13,885 matches
-
zile, București, 1966; Nuduri, București, 1967; Țara lui π, București, 1969; Week-end în oraș, București, 1969, Patimile după Bacovia, București, 1972; Bucolice, Iași, 1973; Elogii, București, 1974; Goana după fericire, București, 1974; Fidelitate, Iași, 1977; Madona cu lacrimi, Cluj-Napoca, 1977; Iluzia cea mare, București, 1979; Cafeneaua subiectelor, Iași, 1980; Poeme rapide, Iași, 1983; Flori de câmp, București, 1984; Am mai vorbit despre asta, Iași, 1986; Sperietoarea, București, 1992; Diverse cereri în căsătorie, București, 1994; Proces-verbal al unei crime, București, 1998; Orient
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
11; Constantin, Despre poeți, 146-150; Poantă, Modalități, 241-243; Cândroveanu, Alfabet, 80-83; Petroveanu, Traiectorii, 276-278; Ciobanu, Incursiuni, 106-110; Barbu, O ist., 245-246; Piru, Poezia, II, 257-266; Laurențiu, Eseuri, 107-113; Raicu, Critica, 359-362; Felea, Aspecte, I, 134-139; Grigurcu, Poeți, 469-471; Daniel Dimitriu, „Iluzia cea mare”, CL, 1979, 11; Alboiu, Un poet, 197-198; Iorgulescu, Firescul, 219-223; Cristea, Faptul, 154-156; Livescu, Scene, 107-115; Vlad, Lectura rom., 160-165; Dumitru Radu Popa, „Flori de câmp”, TBR, 1985, 288; Dinu Flămând, „Flori de câmp”, AFT, 1985, 3; Cristian
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
Publishers, Paris. Ștefan, I., Scurtu, I. (2003). Învățământul, științele și tehnica, în Istoria Românilor. vol. VIII. România reîntregită, Scurtu, I. (coord.), București: Editura Enciclopedică, 661-720. Veress K. (2000). Egy egyetemkoncepció az illúzió és a valóság között (Conceptul unei universități între iluzie și realitate) Magyar kisebbség, 2000, 2. Cluj Napoca. Weber R. (2000). Érveim I. (Argumentele mele), Krónika. 19.02.2000 Traducere de: Bakk Miklós. „Filozofia medie”. Studiul concepțiilor despre fericire și iubire prin anchete sociologice cantitative Cosima Rughiniș Universitatea din București The
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fericirea celor săraci? Filozofia fericirii în condiții adverse Promisiunea fericirii este una dintre strategiile sociale de legitimare a practicilor și a situațiilor sociale existente. Ca individ putem legitima aproape orice prin fericire: credința în Dumnezeu, dar și denunțarea religiei ca iluzie; munca asiduă, dar și traiul boem. La nivel social, însă, există anumite teorii larg împărtăștite asupra căilor de a atinge fericirea. Ancheta sociologică „Barometrul Opiniei Publice” din mai 2005, realizată de Fundația pentru o Societate Deschisă și The Gallup Organization
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
viitor. Să evaluăm deci consecințele comportamentelor noastre. Excesele prezentului se răsfrâng adesea dezastruos asupra viitorului. Să nu abdicăm de la standardele morale, chiar dacă pe moment ne pot pune viața în pericol. 9. Nu vreau să sacrific libertatea personală și civică pentru iluzia securității. Fără îndoială că nevoia de securitate constituie un determinant puternic al comportamentului uman, dar putem fi manipulați oferindu-ni-se un contract faustian. Niciodată să nu renunțăm la libertate, la drepturile noastre fundamentale pentru promisiunea securității reale și imediate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
