13,093 matches
-
e mare - un dovleac de aur... Toma simte cum o lună tot atât de plină ca cea de pe cer se aprinde undeva, în sângele care-i bate la tâmple, la-ncheieturi». Și, ceva mai departe, scriitorul continuă: «... luna din sângele lui ar lumina până departe și liniștea nopții ar fi liniștea mădularelor și inimii lui...». Acum intră în acțiune și criticul care, inducând în eroare pe cititori, trâmbițează că în acest roman natura se află într-o contopire organică cu omul... Fascinat de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realizat - și acestea sunt dintre elementele de bază ale lucrării - reprezintă un succes al literaturii noastre. În primul rând trebuie subliniată poziția avansată a autorului, concepția sa clară în multe din problemele tratate, trebuie subliniat faptul că ideile partidului încălzesc, luminează și îndeamnă la acțiune pe cele mai multe dintre personaje (...)”. Același critic, după un an (în Viața românească, 1953): „Critica noastră literară săvârșește adesea greșeli care ajung să deruteze pe unii scriitori (...). Trebuie spus că, din păcate, de o astfel de critică
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în piese valoroși eroi din trecutul de luptă al poporului nostru, ca N. Bălcescu în piesa lui Camil Petrescu sau Ion Vodă cel Cumplit în piesa lui Laurențiu Fulga. Piesa Matei Millo de Mircea Ștefănescu aduce pe scenă o figură luminată din istoria teatrului nostru. Cu toate acestea este bine cunoscut faptul că deși au fost obținute asemenea succese importante pe tărâmul literaturii dramatice originale, ea n-a izbutit să țină pasul cu mărețele transformări revoluționare din țara noastră (...). Cărui fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
operația grea a transportului conductelor barajului, îndrăzneala, iscusința și abnegația șoferilor care poartă încărcătura prețioasă a camioanelor, la o înălțime amețitoare. Cu o îndreptățită înfrigurare e urmărită și montarea cablului de înaltă tensiune, escaladarea muchiilor de stâncă (...). Autorul reușește să lumineze multe din resorturile morale care determină asemenea acte de eroism - noua atitudine față de muncă (...). În astfel de scene apar figuri de oameni ai muncii cu trăsăturile lor morale noi, cu avântul, cu dragostea de viață și hotărârea care-i caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de-ajuns/ O viață întreagă./ E poate adâncul castaniu/ Lucrând sub gene?/ E zâmbetul pe care-l știu/ De-atâta vreme? Dar spre sfârșit, poetul nu e mulțumit cu încercările sale de răspuns. El caută acea ripostă cuprinzătoare care să lumineze secretul fericirii lor în dragoste și încheie astfel: Tu însă taina mea o știi/Asemeni mie/ Ți-a spus-o viața, zi de zi/ Cu trăinicie:/ Cum să se stingă al nostru dor/ O clipă, una.../ Când steagul roșu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o înnoiește Cum soarele tăria și-o sporește Cu fiecare zi întinerit. Dar inima? Cum nu mi-ai ține-o trează Când și pe tine însuți te întreci Văd peste anii tăi de azi, treizeci, Mai limpezi, alții mulți cum luminează. De-am ascultat îndemnul tău fierbinte Urmându-l ani de-a rândul fără frică, Oricât de mulți sunt cei ce se ridică, N-am vreme să mai mor de azi 'nainte! Ioanichie OLTEANU - Grănicerii. În: Contemporanul, nr. 260 (39), 28
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
punct de vedere politic. După ce vom analiza această problemă în capitolele VI și VII, mă voi întoarce la criteriul cuprinderii. Figura 4. Ce este democrația? Democrația oferă oportunități pentru: 1. Participarea efectivă 2. Egalitatea la vot 3. Dobîndirea unei înțelegeri luminate 4. Exercitarea controlului final asupra agendei 5. Cuprinderea adulților Pînă atunci v-ați putea întreba dacă primele patru criterii nu sînt mai degrabă decît selecții arbitrare dintre multe posibilități. Avem motive întemeiate pentru a adopta aceste standarde pentru un proces
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mari. — Obstetriciana! Celebra obstetriciană a celor care se respectă! Celebra obstetriciană a celor care se respectă? Simt cum mă furnică pielea. Există o obstetriciană a celor care se respectă și eu nu știu nimic despre ea? — Tipa de la Hollywood! mă luminează fata cu bluză petrecută turcoaz. Ea asistă nașterile tuturor copiilor de staruri. Nu se poate să nu fi auzit de ea. Și acum s-a mutat la Londra. Toate supermodelele merg la ea; dă petreceri cu ceai pentru clientele ei
