14,500 matches
-
mic l-au stins cu lapte. Biserica s-a reparat în 1908. Meșterii s-au temut a se sui pe turn ca nu cumva să se în boarde cu ei a Muierile vorbesc că pentru aceia a trăznit biserica și icoana; că Torțian Oană a făcut ștergura pe care o-a cusut în ziuă de Marți între tunete. Aceasta ștergură a fost pe icoana aceia care o-a lovit fulgerul”. ”Păreții bisericei pe din afară sunt lipiți și spoiți cu var
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
cumva să se în boarde cu ei a Muierile vorbesc că pentru aceia a trăznit biserica și icoana; că Torțian Oană a făcut ștergura pe care o-a cusut în ziuă de Marți între tunete. Aceasta ștergură a fost pe icoana aceia care o-a lovit fulgerul”. ”Păreții bisericei pe din afară sunt lipiți și spoiți cu var, în lăuntru bisericei pe păreții de bârne e trasă pânză, pe care sunt diferite chipuri zugrăvite. Altarul bisericei e de 2,1/2
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
e reprezentată toată viața lui Christos. Lângă iconostas sunt 4 chipuri vechi cari se pot lua jos: sf. Nicolae, sf. Maria, Domnul Christos și Michail Arhangelul. Pe iconostas sunt chipurile prescrise după ritul oriental, mai multe cununi o mulțime de icoane nouă și o icoană portativă pentru procesiuni, mai sunt cinci prapori, 2 cruci, un fesnic mare și cărțile cantorilor. Tinda muerilor e fără ferestri, de 3 metri lungă și de 5 metri largă, aicea e un scaun pentru preoteasă și
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
lui Christos. Lângă iconostas sunt 4 chipuri vechi cari se pot lua jos: sf. Nicolae, sf. Maria, Domnul Christos și Michail Arhangelul. Pe iconostas sunt chipurile prescrise după ritul oriental, mai multe cununi o mulțime de icoane nouă și o icoană portativă pentru procesiuni, mai sunt cinci prapori, 2 cruci, un fesnic mare și cărțile cantorilor. Tinda muerilor e fără ferestri, de 3 metri lungă și de 5 metri largă, aicea e un scaun pentru preoteasă și dăscăliță. Pe lângă păreți sunt
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
zdrobește; mincinosul are un vas cu apă înaintea lui și îi este sete dar nu poate bea. Reprezentațiunile aceste ale iadului le închide moartea care în o mână are o coasă, în alta o greblă. - Pe păretele din fund este icoană celor 10 fete fecioare cu candele. - După ușa bisericei la scara turnului este ”lenea”, închipuită prin o femeie grasă despletită care doarme șezând pe un scaun și îi cade fusul și furca jos. Biserica se pare că e cam de
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
constituit și de coloritul diferit al îmbrăcămintei. În naos și în absida altarului, la acel moment încă se mai vedeau urme de pictură, dar fiind prea deteriorate, programul iconografic nu putea fi descifrat. Iconostasul, cu cele două uși cuprindeau obișnuitele icoane împărătești. În partea superioară se regăseau cei 12 apostoli, având în mijloc pe Isus Hristos, deasupra fiind trei cruci, la mijloc Isus iar în cele două părți cei doi tâlhari răstigniți. Sub aspect contructiv, biserica prezintă un plan dreptunghiular terminat cu
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
pentru tămâie, un clopoțel, un luminar mic sub sicriul odăjdiilor, 5 rânduri de vesminte preoțești, 3 stichare, 6 purificatoare, 1 ștergar, Euchologiu din 1868 de Blaj, vas pentru giăratic. Biserică bărbaților: iconostasul de lemn cu 3 uși, pe el atârnate icoanele Iisus, PV Maria, măi deasupra cină din urmă, S I Botezătorul, și S Iosif, în cadre aurite cu țesături pedeasupra lor, 2 lustere vechi, 4 prapori noi, măsuța pentru parastasă, pe ea luminări cu 3 crengări, crucita de lemn și
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
și S Iosif, în cadre aurite cu țesături pedeasupra lor, 2 lustere vechi, 4 prapori noi, măsuța pentru parastasă, pe ea luminări cu 3 crengări, crucita de lemn și iconuță spre sărutare, taier pentru oferte, 2 străni, pe pareți 8 icoane vechi. Cărți: Octoich de Blaj 1907, Pentecostar de Blaj 1768, Triod de Râmnic 1761, Mineiu de Blaj 1838, Apostoler de Blaj 1766, toate bine compactate, pe lângă pareți lavițe lungi simple. Biserică muierilor sau tinda despărțita cu părete tăiat alungul mijlocului
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
Blaj 1907, Pentecostar de Blaj 1768, Triod de Râmnic 1761, Mineiu de Blaj 1838, Apostoler de Blaj 1766, toate bine compactate, pe lângă pareți lavițe lungi simple. Biserică muierilor sau tinda despărțita cu părete tăiat alungul mijlocului cu o măsuță pentru icoana și evanghelie spre sărutare, pe margini cu lavițe. În turn sunt 2 clopote, cel mic de 50 ani, greutatea și prețul nu să ști, cel mare din anul 1906 de 90 kgr procurat din ofertele benevole a credincioșilor cu 300