îndoială că nevoia de securitate constituie un determinant puternic al comportamentului uman, dar putem fi manipulați oferindu-ni-se un contract faustian. Niciodată să nu renunțăm la libertate, la drepturile noastre fundamentale pentru promisiunea securității reale și imediate sau pentru iluzia securității personale. 10. Pot să mă opun sistemelor nedrepte. Rezistența în fața răului implică opoziția la controlul informațiilor, beneficiilor și sancțiunilor. Să schimbăm mentalitatea, patologia „gândirii de grup”, să ne alăturăm celor care acționează pentru înlăturarea sistemelor sociale abuzive. În finalul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
precizează A., dar cu un aer neverosimil din cauza efortului de literaturizare. Proză de ficțiune, alături de câteva amintiri, include culegerea Învinșii (1939). Fie că e vorba de tristețea unei „paiațe” pensionate, de disperarea unei femei „învinse” sau a unei fete cu iluziile consumate „într-o gară mică”, fie că se urmărește evoluția spre psihoză a unei mame ce și-a pierdut copilul, textele suferă de o oarecare inconsistență. Vag, rămâne totuși impresia de dispersare a vieții din cauza neîmplinirilor, într-o atmoferă cețoasă
ALEXIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
Când la un semn puternic se vor clăti cu groază / Cerurile-așezate pe polurile lor?”). Pe străvechea temă ubi sunt, el depășește obișnuitele glose în spiritul vanitas vanitatum prin naturalețea cu care monologul interior lasă suspendate dilemele ivite din zigzagul interogațiilor: iluzia și speranța alternează, fără tranziție, cu certitudinile lucidității și gândul morții (Meditație, Cimitirul, Suferința: „La umbră,-n întuneric, gândirea-mi se arată / Ca tigrul în pustiuri, o jertfă așteptând, / Și prada îi e gata... De fulger luminată, / Ca valea chinuirei
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
avut șansa de a fi tipărit: mai întâi, pentru că el contravenea intereselor politice ale vremii; apoi, pentru că spiritul său nu era deloc aliniat la cerințele morale ale epocii. Eugen Negrici are dreptate să constate, în lucrarea sa injustă pe alocuri, Iluziile literaturii române, cum că nu exista la noi un traseu coerent de circulație a cărții, care să ne permită să discutăm despre un sistem literar propriu-zis13. Cantemir cunoaște foarte bine aceste lucruri. Mai știe și că nimeni nu i-ar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
larg, cel al culturii europene, occidentale și deopotrivă orientale. Mentalitatea sa nu era nicidecum una locală, ci una europeană. Iar Istoria ieroglifică nu este un simptom al unei maturități culturale, ci o operă antitetică: în comparație cu ea, ies la iveală toate iluziile, complexele și sforțările de construire ale unei direcții culte în spațiul românesc. La finele unui studiu amănunțit și erudit, privitor la contribuția lui Cantemir la înnoirea (involuntară, dar reală) a limbii române literare, Gheorghe Chivu tranșează dezbaterile: "Dimitrie Cantemir și-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
chiar a crezut că niște însemnări de pe un exemplar al Bibliei de la 1688, descoperit la Moscova, i-ar aparține lui Cantemir 75. N.A. Ursu, comparând grafia de pe exemplarul cu pricina cu cea a autorului Istoriei ieroglifice, demontează însă și această iluzie, demonstrând ferm că "cele două scrisuri sunt în mod categoric diferite. Majoritatea slovelor au desene și ducturi diferite în cele două texte. Prin urmare, adnotările din exemplarul Bibliei de la 1688 aflate la Moscova nu aparțin lui D. Cantemir. De altfel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