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Janice, vecina de alături a alor mei. Are părul blond prins Într-un coc și-l alăptează pe unul dintre gemeni. Janice se foiește cu un aer jenat, făcînd eforturi evidente să nu se uite. — Bex! Chipul lui Suze se luminează brusc. — O, Doamne! Arăți fenomenal! — Suze! O Îmbrățișez cu putere, avînd totuși grijă să nu-i storcoșesc pruncul. — Ce faci? Și ce mai face drăguța de Clemmie? Depun o sărutare pe creștetul mic și bălai. — Ăsta e Wilfrid, spune Suze
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ei se mută de la Suze la mine. — S-a Întîmplat ceva, iubita-mea? — Mamă, o să am o fată! izbucnesc, fără să mă pot controla. Mi-a făcut Suze testul cu verigheta! Și s-a Învîrtit În cerc! O fată! se luminează mama la față. Mă gîndeam eu că pare c-o să ai o fată! Vai, Becky, scumpa mea! — Nu-i așa că-i fantastic? spune Suze. O să ai o nepoată! — O să aduc din pod vechea ta căsuță de păpuși, Becky! Mama răspîndește
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
văd cu unii dintre ei, cînd putem... E Întreruptă de un bip ce se aude dinspre buzunarul ei. Scoate pagerul și Îl oprește. — Scuzați-mă, trebuie să dau un telefon. Mă duc alături. După ce dispare, mă uit la Luke. E luminat tot la față, zici c-a venit Crăciunul. — O cunoști pe Venetia? zic. E incredibil. — Nu-i așa? Clatină din cap absent, Încă dus pe gînduri. — Pe vremea cînd eram la Cambridge, făceam parte din același cerc de prieteni. Mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
aș dori să știu și eu ce-o să am, zic, luînd o fustiță roz ca de păpușă și mîngîind-o cu jind. — Ai Încercat diagrama chinezească? spune Suze. — Da. Și a zis că o să am un băiat. — Un băiat! Suze se luminează instantaneu la față. — Dar dup-aia am dat peste un site numit „Analizează-ți poftele“ și, conform lui, o să am fată, oftez, frustrată. Nu vreau decît să știu. Suze pare perplexă, apoi Întinde mîna după o căciuliță. — Uite, cumpără asta
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
propriul copil. De fapt, cred că ar cam trebui să plecăm... O strecor pe Clementine În cărucior cum pot printre bagaje și mă pregătesc de decolare. — Mama! Clementine Încă mai Întinde brațele după Suze. — Mama! — Dumnezeule! Fața lui Suze se luminează ca un far. — Ai auzit? A zis mama! Ce fată isteață! — Trebuie să plecăm acum, le spun repede paznicilor. Vă mulțumesc foarte mult pentru ajutor, aveți un sistem de securitate de nota zece... Ia stați așa. Unul dintre bodyguarzi se
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
explică Luke. Prietenul. Aproape uitasem că există. — A, da, spun, politicoasă. Cu ce se ocupă? — E finanțist. Venetia se Întinde și ia fotografia Înrămată a unui bărbat În costum cu aer destul de anost și, În timp ce o privește, fața i se luminează subit. — E incredibil de hotărît și motivat, așa, cam ca Luke. Uneori, cînd are de Încheiat cîte o afacere, mă simt ușor exclusă. Dar ce pot face? Îl iubesc. Serios? zic uimită, apoi Îmi dau seama că a sunat ca
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
camion, care se dă jos din cabină ca s-o ghideze. — Bună, mamă! strig, cînd reușește În fine să iasă din mașină, ușor Îmbujorată. Are pantaloni albi eleganți, un sacou bleumarin și pantofi de lac, fără toc. — Becky! i se luminează fața. Arăți minunat, scumpa mea. Haide, Janice! Bate În geamul mașinii. Am adus-o și pe Janice. Nu te superi, nu-i așa, scumpa mea? — Ăă... nu, zic uimită. Sigur că nu. N-avea nimic de făcut și ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
e Îmbrăcat În blugi vechi și cea mai cool geacă neagră din lume, cu o mînecă făcută din pînză de saltele. Pare obosit și are părul În toate direcțiile, Însă, În clipa În care mă vede, ochii albaștri i se luminează subit și Începe să alerge spre mine. — Becky! O, Doamne, uită-te la tine, spune el, strîngîndu-mă tare la piept. Arăți fantastic! — Tu vorbești? Uită-te la tine! Îi răspund. Domnul Vedetă! — Hai, hai. Nu sînt vedetă... Încearcă el preț
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
deschide și mai-mai să cad În nas, În antreu. A apărut Fabia, frecîndu-se la ochi, Îmbrăcată Într-o rochie oranj Marni. — Bună, Becky. Pare efectiv dusă cu pluta. Ca și cum ar fi luat tranchilizante sau ceva de genul ăsta. — Uau! se luminează Martha la față instantaneu. Uite că e totuși cineva acasă! Ce noroc pe noi! Cine e doamna? — Fabia. Ea e... chiriașa noastră. — Chiriașa? Fabia strîmbă din nas. — Chiriașă și foarte bună prietenă, mă corectez iute, Înconjurînd-o cu brațul. SÎntem foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
