracțiuni de teritoriu conform unor criterii bine definite. Există 703 comune în Mâli, dintre care 684 au fost create în 1996. O lege din 1999 confirmă această reorganizare administrativă și teritorială din Mâli, cu crearea cercurilor (regruparea de mai multe comune
Mali () [Corola-website/Science/298123_a_299452]
-
Călătorește prin Rusia și prin Europa și publică ziarul "Iskra" (Scânteia) și diferite articole și cărți legate de mișcarea revoluționară. Lenin a fost un personaj activ în Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), iar din 1903 a condus fracțiunea bolșevică după ruptura cu menșevicii, ruptură care a fost inspirată, cel puțin parțial, de pamfletul său "Ce este de făcut?". În 1906 a fost ales în prezidiul PSDMR. În 1907 s-a mutat în Finlanda din motive de siguranță. A
Vladimir Ilici Lenin () [Corola-website/Science/298197_a_299526]
-
martie 1918). Acceptând că sovietele sunt singurele forme legitime de guvernare muncitorească, Lenin a întrerupt activitatea Adunării Constituante Ruse. Aici, bolșevicii pierduseră la vot, câștigătorul alegerilor fiind Partidul Socialist Revoluționar. Mai târziu, aceștia din urmă s-au divizat în două fracțiuni, una de stânga, pro-soviete, și alta de dreapta, anti-soviete. Bolșevicii aveau majoritatea în Congresul Sovietelor și au format o coaliție guvernamentală cu socialiștii revoluționari de stânga. În cele din urmă, coaliția lor însă s-a prăbușit, după ce socialiștii-revoluționari s-au
Vladimir Ilici Lenin () [Corola-website/Science/298197_a_299526]
-
toată Rusia se desfășura cu furie un război civil. Un mare număr de forțe politice și sprijinitorii acestora au luat armele în mâini pentru a sprijini, respectiv pentru a răsturna guvernul. Deși în războiul civil au fost implicate mai multe fracțiuni, cele mai importante două forțe au fost Armata Roșie (comuniștii) și Armata Albă (monarhiștii). Puterile străine, precum Franța, Marea Britanie, Statele Unite și Japonia au intervenit, de asemenea, în război (de partea albilor). În cele din urmă, Armata Roșie a ieșit învingătoare
Vladimir Ilici Lenin () [Corola-website/Science/298197_a_299526]
-
a fost definitiv pecetluită de înfrângerile repetate ale armatei rusești, de deteriorarea stării economice, de numeroasele dezordini publice din marile orașe, provocate de lipsurile alimentare. Țarul a fost detronat în 1917, în urma unei mișcări revoluționare. La sfârșitul Revoluției din 1917, fracțiunea marxistă a bolșevicilor, condusă de Vladimir Ilici Lenin, a cucerit puterea în Petrograd și în Moscova, iar Partidul Bolșevic și-a schimbat numele în Partidul Comunist. A urmat un război civil, care a opus Armata Roșie comunistă unei confederații de
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
cartel cu conservatorii; acest fapt a slăbit pozițiile domnitorului și a animat activitatea "monstruoasei coaliții" (denumire promovată în epocă de presa favorabilă lui Cuza), hotărâtă să-l înlăture. Complotiștii au reușit să-și realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracțiune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca ș.a.), și l-au constrâns pe domnitor să abdice în noaptea de 10/22-11/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit însuși Al. I. Cuza, care nu numai că nu a luat
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
cu variația "ΔA" a ariei membranei astfel încât: Lucrul mecanic efectuat asupra membranei contribuie la creșterea energiei potențiale a membranei, adică formula 10, de unde Relație din care se scrie o a doua definiție pentru coeficientul de tensiune superficială: Energia potențială E este fracțiunea din energia internă a membranei care pe parcursul unei transformări izoterme poate fi transformat în lucru mecanic. În termodinamică această parte a energiei se numește energie liberă (generalizat: potențialul Gibbs). Ultima relație dă definiția fizică a coeficientului formula 12, și anume: coeficientul
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
cei care vor reprezenta interesele tuturor cetățenilor.”" La Congresul III al PL din 26 septembrie 2010 este ales în calitate de vicepreședinte al Partidului Liberal. Ca urmare a proiectului PCRM nr.2638 cu privire la inadmisibilitatea acțiunilor de reabilitare a nazismului a declarat că „"Fracțiunea PL insistă că acest proiect să includă și condamnarea comunismului. Noi punem semn de egalitate între nazism și comunism. Nazismul a făcut orori pe timp de război, iar comunismul a făcut crime și pe timp de pace. Nu numai prin
Valeriu Munteanu (politician) () [Corola-website/Science/317184_a_318513]
-
Alegerile federale germane pentru alegerea unui nou "Bundestag" au avut loc la data de 27 septembrie 2009 pe întregul teritoriu al Republicii Federale Germania. Principalii competitori pentru funcția de cancelar au fost: Angela Merkel (din partea fracțiunii parlamantare "CDU/CSU"), Frank-Walter Steinmeier ("SPD") și Guido Westerwelle ("FDP"). (* "CDU" și "CSU" formează împreună în "Bundestag" o singură fracțiune parlamentară numită "CDU/CSU" sau și "Christliche Union" ("Uniunea Creștină"). Rezultatele acestor alegeri au condus la o nouă coaliție guvernamentală