viață, disensiunile insurmontabile dintre școlile filosofice, contradicția dintre teorie și practică, chiar lăcomia câștigului aici fiind vizați în primul rând sofiștii -, pretinsul elitism"20. Filosofia pre-creștină era văzută ca un izvor nesecat și periculos de erezii, care îi inducea omului iluzia fatală că rațiunea îi oferă posibilitatea de a descoperi adevărul pe cont propriu. Această ruptură între filosofia înșelătoare, păgână și cea reală, creștină se va consolida prin intermediul unor nume mari ale patristicii orientale, precum Sf. Iustin Martirul și Filosoful (care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
veche. 1508-1830, tomul IV. Adăogiri și îndreptări, Edițiunea Academiei Române, București, Socec& Co., 1944, p. 31-32. 12 Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demény, Carte și tipar în societatea românească și sud-este europeană (Secolele XVII-XIX), Editura Eminescu, București, 1985, p. 177. 13 Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească, București, 2009, p. 120: "Fenomenele de disgenezie din perioada veche nu vor fi, probabil, niciodată scrutate cu luciditate și bărbăție, căci confirmă incompatibilitatea lor cu ideea de istorie literară și chiar imposibilitatea unei istorii literare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
veche. 1508-1830, Tomul IV. Adăogiri și îndreptări, Edițiunea Academiei Române, București, Socec& Co., 1944, p. 31-32. 48 Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demény, Carte și tipar în societatea românească și sud-este europeană (Secolele XVII-XIX), Editura Eminescu, București, 1985, p. 177. 49 Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească, București, 2009, p. 120: "Fenomenele de disgenezie din perioada veche nu vor fi, probabil, niciodată scrutate cu luciditate și bărbăție, căci confirmă incompatibilitatea lor cu ideea de istorie literară și chiar imposibilitatea unei istorii literare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înseamnă etimologic "loc inexistent" și "cel mai bun loc") de caracterul iluzoriu al acestuia. More arăta astfel că acest ideal, care ar crea o dată pentru totdeauna "o societate fericită pentru un popor virtuos", era, pentru epoca lui cel puțin, o iluzie. Utopiile au înflorit ulterior în secolul al XVII-lea, dar numai una inovează cu adevărat: în The New Atlantis ⁄ Noua Atlantidă (1627)13, Francis Bacon se interesează mai puțin de organizarea unei societăți, desigur înfățișată ca ideală, și mai degrabă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
tema, banală în epocă, a invaziei extratereștrilor. Mai târziu, Dick va respinge ideea, abordând tema simulacrelor pentru a demonstra că lumea pe care credem că o cunoaștem și în care credem că trăim nu este o lume reală, ci o iluzie 54. Nu ne mai amenință invazia ET, ci faptul că individul, la rândul său, este un simulacru de ființă omenească. Această temă se regăsește și în The Electric Ant ⁄ Furnica electrică (1970)55: din cauza unui accident, un om își vede
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cititori aveau uneori impresia că lucrurile se repetau. La acestea se adaugă decepția în fața viselor împlinite care-și pierd din fascinație. De exemplu, Luna a fost cucerită și nu-i mai face pe oameni să viseze. Să adăugăm și pierderea iluziilor în fața "miracolelor științei", marcată prin nașterea mișcărilor ecologice. În fine, este vorba despre începutul războiului "științific și tehnologic" purtat de Statele Unite în Vietnam. Această pierdere a iluziilor este legată de o anumită nostalgie, pe care unele texte de J. G.