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
eveniment având loc probabil în secolul al XIX-lea. Stilul picturii iconostasului trădează experiența unui pictor format și venit din ambianța culturală central europeană. În partea superioară a iconostasului sunt redați apostolii, grupați câte trei, spațiul central fiind dominat de către icoana ce îl prezintă pe Isus Cristos stând pe tron. În registrul următor sunt redate evenimente importante din calendarul bisericesc: "Nașterea Precistei", "Aducerea în biserică", "Nașterea lui Isus", "Botezul Domnului", "Bunavestire", "Duminica Floriilor", "Învierea lui Hristos", "Înălțarea Domnului", "Icoana cea nefăcută
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
dominat de către icoana ce îl prezintă pe Isus Cristos stând pe tron. În registrul următor sunt redate evenimente importante din calendarul bisericesc: "Nașterea Precistei", "Aducerea în biserică", "Nașterea lui Isus", "Botezul Domnului", "Bunavestire", "Duminica Floriilor", "Învierea lui Hristos", "Înălțarea Domnului", "Icoana cea nefăcută de mână", "Pogorârea Duhului", "Schimbarea la față" și "Adormirea precistei".
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
naosului sunt așezate în rând tablouri ce prezintă scene din patimile Mântuitorului. De remarcat faptul că în partea inferioară a tabloului este scris în limba română, cu caractere chirilice și în limba latină versetul din evanghelie reprezentat. Iconostarul conține, pe lângă icoanele împărătești obișnuite, un singur nivel în care sunt reprezentați cei doisprezece apostoli având la mijloc pe Isus Hristos. Deasupra este redată Răstignirea, Sfânta Fecioară Maria și Sfântul Apostol Ioan fiind reprezentați de o parte și de alta a acesteia. Modelul utilizat
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
lor diferită însă, ca și desenul accentuat al rochiilor pe trup, relevă ușurința cu care zugravul a schimbat registrul de exprimare. Pe peretele ce desparte nava de altar s-au pictat scenele specifice iconostasului. Acesta se desfășoară amplu, chiar dacă registrul icoanelor prăznicare nu există. În schimb, după imaginea Răstignirii, continuă friza de medalioane cu prooroci, iar sub ei - Apostolii. În scena plasată în partea cea mai de sus, perspectiva lineară a accentuat două rânduri ale schemei compoziționale: cetatea Ierusalimului cu bisericile
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
sale Domnului Bob Ioan prin mâinile noastre cele de prea păcătoșilor robi lui Dumnezeu Țiple Pop Ioan Zugravul din cinstita ... de Dabacina numită ... în 1796". Anul este trecut atât cu cifre arabe cât și chirilice. În biserică sunt și câteva icoane pe lemn de valoare, datând din secolul al XVIII-lea. Această biserică a fost mult mai frumoasă când avea acoperișul din șindrilă nu cum este ,renovată, cu tablă zincată. A fost biserica copilariei mele și mergeam cu mult drag pâna
Biserica de lemn din Chieșd () [Corola-website/Science/309839_a_311168]
-
mn episcop al Făgărașului Ioani Bobe nemeș de Kápólnok Mónostór dintru acest vidic al Chiuvarului și supt ocîrmuiria a cinstitului protopop de la Ciocmani Mezei Lupp. Iară cu zugrăvitura și cu podoaba ce să viade peste tot dinlăuntru, afară de douo cinstite icoane ce sunt î(n) oltariu pe pristol și cealaltă pe fruntariul oltariului dinainte:/ sau gătit î(n)) anii d(o)mnului 1832 și 1833 cu strădania, cu lucrul și ajutoriui chieltuialelor tuturor sătianilor fiește căruia după buna î(n)durare
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
populară, din vremea ortodoxiei. Acestea sunt produsul mâinilor unor fauri locali, între care trebuie menționat bătrânul Mihai „Căuaciul”, care trăia în sat. La o valoare artistică inegalabilă se ridică podoaba interioară, atât cea din lemn sculptat, cât și pictura și icoanele. Ele au fost făurite, în mare parte, de zugravul Lazăr Toacaci din Piroșa. Deși pisania de deasupra ușii de intrare în naos precizează că totul a fost terminat la 5 septembrie 1833, lucrul a mai durat și în anul următor
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
mereu martori la cununiile din biserică. Lazar Toacaci n-a lucrat singur. Ajutorul său a fost tânărul Pavel Zegrean, care s-a stabilit definitiv în sat și a continuat finisările în biserică. Lui trebuie să-i aparțină pictarea celor două icoane despre care se spune în pisanie că n-au fost lucrate de Lazar Toacaci, ca și scrierea inscripției din 1836, citată în întregime. Decorația interioară, de factură cultă, poartă amprenta unui talent deosebit. Ea cuprinde absolut întreg ansamblul. Pereții au