Alegeri legislative în Germania, 2009 () [Corola-website/Science/317205_a_318534]
-
septembrie 2009 pe întregul teritoriu al Republicii Federale Germania. Principalii competitori pentru funcția de cancelar au fost: Angela Merkel (din partea fracțiunii parlamantare "CDU/CSU"), Frank-Walter Steinmeier ("SPD") și Guido Westerwelle ("FDP"). (* "CDU" și "CSU" formează împreună în "Bundestag" o singură fracțiune parlamentară numită "CDU/CSU" sau și "Christliche Union" ("Uniunea Creștină"). Rezultatele acestor alegeri au condus la o nouă coaliție guvernamentală, de data asta între "CDU/CSU" și "FDP", instituită la 28 octombrie 2009 sub conducerea aceleiași cancelare Angela Merkel ("CDU
Alegeri legislative în Germania, 2009 () [Corola-website/Science/317205_a_318534]
-
uneltele politice, poeta care avea alte unelte verificate și necesare alături de uneltele calificate ale politicienilor (dacă există de acestea pe aci). A acceptat să fie și consilier în Consiliul municipal Chișinău în ultimii ani, când frontiștii ridicau - deja - mânuțele odată cu fracțiunea comunistă (în probleme importante pentru românism). Mi-a plăcut în mai multe feluri că poarta spre recetirea Eugeniei Bulat mi-a întredeschis-o Aurelia Borzin, poetă siderală, pe care Eugenia a pregătit-o pentru preluarea celor două proiecte, să le
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
(n. 16 ianuarie 1948, Berlin) este un avocat și politician german, membru al partidului Die Linke, al cărei fracțiune o conduce în Parlament. Între anii 1998 - 2000 a fost președintele fracțiunii politice de stânga PDS, iar în anul 2002 a fost senator al landului Berlin, responsabil cu probleme economice, ale câmpului muncii și ale femeilor. provine dintr-o familie
Gregor Gysi () [Corola-website/Science/317750_a_319079]
-
(n. 16 ianuarie 1948, Berlin) este un avocat și politician german, membru al partidului Die Linke, al cărei fracțiune o conduce în Parlament. Între anii 1998 - 2000 a fost președintele fracțiunii politice de stânga PDS, iar în anul 2002 a fost senator al landului Berlin, responsabil cu probleme economice, ale câmpului muncii și ale femeilor. provine dintr-o familie de evrei germani. Tatăl său, Klaus Gysi, de profesie editor, a fost
Gregor Gysi () [Corola-website/Science/317750_a_319079]
-
benedictină în vremea controversei asupra subiectului sărăcia apostolică dintre ordinele catolice ale franciscanilor și dominicanilor . Grupul numit Spirituali ura bogăția, generând grupurilor eretice numite apostolici sau dulcinieni. Cartea evidențiază această tensiune care există în creștinism în epoca medievală: spiritualii, o fracțiune din cadrul ordinului franciscan, cereau ca biserica să renunțe la întreaga sa avere, iar unele secte eretice au început să îi ucidă pe cei bogați, în timp ce majoritatea franciscanilor și clerului au interpretat Scriptura în sens principiului iubirii aproapelui. O parte dintre
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
pe aceeași listă că o organizație de dreapta și stînga Partidul Socialist Revoluționar pana la congresul Revoluționarilor Socialiști de Stînga la data de 2—11 decembrie (19—28 noiembrie) 1917 era reprezentată de un singur partid. Din momentul formării listelor fracțiunii Revoluționarilor Socialiști de Stînga erau în minoritate în partidul Partidul Socialist Revoluționar, dar de regulă Revoluționarii Socialiști de Stînga erau mai puțini iar în liste ultimii. Acea parte a țărănimii care au susținut partidul Revoluționarilor Socialiști de Stînga prin vot
Alegeri pentru Adunarea Constituantă Rusă, 1917 () [Corola-website/Science/319515_a_320844]
-
lui Averescu la alegerile din 1920. Întreaga UER și-a acordat apoi sprijinul Partidului Național Liberal: la alegerile din 1922, alături de Nistor, fostul lider al Partidului Democrat al Uniunii din Bucovina, Straucher a susținut platforma național-liberală pentru Bucovina. În schimb, fracțiunea sionistă a lui Ebner a intrat în alianță cu Averescu și, la alegerile din 1926, această mutare a dus la alegerea lui Ebner în Camera Deputaților. La alegerile din 1927, Ebner s-a aliat cu Partidul Național Țărănesc și a
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
partidul Verzii părea dispus să se alăture unei guvernări - în cazul în care coaliția SPD-Verzii ar fi întrunit împreună majoritatea în bundestag. ¹Totalul de la partidul Verzilor reflectă unirea dintre Partidul Verde din vestul și cel din estul Germaniei. Coaliția dintre fracțiunea comună CDU/CSU și FDP a rămas la putere, cu Helmut Kohl drept cancelar. PDS și-a asigurat 4 locuri directe, făcându-l eligibil pentru statutul deplin de grup parlamentar (fracțiune parlamentară) și reprezentare proporțională, chiar dacă a rămas sub pragul
Alegeri legislative în Germania, 1994 () [Corola-website/Science/319706_a_321035]
-
din vestul și cel din estul Germaniei. Coaliția dintre fracțiunea comună CDU/CSU și FDP a rămas la putere, cu Helmut Kohl drept cancelar. PDS și-a asigurat 4 locuri directe, făcându-l eligibil pentru statutul deplin de grup parlamentar (fracțiune parlamentară) și reprezentare proporțională, chiar dacă a rămas sub pragul de 5 % din totalul voturilor.