că pe cutie scrie cu litere de-o șchioapă „Verde“. — Fabia, ăștia sînt verzi. — Eu voiam o nuanță așa, mai... Face un gest vag din mînă. — Verzi-albăstrui. Fac eforturi supraomenești să-mi păstrez cumpătul. — Vrei să spui... turcoaz? — Da! se luminează la față. Turcoaz. Asta am vrut să spun. Ăștia sînt prea deschiși. Nu-mi vine să cred. Pantofii ăștia au călătorit tocmai de la Paris, trecînd pe la un model de top și un designer celebru În toată lumea, și ea nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
se aude sunînd interfonul, și ridică receptorul de la intrare. — Alo, locuința familiei Brandon! Ascultă un moment, apoi apasă butonul de intrare. — O livrare. Aștepți ceva? — A, da! Îmi las ceașca jos. Cred că sînt chestiile mele pentru Crăciun. — Cadouri? se luminează Suze la față. E și pentru mine unul? — Nu sînt cadouri, Îi explic. Ci niște ornamente de vis. A fost așa ciudat, ieri am simțit impulsul ăsta puternic, că trebuie neapărat să aranjez totul pentru Crăciun, Înainte de a naște copilul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
speriată. Bex... a fost chiar așa de cumplit? — Nu, nu e vorba de asta. Clatin din cap, făcînd eforturi să-mi găsesc cuvintele. — Habar n-am avut că o să mă simt atît de... fericită. — A, asta, da. Chipul i se luminează, amintindu-și. — Așa e. Nu ține pentru totdeauna, să știi... Mai rămîne puțin pe gînduri, apoi mă Îmbrățișează strîns. — E incredibil. Felicitări. Felicitări, Luke! — Mersi, zîmbește Luke. În ciuda oboselii vizibile, radiază. Îmi Întîlnește privirea și simt cum mi se Încălzește
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cei care oricum știu despre ce este vorba! Vom reuși să ieșim din această ceață care ne acoperă privirea? Nu știu, oricum nu prin eforturi individuale și chiar de grupuri mici, atât de izolate. Deocamdată, semnalez pozitiv faptul că am luminat o părticică a trecutului nostru recent prin Raportul Comisiei Wiesel privind Holocaustul din România și că, probabil, vom reuși să-l luminăm acceptabil și pe cel comunist prin așteptatul Raport al Comisiei Tismăneanu. După aceea, poate vom coborî ceva mai
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nu prin eforturi individuale și chiar de grupuri mici, atât de izolate. Deocamdată, semnalez pozitiv faptul că am luminat o părticică a trecutului nostru recent prin Raportul Comisiei Wiesel privind Holocaustul din România și că, probabil, vom reuși să-l luminăm acceptabil și pe cel comunist prin așteptatul Raport al Comisiei Tismăneanu. După aceea, poate vom coborî ceva mai serios și în trecuturile noastre mai îndepărtate! Dorin Popa: Poate dintr-un instinct de protecție, ai numit doi autori importanți: Vladimir Tismăneanu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
fost, în sensul clasic al definirii unei publicații religioase), a apărut expus și mai clar scopul și direcțiile de dezvoltare, dar și unele aprecieri și analogii cu tentă religioasă: "Vom munci ca musca aceea sfântă din al cărui rod, se luminează sfântul jertfelnic al Mântuitorului. Ca și albina, vom aduna neîncetat miere pentru hrana românilor, dar ca și ea vom înțepa pe cei ce nu fac bine. Și totul pentru ca în România Mare să domnească adevărul și dreptatea. În special vom
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
însoțit de un apel prin care se cerea participarea (mai ales financiară) a credincioșilor și se motiva nevoia înființării acestei societăți: "De multă vreme s-a recunoscut la noi nevoia unei prese catolice care să fie în stare de a lumina și a întări pe credincioși și care să-i îndrumeze să răspundă cât mai potrivit la toate greutățile ce se aduc împotriva sfintei noastre credințe. Începutul s-a făcut deja prin tipărirea de cărți răzlețe fie prin Biblioteca religiosă sau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu le rezervă nimic. Hrana lor sunt eșecul și resemnarea. În lipsa aventurii, farmecul eroului Desperado, suspansul jurnalului lui, vin, cum zicea Ackroyd într-un interviu, din amestecul inteligenței cu sentimentul ("Mintea este suflet".) Inteligența amestecă incidentele. Sentimentul încetinește goana și luminează labirintul. Suspansul are ceva din ambele. Tehnica acestui suspans se bazează pe memoria lecturii. Lectura Desperado e în primul rând o lectură mnemotehnică. Citim fiecare pagină cu sentimentul că toate cuvintele ascund o cheie. Nu descifrarea, ci simpla lor memorare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]