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
o absidă decroșată cu cinci laturi) iar turnul este înalt de 15 metri. Altarul este în colțuri și nu are decât două uși. Biserica are pridvor în partea de vest însă nu prezintă cioplituri decorative. În interiorul bisericii nu se aflau icoane cu valoare istorico-documentară. Pe iconostas existau icoane noi donate de credincioși. Pereții și bolta păstrau la acea dată vechea pictură dar fumul depus a deteriorat-o încât de-abia se mai cunoaștea. Pe fațada balconului se păstrau scrise numele meșterilor
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
turnul este înalt de 15 metri. Altarul este în colțuri și nu are decât două uși. Biserica are pridvor în partea de vest însă nu prezintă cioplituri decorative. În interiorul bisericii nu se aflau icoane cu valoare istorico-documentară. Pe iconostas existau icoane noi donate de credincioși. Pereții și bolta păstrau la acea dată vechea pictură dar fumul depus a deteriorat-o încât de-abia se mai cunoaștea. Pe fațada balconului se păstrau scrise numele meșterilor în lemn după cum urmează: Roman Irimie din
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
cu scene din viața lui Isus Cristos, cu chipul celor patru evangheliști redați în medalioane circulare în partea superioară a bolții. În centrul ei este redat Isus Cristos binecuvântând, Sfânta Treime și Maica Domnului. Iconostasul are în registrul inferior trei icoane, Sf. Ioan Botezătorul, Maica Domnului și Isus Cristos. Ușile împărătești sunt realizate din lemn traforat și aurit fiind redate elemente vegelate. În centrul fiecărei uși, într-un medalion romboidal este pictat câte un serafim. În registrul superior al iconostasului sunt
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
proclamat prima oară și învestit cu veșmântul imperial și cu boneta la Didymotika, în Tracia, la 26 oct 1341. Nu i s-a pus pe cap nici o coroană. El și-a așezat, cu propriile mâini, boneta (pilon), aflată în fața unei icoane a Maicii Domnului. Poate că o ceremonie la fel de simplă a fost organizată și pentru Constantin, la Mistra. Totuși, atât Manuel I, cât și Ioan al VI-lea avuseseră grijă să aranjeze ca patriarhul Constantinopolului să facă o ceremonie de încoronare
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
La 24 mai, pe lună plină, a fost o eclipsă cu trei ceasuri de întuneric. Unii și-au amintit de profeția potrivit căreia Constantinopolul va fi cucerit când luna va fi în descreștere. Sfârșitul părea aproape. Constantin a poruncit ca icoana cea mai sfântă a Maicii Domnului, protectoarea cetății, să fie scoasă și purtată în procesiune pe străzi. Pe neașteptate, icoana a alunecat din rama în care fusese înălțată și aproape imediat străzile au fost înecate de torente de grindină și
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
profeția potrivit căreia Constantinopolul va fi cucerit când luna va fi în descreștere. Sfârșitul părea aproape. Constantin a poruncit ca icoana cea mai sfântă a Maicii Domnului, protectoarea cetății, să fie scoasă și purtată în procesiune pe străzi. Pe neașteptate, icoana a alunecat din rama în care fusese înălțată și aproape imediat străzile au fost înecate de torente de grindină și ploaie. Procesiunea a fdost abandonată. În ziua următoare, cetatea a fost învăluită într-o ceață groasă. La căderea serii, când
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
adevărului. În tabăra turcească domnea o liniște nefirească. Sultanul dăduse o zi de odihnă înaintea asaltului final. Aceia din oraș care puteau fi scutuți de apărarea și cârpirea zidurilor deteriorate au pornit pe străzi, în rugăciune. Constantin a poruncit ca icoanele și moaștele din biserici și mănăstiri să fie purtate de a lungul zidurilor, în timp ce clopotele bisericilor vor bate. Mulțimea de greci și italieni, ortodocși și catolici, și-a uitat neînțelegerile, unindu-se în cîntări și rugăciuni. Constantin a condus procesiunea
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
la anul 1900, fiind transportată cu carele. Biserica a suferit pe parcursul timpului mai multe intervenții, în anul 1965 aceasta fiind acoperită cu tablă zincată. În timpul epicopului Vasile Coman de la Oradea, biserica a fost pictată de către Vasile Gherman din Sânpetru Almașului, icoanele prăznicare de pe iconostas, ușile împărătești și icoanele Mântuitorului și Preacuratei fiind făcute de către Emilian Nicula-Andreica, lucrarea fiind realizată cu sprijinul material benevol al credincioșilor din Adalin. La acel moment protopop al Zalăului era pr. Marcel Andreescu, paroh pr. Nicolae Lăpuște
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]