Alegeri legislative în Germania, 1994 () [Corola-website/Science/319706_a_321035]
-
ianuarie 1806, cănd Pitt a murit, noul Minister a fost creat de Grenville. Au fost incluși Fox și Addington ( înnobilat că primul viconte Sidmouth) precum și alte figuri politice ale zilei. Nu ar fi inclus George Canning care a preluat conducerea fracțiunii lui Pitt în Camera Comunelor sau Ducelui de Portland în Camera Lorzilor. Acest Minister a fost recunoscut că: Ministerul Tuturor Talentelor. O încercare a fost făcută pentru a finaliza războiul Napoletanilor prin negociere. Această speranța a eșuat iar războiul a
Alegeri legislative în Regatul Unit, 1806 () [Corola-website/Science/319712_a_321041]
-
, conform originalului, [The] Democratic-Republican Party, a fost un partid istoric din Statele Unite ale Americii, fondat de Thomas Jefferson și James Madison în jurul anului 1792 și divizat în mai multe fracțiuni în anul 1824, ceea ce a dus la desființarea să de-facto. Suporterii partidului se identificau în mod obișnuit ca fiind "Republicani" (în original, "Republicans"), dar uneori că "Democrați" (în original, "Democrats"). Denominarea "Democratic Republican" era de asemenea utilizată de contemporani, dar
Partidul Democrat-Republican () [Corola-website/Science/319033_a_320362]
-
dar uneori că "Democrați" (în original, "Democrats"). Denominarea "Democratic Republican" era de asemenea utilizată de contemporani, dar mai ales de către oponenții partidului. "" a fost partidul politic dominant pe scena politică a Statelor Unite între 1800 și 1824, după care, scinzându-se în fracțiuni, a devenit practic un partid defunct. Jefferson created the political party to oppose the economic and foreign policies of the Federalists, a party created a year or șo earlier by Treasury Secretary Alexander Hamilton. The Democratic-Republican party opposed the Jay
Partidul Democrat-Republican () [Corola-website/Science/319033_a_320362]
-
în Germania pentru "continuarea studiilor" și "calificare", deși știau bine că este numai un pretext pentru a permite înrolarea lor în Waffen-SS. În 1940, Andreas a intervenit într-o dispută între două Grupuri Etnice Germane din Banat, și a ajutat fracțiunea radicală să obțină supremația. În august 1940, după ce prin Dictatul de la Viena o parte din Transilvania a revenit Ungariei, conducerea populației germane din România a fost preluată de organizația "NSDAP der deutschen Volksgruppe in Rumänien". În 27 septembrie 1940, "VoMi-Leiter
Andreas Schmidt () [Corola-website/Science/319376_a_320705]
-
urcă pe tronul Franței. Acesta utilizează resursele ducatului pentru a-și consolida poziția, ducatul rămânând în posesia fratelui său Hugues. Acesta deține teritorii de o parte și de cealaltă a râului Saone, dar la moartea lui Raoul, Hugues este atacat fracțiunea opusă acestuia, și pierde teritoriile ducatului de Burgundia. La moartea succesorului lui Hugues, Gilbert de Chalon, teritoriile sunt reunite prin căsătoria dintre Otton de Burgundia, fiul titularului titlului ducal și dintre fiica lui Gilbert, singura moștenitoare a acestuia. Otton moare
Ducatul Burgundia () [Corola-website/Science/315030_a_316359]
-
al Sfântului Imperiu Roman, îi permite lui Filip să joace un rol important în conflictul dintre Franța și Anglia. Fiul acestuia, Ioan fără frică îi urmează în 1404. În perioada nebuniei regelui Carol al VI-lea, Ioan este șeful unei fracțiuni din lupta pentru putere ce îl opune clanului de Armagnac. Aliat al englezilor, Ioan ocupă Parisul în 1418, dar în 1419 este asasinat de moștenitorul tronului Franței, viitorul Carol al VII-lea. Fiul lui Ioan, Filip al III-lea, zis
Ducatul Burgundia () [Corola-website/Science/315030_a_316359]