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și nu-i mai face pe oameni să viseze. Să adăugăm și pierderea iluziilor în fața "miracolelor științei", marcată prin nașterea mișcărilor ecologice. În fine, este vorba despre începutul războiului "științific și tehnologic" purtat de Statele Unite în Vietnam. Această pierdere a iluziilor este legată de o anumită nostalgie, pe care unele texte de J. G. Ballard, cum ar fi The Dead Astronaut ⁄ Astronautul mort (1968) sau The Terminal Beach ⁄ Ultima plajă (1964), o ilustrează perfect. 4.2. Evoluția spre o altă epocă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
filmele Blade Runner sau Ghost in the Shell (1 și 2). Universul respectiv este explorat prin intermediul eroilor/victimelor, prizonieri într-o lume în care realitatea și virtualitatea se împletesc, uneori chiar se confundă, cu atât mai mult cu cât lumea iluziei legate de informatică se combină adesea cu cea a drogurilor. Personajul principal nu mai este erou autentic, deși seamănă, sub anumite aspecte, cu detectivul particular din romanele negre de Dashiell Hammett. Nu are ambiția de a dezlega enigme, este prins
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
lipsită de masculi. Pentru pământeni, "lalithele" reprezintă feminitatea în toată splendoarea ei, dar ele mor dacă rămân însărcinate. Ca să evite acest lucru, beau alcool, rămân mereu tinere și astfel apar în ochii oamenilor ca niște zeițe. O frumoasă poveste despre iluzia dragostei. • Relații stranii Philip José Farmer a fost adesea fascinat de problemele rezultate din întâlnirea și iubirile dintre extratereștri sau dintre aceștia și oameni. El a adunat într-o culegere intitulată Strange Relations / Relații stranii (1960), mai multe nuvele în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
eventualele consecințe sociale produse de prezența dublurilor și a personajelor-copii. Philip K. Dick a abordat în profunzime această temă, care are legătură atât cu identitatea cât și cu noțiunea de realitate. Philip K. Dick a tratat tema identității individuale ca iluzie în Tatăl trucat și Furnica electrică. El a ilustrat-o în plan politic, prezentându-i pe politicieni ca simple marionete manipulate de "jucători". Găsim această idee în numeroase nuvele, precum și în romanul său intitulat The Simulacra / Simulacre (1964). Tema fusese
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Dincolo de infinit, Soarele sub mare sau Frontierele vidului etc. Ceea ce promit aceste titluri și ceea ce o colecție mai literară ca "Prezența viitorului" nu oferă este o viziune halucinată, halucinantă a posibilităților oferite brusc spațiului uman și viselor sale. Ansamblul creează iluzia unei supraumanități în poziție de cuceritor sau de victimă într-un univers pe care încearcă să-l îmblânzească. În imaginea "științei", figurile acesteia țin mai mult de magie decât de realitatea științifică. 2.2. Știința și savanții Personajele principale ale
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
frizând uneori alegoria. Această "scenarizare" a realității cunoscute servind concepției unei versiuni diferite asupra realității, în afara aspectului ei ludic, vizează producerea celebrului sense of wonder. În fața acestor texte, cititorul e în postura spectatorului de "docuficțiuni". Nu este antrenat departe de iluzia referențială, dar savurează opera imaginarului. Cele două aspecte se nutresc reciproc din diferențele lor, totul conducând la crearea sensului și, dacă narațiunea este bine condusă, la uimirea admirativă. Pe măsură ce obiectele și proiectele SF-ului, născute din primele două revoluții industriale
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
familiei. Fluctuația de dispoziție, asimetrii frecvente de nervozitate, lipsă de concentrare etc., îi perturbă serios randamentul la serviciu, prilej de noi tensiuni și insatisfacții. Uneori, victima unei traume se refugiază în muncă, o muncă epuizantă, fără pauze, care îi dă iluzia pasageră că poate uita și care evident nu-i aduce singură vindecarea. Kulka și colaboratorii săi (1990) identificau la veteranii războiului din Vietnam, care au dezvoltat PTSD, că deprinderile nocive ale fumatului și alcoolismului sunt mult mai răspândite în rândul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
anihilarea producerii evenimentului neplăcut; coping-ul religios, tot mai mult cercetat în ultimii ani. Urmând cercetarea lui Pargament și a colaboratorilor săi (2000), autorul prezintă cele cinci funcții ale strategiilor de coping religios. Aceste funcții sunt: găsirea unui sens; construirea unei iluzii de control asupra evenimentelor incontrolabile; facilitarea unui sentiment de ușurare și pace chiar în mijlocul unor evenimente extrem de stresante; stimularea sentimentului de înfrățire cu ceilalți; schimbarea existenței individului prin forța mântuitoare a religiei. coping-ul diadic sau colectiv, având ca fundament ideea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]